Etichetă: Știri Externe

Japonia desfășoară primele rachete cu rază lungă de acțiune: Demonstrează hotărârea fermă și capacitatea Japoniei de a se apăra

Japonia a desfășurat primele sale rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune în baza militară Kengun din sud-vestul regiunii Kumamoto, intensificându-și capacitatea de descurajare. Potrivit Financial Times, este prima desfășurare a rachetelor de tip 12. Acestea au o rază de acțiune de 1.000 kilometri și pot atinge ținte din China continentală. Totodată, rachetele de tip 12, dezvoltate și produse de Mitsubishi Heavy Industries, sunt configurate pentru utilizare de tipul „sol-navă”, scrie Associated Press. Pe lângă desfășurarea acestora, Japonia a amplasat și un nou tip de proiectil planor de mare viteză într-o bază a Forțelor Terestre de Apărare din provincia centrală Shizuoka. Această mișcare a Japoniei privind desfășurarea rachetelor vine într-un moment în care relațiile dintre Tokyo și Beijing au ajuns la cel mai tensionat punct din ultimii ani. In response to the increasingly severe security environment surrounding Japan, the Ground Self Defense Force is engaged in the development of stand-off defense capabilities. Today, the “Type-12 Surface-to-Ship Guided Missile (surface-launched variants)” and the “Hyper Velocity… pic.twitter.com/rvxH7axk1R — Japan Ministry of Defense/JGSDF (@Japan_GSDF) March 31, 2026 Ministrul japonez al Apărării: Suntem hotărâți să ne apărăm În octombrie anul trecut, prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a vorbit despre o eventuală implicare militară a Japoniei într-un conflict legat de Taiwan. Declarațiile au deteriorat instantaneu relațiile bilaterale. „Întrucât Japonia se confruntă cu cel mai sever și complex context de securitate din perioada postbelică… aceasta este o capacitate extrem de importantă pentru consolidarea puterii de descurajare și a capacității de reacție a Japoniei. Asta demonstrează hotărârea fermă și capacitatea Japoniei de a se apăra”, a declarat reporterilor ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, potrivit Associated Press. Pasul făcut de Tokyo nu a rămas fără răspuns din partea Beijingului. Marți, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că este „profund îngrijorat” de desfășurarea rachetelor, despre care a afirmat că încalcă dreptul internațional și spiritul Constituției Japoniei. În plus, informația vine în contextul în care timp de aproape opt decenii, Japonia a aderat în mare parte la o interpretare a „clauzei de pace” din articolul 9 al constituției sale, în temeiul căreia și-a menținut capacități militare strict defensive.

Consiliul de Securitate al ONU convoacă o reuniune de urgență după moartea a trei militari ai misiunii de pace în Liban

Forța interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a anunțat că doi militari au murit luni într-o explozie care a distrus un vehicul în apropierea satului Bani Hayyan. Alte două persoane au fost rănite în același incident. Un al treilea soldat a murit cu o zi înainte, după ce un proiectil a lovit poziția unității sale. Autoritățile ONU au precizat că originea exploziei și a proiectilului nu este deocamdată stabilită. Incidentele sunt în curs de investigare, mai arată Euronews. Victimele făceau parte din contingentul indonezian Potrivit responsabilului ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, cei trei militari uciși făceau parte din armata Indoneziei. Moartea lor ridică la 97 numărul membrilor UNIFIL uciși în urma unor acte violente de la înființarea misiunii în 1978. În total, peste 330 de membri ai misiunii au murit în timpul serviciului. Este cel mai mare bilanț dintre toate operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ministrul de externe al Indoneziei a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „odioase”, și a cerut o anchetă rapidă și transparentă. Luptele dintre Israel și Hezbollah se intensifică Incidentul are loc pe fondul intensificării confruntărilor dintre Israel și gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Conflictul s-a extins după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului la începutul lunii martie, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran. Armata israeliană a lansat numeroase atacuri aeriene asupra sudului Libanului și asupra suburbiilor Beirutului. În același timp, mii de soldați israelieni au fost trimiși peste frontieră pentru operațiuni terestre. Situație umanitară tot mai gravă Potrivit coordonatorului special al ONU pentru Liban, impactul umanitar al conflictului a devenit devastator. În ultimele zile, trei militari ONU și nouă paramedici libanezi au fost uciși, iar bilanțul total al victimelor a depășit 1.240 de morți. În același timp, peste un milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza luptelor. Oficialii ONU avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, șansele unei soluții negociate devin tot mai reduse, iar stabilitatea regiunii este pusă în pericol.

Ce se întâmplă cu operele de artă furate: piața neagră, mafia și negocierile secrete

Potrivit organizației Association for Research into Crimes against Art, furturile de opere de artă reprezintă a treia cea mai profitabilă activitate pentru criminalitatea organizată, după traficul de droguri și cel de arme. Acest tip de infracțiune este atractiv pentru rețelele criminale deoarece multe opere sunt relativ ușor de transportat. Picturile, de exemplu, pot fi scoase din rame și rulate. La fel, obiectele din metale sau pietre prețioase, pot fi demontate și vândute pe bucăți, mai arată Il Post. Vânzarea unor capodopere – mai dificilă decât pare Paradoxal, operele foarte celebre sunt mai greu de vândut decât cele mai puțin cunoscute. Valoarea lor depinde nu doar de autor, ci și de documentele care certifică proveniența și autenticitatea. Fără aceste documente, un tablou devine practic imposibil de comercializat pe piața oficială a artei. În prezent există baze de date internaționale care monitorizează operele furate. Art Loss Register sau baza de date a Interpol sunt două dintre ele. Acest lucru face și mai dificilă revânzarea lor. În multe cazuri, lucrările de artă furate nu sunt vândute direct. Ele sunt folosite ca garanții sau monedă de schimb în tranzacții ilegale. Mai pot fi utilizate pentru plata unor transporturi de droguri sau arme sau pot servi drept garanție în tranzacții financiare între grupări criminale. Detectivul britanic Dick Ellis descria aceste opere drept „bancnote de valoare uriașă”. În anii ’80, de exemplu, mai multe picturi furate de gangsterul irlandez Martin Cahill au fost folosite drept garanție pentru tranzacții cu diamante și pentru operațiuni financiare offshore. Unele opere dispar pentru totdeauna Multe lucrări furate nu mai sunt recuperate niciodată. Un exemplu celebru este jaful din 1990 de la Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston, când au dispărut 13 opere de artă, inclusiv lucrări de Vermeer, Rembrandt și Degas, evaluate la aproximativ 500 de milioane de dolari. Un alt caz notoriu este furtul tabloului „Nașterea Domnului” de Caravaggio, dispărut dintr-o biserică din Palermo în 1969 și niciodată recuperat. Există și situații în care operele de artă furate sunt folosite pentru negocieri cu autoritățile. Deținuți sau membri ai rețelelor criminale pot oferi informații despre locul unde sunt ascunse lucrările în schimbul unor reduceri de pedeapsă. Un caz cunoscut este cel al traficantului italian Raffaele Imperiale, care a predat două picturi de Vincent van Gogh furate dintr-un muzeu din Amsterdam după ce a decis să colaboreze cu autoritățile. O „viață secretă” a capodoperelor După un furt, multe opere intră într-un circuit invizibil, în care pot rămâne ascunse ani sau chiar decenii. Unele ajung în colecții private clandestine, altele sunt distruse sau abandonate pentru a evita identificarea. Din acest motiv, recuperarea unor capodopere furate este adesea un proces lung și incert, iar în multe cazuri aceste lucrări nu mai revin niciodată în muzee.

WSJ: Trump le spune consilierilor că este dispus să pună capăt războiului din Iran fără a redeschide Ormuz

Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal. Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației. Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea. Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă. Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”. Desfășurarea de trupe SUA În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre. Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului. Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii. Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze. Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale. Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran. Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși. Israel: Nu există un calendar pentru război PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia. „Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax. El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”. Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el. „Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el. Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea. „Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.

Atacuri aeriene în Emiratele Arabe Unite. Locuitorii au primit alerte

Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite a anunțat că „sistemele de apărare aeriană răspund la amenințările cu rachete”, îndemnând locuitorii „să se refugieze imediat într-un loc sigur, în cea mai apropiată clădire sigură, și să se țină la distanță de ferestre, uși și spații deschise”, potrivit comunicatului citat de publicația Gulf News.  La scurt timp după alerta telefonică transmisă, ministerul de Interne din Emirate i-a informat pe cetățeni că operațiunile de apărare aeriană s-au încheiat cu succes și că aceștia sunt în siguranță. Potrivit informațiilor publicate de Biroul de presă al Guvernului din emiratul Sharjah, autoritățile au intervenit, în urma unui atac cu dronă. Atacul a vizat clădirea administrativă a companiei de telecomunicații Thuraya din Regiunea Centrală a emiratului. În urma incidentului nu au fost victime. Incidentul a avut loc, luni. În anunțul dat, marți, la scurt timp după miezul nopții, autoritățile au precizat că drona era iraniană. Autoritățile guvernamentale din emiratul Sharjah au precizat că echipele de intervenție continuă să gestioneze situația. Reamintim că războiul din Orientul Mijlociu se află în cea de-a 32-a zi de conflict, iar atacurile continuă.

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 32 | Iranul afirmă că nu a purtat nicio negociere cu SUA / Atacuri aeriene în Emiratele Arabe Unite / Israelul refuză să stabilească un termen pentru încheierea conflictului

Atacuri aeriene în Emiratele Arabe Unite. Locuitorii au primit alerte În noaptea de luni spre marți, cetățenii din Emiratele Arabe Unite au primit o alertă guvernamentală care anunța atacuri aeriene. Locuitorii au fost îndemnați să se refugieze la loc sigur și să urmărească informațiile primite de la autorități. De asemenea autoritățile guvernului din emiratul Sharjah, au anunțat, la scurt timp după miezul nopții că drona care a lovit clădirea companiei de telecomunicații Thuraya, era una iraniană. Autoritățile au anunțat că nu au fost înregistrate victime. La momentul transmiterii anunțului autoritățile se aflau încă la fața locului. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiului Netanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiului împotriva Iranului, dar afirmă că acesta „a depășit jumătatea drumului”. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat anterior pentru Newsmax că războiul americano-israelian împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, dar nu a dorit să ofere un termen pentru încheierea acestuia. El a spus că războiul este „cu siguranță dincolo de jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, adăugând că el crede că Republica Islamică Iran va ajunge în cele din urmă să „se prăbușească din interior”, potrivit AFP. Ministrul de Externe al Emiratelor Arabe Unite condamnă „complotul terorist al Hezbollah” împotriva Bahrainului Șeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, vicepremierul Emiratelor Arabe Unite și ministru al Afacerilor Externe, a exprimat condamnarea fermă și denunțarea de către Emiratele Arabe Unite a „complotului terorist dejucat” în Regatul Bahrain. Oficialul a afirmat că o celulă cu legături a organizației teroriste interzise Hezbollah, care „a încercat să colaboreze cu grupuri teroriste din străinătate, într-un act care a amenințat securitatea și siguranța Regatului”, a declarat oficialul citat de Gulf News. G7 anunță că este pregătit să ia măsuri pentru stabilizarea pieței energetice Miniștrii de Finanțe din statele G7 au anunțat că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a stabiliza piața energiei și pentru a limita efectele volatilității recente asupra economiei, notează Reuters. Miniștrii de Finanțe și ai Energiei, alături de guvernatorii băncilor centrale din Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, au avut o teleconferință pentru a coordona un răspuns comun, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze piețele energetice globale. Iranul susține că nu a purtat nicio negociere cu SUA încă de la începerea războiului Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, a reiterat încă o dată faptul că Iranul nu a purtat negocieri cu SUA încă de la începutul războiului, precizând că Teheranul nu va fi dispus să negocieze până când SUA nu va înceta atacurile. „Nu am purtat nicio negociere cu America în aceste 31 de zile. Ceea ce s-a întâmplat a fost trimiterea unei cereri de negociere, însoțită de o serie de propuneri din partea Americii, care ne-a parvenit prin intermediul anumitor intermediari, inclusiv Pakistanul”, acuză oficialul iranian.

Zelenski, după turneul din Orientul Mijlociu: Un demers foarte productiv

Vizita a avut scopul promovării expertizei ucrainene în contracararea atacurilor cu drone, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune. Președintele ucrainean a subliniat că experiența acumulată în războiul cu Rusia, unde Moscova a utilizat drone iraniene, poate fi valorificată în cooperarea cu statele din Orientul Mijlociu. „A fost o vizită foarte fructuoasă în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. Avem deja acorduri importante cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. De asemenea, colaborăm cu Iordania și Kuweit”, se arată în mesajul publicat pe X de Zelenski.  Liderul de la Kiev a anunțat că Bahrain și Oman sunt interesate de dezvoltarea unor parteneriate similare. „Pentru Ucraina, nu este vorba doar de prestigiu și respect pentru poporul nostru. Este o chestiune foarte concretă și practică. Exportăm sistemele noastre de apărare, abilitățile luptătorilor noștri și cunoștințele pe care le posedă statul nostru”, mai spune Zelenski.  Acesta a adăugat că discuțiile au vizat inclusiv cooperarea în domeniul apărării aeriene, dezvoltarea producției de armament și sectorul energetic. Totodată, au fost abordate și livrările de motorină, esențiale pentru nevoile de apărare și agricultură ale Ucrainei, informează Reuters. 

Fiecare european a generat circa 517 kilograme de deșeuri în 2024. Unde se află România în clasament

România se află la polul opus față de țările cu cele mai mari cantități de deșeuri, fiind statul în care se generează cele mai puține deșeuri municipale pe cap de locuitor. Potrivit datelor disponibile (2023), un român produce în medie 305 kilograme de deșeuri pe an, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, notează EFE. Totuși, chiar și în cazul României se observă o creștere față de anii anteriori. În 2014, cantitatea era mai mică, ceea ce confirmă tendința generală de creștere a deșeurilor la nivel european, chiar dacă țara noastră rămâne pe ultimul loc în acest clasament. Diferențe mari între statele UE Datele arată diferențe semnificative între țările Uniunii Europene. Austria conduce clasamentul, cu 782 de kilograme de deșeuri pe persoană, urmată de Danemarca, cu 755 de kilograme, și Belgia, cu 699 de kilograme. La celălalt capăt al clasamentului, după România, se află Estonia, cu 375 de kilograme, și Polonia, cu 387 de kilograme. Spania se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu 456 de kilograme pe cap de locuitor. Mai puțin de jumătate din deșeuri sunt reciclate În 2024, în Uniunea Europeană au fost reciclate, în medie, 248 de kilograme de deșeuri municipale pe locuitor. „Aceasta înseamnă că 48,1% din volumul total al acestor deșeuri generate a fost reciclat, comparativ cu 48,0% în 2023, când s-au reciclat 246 de kilograme de persoană”, a precizat Eurostat. Datele arată o evoluție pozitivă față de 2014, când rata de reciclare era de 43%, iar cantitatea reciclată era de 208 kilograme pe locuitor. Chiar dacă Europa produce tot mai multe deșeuri, tendința de reciclare este în creștere, însă ritmul rămâne lent în raport cu volumul total generat.

Ucraina prezintă scuze Finlandei după prăbușirea mai multor drone pe teritoriu finlandez

„Ne-am cerut deja scuze părții finlandeze pentru acest incident. Nicio dronă ucraineană nu a fost îndreptată spre Finlanda”, a transmis luni, Georgiy Tykhy, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de AFP.  Oficialul de la Kiev a punctat că cea mai probabilă cauză a incidentului este devierea dronelor de către sistemele rusești de război electronic, adăugând: „Ucraina deja oferă toate informațiile necesare pentru a clarifica circumstanțele”.  Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Potrivit unui mesaj publicat pe X de Zelenski, acesta l-a informat pe Stubb de evoluția eforturilor diplomatice ucrainean din Orientul Mijlociu. Legat de incidentul cu drone, președintele de la Kiev a spus: „Am discutat și despre incidentul cu drona care a avut loc recent pe teritoriul finlandez. Eu și Alex vedem situația în același fel. Împărtășim toate informațiile necesare”.  Pe fondurile atacurile reciproce cu drone, Kievul a lansat mai multe atacuri asupra instalațiilor petroliere de pe coasta rusă a Golfului Finlandei.  Privind incidentul, poliția finlandeză a anunțat că o dronă avea explozibil neexplodat la bord. „Într-o evaluare preliminară a autorităților, s-a constatat că drona care a aterizat la nord de Kouvola avea atașat un focos neexplodat”, au informat luni polițiștii finlandezi. Potrivit Reuters, autoritățile au neutralizat drona printr-o explozie controlată. 

Noi amenințări făcute de Donald Trump. Ce ar putea americanii să distrugă în Iran

Amenințările au fost lansate luni pe rețeaua TruthSocial. Donald Trump a dezvăluit că americanii negociază cu „un regim nou și mai rezonabil” și că discuțiile progresează. Totuși, dacă nu se va ajunge la rezultatul dorit, atacurile asupra Iranului se vor intensifica, a spus Trump. Statele Unite ale Americii poartă discuții serioase cu un regim nou și mai rezonabil pentru a pune capăt operațiunilor noastre militare în Iran. S-au făcut progrese mari, dar, dacă, din orice motiv, nu se ajunge în curând la un acord, ceea ce probabil se va întâmpla, și dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi imediat „deschisă pentru afaceri”, vom încheia minunata noastră „ședere” în Iran prin aruncarea în aer și distrugerea completă a tuturor centralelor electrice, a sondelor de petrol și a insulei Kharg (și, eventual, a tuturor uzinelor de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am „atins” încă”, a scris Donald Trump. Liderul SUA a mai spus că distrugerea Iranului va fi o răzbunare. „Aceasta va fi o răzbunare pentru numeroșii noștri soldați și pentru alții pe care Iranul i-a măcelărit și ucis de-a lungul celor 47 de ani de „domnie a terorii” ai vechiului regim”, a precizat Donald Trump. Regimul iranian nu a recunoscut că poartă negocieri cu americanii.