Chirurg din Londra operează un pacient cu cancer de la 2.400 de km distanță
Intervenție medicală scoasă din SF-uri: un chirurg din Londra a reușit să opereze un pacient aflat la 2.400 de km distanță, folosind tehnologia robotică și o conexiune digitală de mare viteză, potrivit BBC. Pacientul cu cancer de prostată era în Gibraltar, iar operația la care a fost supus a fost o premieră mondială absolută. Operație pe internet Intervenția a fost realizată de profesorul Prokar Dasgupta, specialist în chirurgie robotică și coordonator al Robotic Centre of Excellence din cadrul The London Clinic. Medicul a controlat operația de la o consolă asemănătoare unui computer, în timp ce robotul chirurgical se afla într-o sală de operație din Gibraltar. Întârzierea dintre comenzile chirurgului și mișcările robotului a fost de doar 0,06 secunde, adică aproximativ 60 de milisecunde, o latență atât de mică încât intervenția s-a desfășurat practic ca și cum medicul s-ar fi aflat în aceeași sală de operație cu pacientul. Robotul care a făcut operația Operația a fost realizată cu sistemul robotic Toumai, produs de compania Microport. Robotul este echipat cu o cameră 3D de înaltă definiție și patru brațe chirurgicale, capabile să execute mișcări extrem de precise. Legătura dintre Londra și Gibraltar a fost asigurată prin fibră optică, cu o conexiune de rezervă prin rețea 5G, pentru a evita orice întrerupere în timpul intervenției. Pacientul care a intrat în istorie Primul pacient operat astfel a fost un bărbat de 62 de ani, stabilit în Gibraltar de aproape patru decenii. Diagnosticul de cancer de prostată a venit imediat după perioada sărbătorilor de iarnă. Inițial, el se aștepta să intre pe lista de așteptare a sistemului public britanic de sănătate și să fie nevoit să călătorească în Anglia pentru tratament. În schimb, medicii i-au propus să participe la această procedură experimentală realizată de la distanță. La patru zile după intervenție, pacientul a declarat că se simte foarte bine și că participarea la această operație revoluționară a fost o experiență importantă. Echipa pregătită pentru orice situație Deși chirurgul se afla la mii de kilometri distanță, în sala de operație din Gibraltar era prezentă și o echipă medicală locală, pregătită să preia intervenția dacă legătura digitală s-ar fi întrerupt. Proiectul a fost realizat în colaborare între Gibraltar Health Authority și The London Clinic, cu sprijinul companiei globale de servicii tehnologice Presidio. Două operații în același experiment Intervenția face parte dintr-o serie de două cazuri pilot de telechirurgie. Prima intervenție oficială a avut loc miercuri, 4 martie. Profesorul Dasgupta a realizat și o prostatectomie, procedura chirurgicală prin care prostata este îndepărtată, asupra unui alt pacient – un bărbat de 52 de ani, tot din Gibraltar. Viitorul chirurgiei ar putea fi la distanță Potrivit profesorului Dasgupta, telechirurgia ar putea revoluționa modul în care pacienții primesc tratament. Această tehnologie ar putea permite persoanelor din zone îndepărtate sau comunități mici să beneficieze de intervenții realizate de specialiști de top, fără a fi nevoite să călătorească sute sau mii de kilometri. În plus, sistemul ar putea reduce costurile și dificultățile logistice asociate deplasărilor pentru operații complexe. Operație transmisă în direct pentru 20.000 de specialiști Experimentul nu se oprește aici. Profesorul Dasgupta urmează să realizeze o nouă intervenție pe 14 martie, care va fi transmisă în direct în cadrul congresului European Association of Urology. Aproximativ 20.000 de specialiști din domeniu vor putea urmări în timp real operația, într-un moment care ar putea marca începutul unei noi ere în medicină. Reprezentanții The London Clinic și ai Gibraltar Health Authority spun că intervenția reprezintă un moment major pentru dezvoltarea serviciilor medicale, deschizând calea către o lume în care chirurgii ar putea opera pacienți aflați la mii de kilometri distanță.
Ucraina și Rusia fac un schimb de 600 de prizonieri de război
„Din teritoriul controlat de regimul de la Kiev, 300 de militari ruși au fost repatriați. În schimb, 300 de prizonieri de război din forțele armate ucrainene au fost predați”, a anunțat armata Rusiei, citată de AFP. Anunțul a fost confirmat și de președintele ucrainei, Volodimir Zelenskiy care a menționat că printre prizonierii ucrainei eliberați se numără și militari care au fost captivi încă din 2022. „Alți 300 de apărători ucraineni se întorc acasă din captivitatea rusească. Printre aceștia se numără militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale și Serviciului nostru de Grăniceri de Stat. Soldați, sergenți și ofițeri. Aceștia au apărat Ucraina în diverse sectoare – Donețk, Luhansk, Harkov, Zaporijia, Herson și în Mariupol. Majoritatea dintre ei se aflau în captivitate de mai bine de un an, unii din 2022”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Schimbul de vineri vine după o altă operațiune similară desfășurată joi, când cele două părți au eliberat câte 200 de prizonieri de război fiecare. Eliberarea prizonierilor a fost convenită între cele două state în cadrul ultimelor discuții de la Geneva. Negocierile în formatul Statele Unite – Ucraina – Rusia trebuia reluate în decursul acestei săptămâni la Abu Dhabi. În contextul războiului izbucnit în Orientul Mijlociu, Zelesnki a anunțat că a cerut o amânare a discuțiilor diplomatice.
Avem prima confirmare oficială unui import în UE de carne cu hormoni cancerigeni provenit dintr-o țară Mercosur – deputat PSD
„Hormonul depistat de auditorii europeni în carnea provenită din Brazilia este folosit pentru îngrășarea accelerată a animalelor, dar UE a interzis utilizarea sa din cauza riscului cancerigen! Acum poate înțelege și doamna ministru Țoiu, de la Externe, de ce ministrul PSD al Agriculturii, s-a opus ca reprezenta României să voteze în COREPER pentru Acordul Mercosur! Exact pentru prevenirea unor astfel de riscuri cerea garanții suplimentare ministrul Florin Barbu, atunci când v-a atras atenția! Exact la astfel de hormoni toxici se referea! La hormonii interziși în UE dar care sunt folosiți statele Mercosur pentru a scădea prețul de producție, în dauna fermierilor și consumatorilor români și europeni!” – a transmis pe Facebook deputatul PSD. Budăi întreabă: „Atunci l-ați ignorat. Acum ce faceți, în afară de a da jos din avion copiii rămași fără însoțitori din zonele de conflict? Cum răspundeți acum în fața cetățenilor români pe care i-ați expus riscului de a fi otrăviți de carnea plină de hormoni cancerigeni? Cum răspundeți în fața fermierilor români, pe care i-ați lăsat pradă unei concurențe neloiale? Înțelegeți cât de mult ați greșit? Mai aveți măcar o fărâmă de demnitate să vă cereți scuze?”. „Probabil că nu!” – conchide acesta.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 7. Israelul a început un val de atacuri la scară largă împotriva Iranului / Hezbollah avertizează locuitorii israelieni să evacueze zona de frontieră
Cum arată rachetele interceptoare lansate de Israel Imagini directe și exclusive de la televiziunea arabă arată lansarea unui număr de rachete interceptoare pe cerul Tel Avivului după sosirea unei salve de rachete din Iran. Imaginile din satelit arată un incendiu de amploare în zona instalațiilor petroliere Fujairah, Emiratele Arabe Unite, după un atac iranian de joi. În actualizările postate pe X, precizează că o rachetă de croazieră „a fost interceptată și distrusă” aproape de orașul Al-Kharj, la sud-est de capitala Riad. În ultima oră, ministerul a raportat că mai multe drone au fost distruse în apropierea Capitalei. Hezbollah-ul libanez a avertizat vineri locuitorii israelieni să evacueze orașele aflate la 5 km de granița dintre cele două țări. „Agresiunea armatei voastre împotriva suveranității libaneze… nu va trece fără un răspuns”, a declarat Hezbollah pe Telegram, vineri dimineață. Israelul și Hezbollah au făcut schimb de lovituri pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu. Israelul a efectuat mai multe atacuri peste noapte în Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului, pe care o consideră o bastionă a Hezbollah. Aceasta vine după anunțul de joi al armatei israeliene că a început să vizeze infrastructura Hezbollah din Beirut. Până în prezent, 123 de persoane au fost ucise și 683 rănite în urma atacurilor israeliene din Liban, potrivit Agenției Naționale de Știri a țării, joi seară, citând Ministerul Sănătății Publice. Hezbollah issues an evacuation warning to residents of the northern Israeli communities located within 5 km of the border line. pic.twitter.com/VmnowMAYEj — Ali Hashem علي هاشم (@Alihashem) March 6, 2026 Garda iraniană susține că a lansat rachete asupra orașului Tel Aviv, deși IDF nu a emis nicio alertă Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran anunță un val de lansări de rachete asupra centrului comercial al orașului Tel Aviv, potrivit agenției de știri de stat iraniane IRNA. „Rachetele se îndreaptă spre Tel Aviv”, scrie IRNA, relatând o declarație a IRGC privind „un atac combinat cu rachete și drone… care vizează locații din inima orașului Tel Aviv”. În ciuda declarației IRGC, nu există avertismente imediate din partea Forțelor de Apărare Israeliene cu privire la un atac cu rachete care se apropie, scrie The Times of Israel. Qatar interceptează un atac cu drone asupra unei baze americane Ministerul apărării din Qatar a declarat vineri că forțele țării au interceptat un atac cu drone asupra bazei aeriene americane Al Udeid, scrie Sky News. Este cea mai mare bază americană din regiune, deși s-a golit semnificativ de la începutul conflictului, pe fondul temerilor că ar putea fi o țintă a atacurilor iraniene. Guvernul qatarez a trimis anterior alerte de securitate către telefoanele mobile din țară, avertizând locuitorii să stea departe de ferestre și zone deschise. Joi, Sir Keir Starmer a anunțat că patru avioane Typhoon suplimentare vor fi trimise la baza Al Udeid. Avioane din Escadrila 12 a RAF au fost trimise anterior în Qatar la sfârșitul lunii ianuarie. Nopți nedormite la Teheran din cauza exploziilor Un bărbat din Israel, cu vârsta de 30 de ani, care locuiește la Teheran, a povestit, pentru BBC, cum și-a petrecut noaptea. Acesta descrie atmosfera din timpul bombardamentelor israeliene petrecute peste noapte. Și alte două femei și-au împărtășit experiența trăită: „Tremurau ferestrele”. „Parcă un dragon scotea acele sunete”. Explozii la Teheran, în timp ce Israelul lansează noi atacuri Israelul a declarat că a lansat un val de atacuri asupra Teheranului vineri dimineață, vizând „infrastructura regimului” din capitala iraniană, scrie The Guardian. Forțele israeliene au lansat un „val de atacuri la scară largă împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”, se arată într-un comunicat militar. Televiziunea de stat iraniană a raportat explozii în mai multe părți ale orașului. Știrea inițială Este vineri, iar conflictul din Orientul Mijlociu, început de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului a ajuns în ziua a șaptea. De joi până astăzi au avut loc o serie de evenimente pe măsură ce ofensiva de eliminare a Iranului escaladează. MEDIAFAX va transmite în continuare desfășurarea evenimentelor în format de LIVE TEXT. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu pentru NBC că Iranul este pregătit să se confrunte cu trupele americane dacă SUA vor decide să lanseze o invazie terestră. Oficialul iranian a avertizat că un astfel de conflict nu ar aduce victorie nimănui și a spus că Teheranul nu solicită un armistițiu în acest moment. În paralel, președintele american Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre situația militară a Iranului. Vorbind la Casa Albă, joi, liderul american a susținut că forțele aeriene și marina iraniană ar fi fost practic eliminate. El a declarat: „Distrugem tot mai multe dintre capacitățile Iranului de rachete și drone în fiecare oră, doborându-i. Deci [Iranul] nu are forțe aeriene, nu are apărare aeriană. Toate avioanele lor au dispărut, comunicațiile lor au dispărut. În afară de asta, se descurcă destul de bine. Marina lor a dispărut, [au pierdut] 24 de nave în trei zile, asta înseamnă multe nave”. Trump a mai declarat că Iranul ar fi pierdut și 60% din rachete și 64% din lansatoarele de rachete. El a reiterat ideea că armata americană și Israelul „demolează complet” țintele iraniene „cu mult înainte de termen”. Președintele american a mai declarat că dorește să aibă un rol în alegerea viitorului lider al Iranului. El a respins posibilitatea ca Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem iranian ucis, Ali Khamenei, să preia conducerea țării, considerând această variantă „inacceptabilă”. Conflictul s-a extins treptat și implică acum aproximativ 14 state din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, relatează The Guardian. Joi, Azerbaidjan a acuzat Iran de lansarea unor atacuri cu drone, însă autoritățile de la Teheran au respins acuzațiile. În Statele Unite, Camera Reprezentanților a SUA a respins joi o inițiativă susținută de democrați care urmărea oprirea conflictului cu Iranul. Votul a permis administrației Trump să continue operațiunile militare. Situația atrage atenția și în Europa. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, nu a exclus posibilitatea ca Regatul Unit să participe la atacurile americano-israeliene asupra Iranului. De asemenea, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a primit o solicitare
Cinci efecte concrete ale conflictului din Iran asupra vieții tale de zi cu zi
Benzina și motorina, mai scumpe de la o zi la alta Prețurile combustibililor au crescut imediat după izbucnirea conflictului. În Marea Britanie, benzina a urcat cu 3 pence pe litru între sâmbătă și joi. Motorina a crescut cu 5 pence pe litru în același interval. În SUA, benzina s-a scumpit cu aproximativ 23 de cenți pe galon față de săptămâna precedentă. Motorina a urcat cu 41 de cenți pe galon în aceeași perioadă. Creșterile sunt însă sub cele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus prețurile la maxime istorice. Gazele naturale, aproape duble în câteva zile Prețul de referință al gazelor naturale din Marea Britanie a depășit marți 165 pence pe term. Este cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Prețul a închis la 138 pence, cu peste 20% mai mult față de ziua precedentă. Consumatorii britanici sunt deocamdată protejați prin plafonarea prețului energiei. Dacă prețurile rămân ridicate, plafonul de vară ar putea fi majorat. Transportul maritim blochează lanțurile de aprovizionare Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, și-a redus dramatic traficul. Aproximativ 200 de tancuri au rămas blocate după amenințările Iranului. Costul închirierii unui superpetrolier a atins luni un record de peste 400.000 de dolari pe zi. Este aproape dublu față de săptămâna precedentă. Efectele asupra prețurilor la raft vor fi resimțite în 6-12 luni, arată o analiză FMI din 2022. Îngrășămintele s-au scumpit cu 21% într-o săptămână QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaz, a oprit producția după atacuri asupra instalațiilor sale. Prețul ureei, ingredient esențial pentru îngrășăminte, a urcat la 567 de dolari pe tonă. Experții avertizează că efectele asupra prețurilor alimentare nu vor fi imediate, dar sunt inevitabile. Inflația și dobânzile, sub presiune Înainte de conflict, Banca Angliei estima că inflația ar putea atinge ținta de 2% încă din aprilie. Acum, scenariul s-a complicat. Analiștii anticipează reduceri mai puține ale dobânzilor în 2025. Unii prevăd chiar creșteri. Ratele ipotecare variabile ar putea urca, afectând milioane de debitori.
Trump anunță o nouă schimbare de regim în lume: De cât timp auziți de Cuba, Cuba, Cuba – de 50 de ani? Și Cuba va cădea! Ce spune despre prețurile la benzină
Președintele Donald Trump a declarat pentru POLITICO că „Cuba va cădea”, și-a dezvăluit frustrarea crescândă față de Ucraina și a discutat despre incertitudinea alegerii unui nou lider al Iranului. Într-un interviu acordat joi, el a respins îngrijorările legate de războiul din Iran, a declarat pentru POLITICO că Statele Unite vor ajuta la alegerea următorului lider al Iranului, a prezis căderea regimului cubanez și l-a atacat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe gigantul tehnologic Anthropic. Președintele se confruntă cu reacții politice interne negative pe numeroase fronturi, inclusiv critici la adresa războiului din Iran din cadrul coaliției MAGA și atacuri neîncetate din partea democraților asupra costului vieții, relatează Politico. Însă, într-o convorbire telefonică de joi, Trump a fost complet ofensiv. A ignorat îngrijorările legate de impactul războiului din Iran asupra prețurilor la gaze și a rezervelor de muniție ale SUA și a insistat că atacul militar a fost popular în rândul alegătorilor. Multe sondaje publice recente arată contrariul, deși un sondaj publicat joi de Fox News a constatat că alegătorii au opinii mixte despre Iran. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a insistat Trump. El a prezis că guvernul Iranului nu va fi ultimul care va ceda într-o confruntare inițiată de el: „Și Cuba va cădea”. „Am întrerupt tot petrolul, toți banii sau am întrerupt tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă. Și ei vor să facă o înțelegere”, a spus el. Întrebat dacă Statele Unite au jucat un rol în prăbușirea guvernului cubanez, Trump a răspuns: „Ei bine, ce părere aveți? 50 de ani, asta e cireașa de pe tort. Venezuela se descurcă fantastic. Delcy Rodríguez face o treabă fantastică. Relația cu ei este excelentă.” Trump a confirmat, de asemenea, că Statele Unite sunt în contact cu conducerea comunistă a Cubei, pe măsură ce instabilitatea de pe insulă se intensifică în urma capturării liderului venezuelean Nicolás Maduro. „Au nevoie de ajutor. Discutăm cu Cuba”, a spus Trump. Și el a sugerat că înrăutățirea situației insulei este parțial rezultatul presiunilor americane, inclusiv întreruperea aprovizionării cu petrol a Venezuelei care odinioară susținea Havana. „Ei bine, este din cauza intervenției mele, a intervenției care are loc”, a spus Trump. „Evident, altfel nu ar avea această problemă. Am întrerupt tot petrolul, toți banii… tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă.” „De cât timp auziți de Cuba — Cuba, Cuba — de 50 de ani?”, a adăugat Trump. „Și acesta este un lucru mic pentru mine.” Trump despre Iran: „Fiul lui Khamenei este incompetent” Întrucât operațiunile militare americane împotriva Iranului continuă să domine agenda de politică externă a administrației, Trump a indicat că Statele Unite intenționează să joace un rol semnificativ în modelarea peisajului politic postbelic al Iranului. Întrebat ce influență se așteaptă să aibă asupra viitoarei conduceri a Iranului, Trump a răspuns: „Voi avea un impact mare, sau nu vor ajunge la nicio înțelegere, pentru că nu va trebui să facem asta din nou”. „Vom lucra cu poporul și cu regimul pentru a ne asigura că va ajunge acolo cineva care poate construi Iranul frumos, dar fără arme nucleare”, a spus Trump. Președintele vorbit și despre fiului regretatului ayatollah Ali Khamenei, care este candidat la funcția de noul lider suprem, spunând: „Acum se uită la fiu. Motivul pentru care tatăl nu i-a dat-o fiului este că spun că este incompetent”. Trump a subliniat că SUA va „colabora cu ei pentru a-i ajuta să facă alegerea corectă”, deoarece vrea să evite un lider al Iranului „care va duce la repetarea acestei situații peste încă 10 ani”. Trump spune că oamenilor „le place ce se întâmplă”. Respinge criticile despre creșterea prețurilor la benzină. „Tot ce au iranienii este curaj” Trump a respins îngrijorările despre creșterea prețurilor la benzină, legată de conflict, care ar putea afecta politic republicanii înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea rupe trioul de puteri al partidului la Washington. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a spus Trump. „Eliminăm o amenințare la adresa Statelor Unite ale Americii, o amenințare majoră… și o facem cum nimeni nu a mai văzut până acum Trump a descris campania SUA împotriva Iranului ca fiind extrem de controlată, lăudându-se în același timp cu o capacitate militară copleșitoare, în ciuda îngrijorării oficialilor Pentagonului și a parlamentarilor de pe Hill cu privire la diminuarea aprovizionării cu arme . „Suntem chirurgicali”, a spus el. „Avem o rezervă nelimitată de arme, nelimitată… Avem mii, mii.” Președintele a prezentat, de asemenea, o imagine a capacității militare a Iranului care este efectiv demontată. „Nu au marină. Nu au forțe aeriene. Nu au niciun sistem de detectare a aerului. Totul este distrus. Radarul lor este complet distrus. Armata lor este decimată”, a spus Trump. „Tot ce au este curaj.” Donald Trump: „Zelenski trebuie să facă o înțelegere” Chiar dacă Iranul rămâne în centrul atenției, Trump a declarat că negocierile privind războiul din Ucraina continuă. Și și-a exprimat din nou frustrarea față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Zelenksyy, trebuie să se implice și trebuie să încheie o înțelegere”, a spus Trump. Pe de altă parte, Trump a declarat că este convins că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze încetarea războiului. „Cred că Putin este gata să facă o înțelegere”, a spus el. Trump a mai spus asta înainte. Întrebat despre obstacolul lui Zelenski în calea unui acord de pace, Trump a refuzat să dea detalii, dar a susținut că liderul Ucrainei nu dă dovadă de suficientă disponibilitate pentru negocieri. „Este de neconceput ca el să fie obstacolul”, a spus Trump. „Nu aveți cărțile necesare. Acum el are și mai puține cărți.” „I-am concediat și pe cei de la Anthropic” Tot pentru Politico, Trump a anunțat că a concediat compania Anthropic. El a spus că a intervenit în disputa din ce în ce mai controversată dintre Pentagon și Anthropic privind refuzul startup-ului de inteligență artificială de a oferi armatei acces nelimitat la tehnologia sa. „Ei bine, i-am concediat pe cei de la Anthropic. Anthropic are probleme pentru că i-am concediat ca pe niște câini, pentru că nu ar fi trebuit să facă asta”, a spus el. Și a subliniat sprijinul său pentru secretarul său
Reuters. O anchetă americană indică o posibilă responsabilitate a SUA în atacul asupra unei școli de fete din Iran
Anchetatorii militari din Statele Unite analizează posibilitatea ca forțele americane să fi provocat atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab, în sudul Iranului, care a dus la moartea a zeci de copii, relatează Reuters. Două surse oficiale americane au declarat pentru Reuters că evaluarea preliminară indică această variantă, însă investigația nu s-a încheiat și nu există o concluzie definitivă. Oficialii nu au oferit mai multe detalii despre probele analizate până acum. Nu este clar ce tip de armament a lovit clădirea, cine a ordonat atacul sau din ce motiv școala ar fi putut deveni o țintă. Aceleași surse au precizat că ancheta rămâne deschisă și că noi informații ar putea apărea, iar acestea ar putea chiar să arate că altă parte a fost responsabilă pentru incident. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat miercuri că armata examinează cazul. „Investigăm acest lucru. Desigur, nu țintim niciodată ținte civile. Dar analizăm și investigăm acest lucru”, a declarat Pete Hegseth. Reuters nu a oferit informații legate de durata investigației și nici ce elemente caută anchetatorii pentru a formula o concluzie finală. Atacul asupra școlii a avut loc sâmbătă, în prima zi a loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, Ali Bahreini, a afirmat că în urma bombardamentului au murit 150 de eleve. Numărul victimelor nu a putut fi verificat independent. Pentagonul a transmis întrebările adresate de Reuters către Comandamentul Central al armatei americane, iar purtătorul de cuvânt al instituției, căpitanul Timothy Hawkins, a venit cu câteva precizări. „Ar fi nepotrivit să comentez, având în vedere că incidentul este în curs de investigare”, a declarat el. Casa Albă nu a intrat în detalii despre anchetă. Totuși, secretarul de presă Karoline Leavitt a oferit câteva răspunsuri legate de acest subiect. „În timp ce Departamentul de Război investighează în prezent această chestiune, regimul iranian vizează civilii și copiii, nu Statele Unite ale Americii”, a spus Karoline Leavitt. La începutul săptămânii, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat despre acest incident. El a răspuns: „Departamentul de Război va investiga acest lucru dacă acesta ar fi fost atacul nostru și le-aș trimite întrebarea dumneavoastră”. Potrivit unor surse implicate în planificarea operațiunilor militare, Statele Unite și Israel au împărțit până acum loviturile asupra Iranului în funcție de zone și de tipul țintelor. Israelul a vizat în principal instalații de lansare a rachetelor în vestul țării, în timp ce Statele Unite au atacat obiective similare în sud, precum și ținte navale. Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a cerut deschiderea unei anchete, fără să indice cine ar putea fi responsabil. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Ravina Shamdasani, a făcut și ea declarații la Geneva. „Responsabilitatea de a investiga situația revine forțelor care au efectuat atacul”, a afirmat aceasta. Între timp, televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini de la funeraliile fetelor ucise. Sicrie mici, acoperite cu steaguri iraniene, au fost purtate prin mulțime înainte de înmormântare. Dreptul internațional umanitar interzice atacurile deliberate asupra școlilor, spitalelor sau altor clădiri civile. Un astfel de act ar putea fi considerat crimă de război. Dacă investigația va demonstra că forțele americane au avut un rol în bombardament, incidentul ar putea deveni unul dintre cele mai grave episoade cu victime civile din conflictele purtate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în ultimele decenii.
Lupte în Orient, ziua 6. Israel: Numărul rachetelor iraniene lansate scade în fiecare zi. Trump: Suntem într-o poziție de forță
Resturile unei drone interceptate de apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite deasurpa capitalei Abu Dhabi au rănit șase persoane Resturile unei drone interceptate de apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite deasurpa capitalei Abu Dhabi au rănit șase persoane, a anunțat biroul de presă local „Autoritățile din Emiratul Abu Dhabi au intervenit în urma unui incident care a implicat căderea de resturi în două locații din zona ICAD 2, în urma interceptării cu succes a unei drone de către apărarea aeriană. Incidentul a dus la răni minore până la moderate ale șase cetățeni pakistanezi și nepalezi”, a declarat biroul de presă din Abu Dhabi într-un comunicat. Kaja Kallas: Iranul este un „exportator de război” care caută „haos” Sefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a declarat reporterilor că „Iranul este un exportator de război” și „în acest moment, regimul [de la Teheran] încearcă să atragă cât mai multe țări în acest război”. Potrivit acesteia, Teheranul încearcă să răsândească haosul în regiune prin atacarea mai multor țăti fără discriminare, iar UE va încerca să utilizeze canale diplomatice pentru dezescaladarea situației din Orientul Mijlociu. Într-un alt discurs rostit astăzi, Kallas a declarat că conflictele în curs din Orientul Mijlociu sunt „consecința directă a erodării dreptului internațional”. Șeful Statului Major israelian declară că „a obținut superioritate aeriană aproape completă” asupra Iranului Șeful Statului Major al Israelului, Eyal Zamir, a declarat că aviația israeliană „a oținut superioritate aeriană aproape completă” asupra cerului Iranului în a șasea zi a conflictului. Potriivt acestuia, războiul decurge conform planului iar armata israeliană trece acum în faza a doua a bătăliei, care se va concentra pe submniarea regimului de la teheran. „Forțele noastre au deschis calea către Teheran în 24 de ore și au distrus 80% din sistemele sale de apărare aeriană”, a declarat miercuri Zamir în timpul unei conferințe de presă. „Forțele Aeriene Israeliene au efectuat 2.500 de atacuri și au lansat peste 6.000 de muniții”, a declarat Zamir, adăugând: „Am distrus 60% din bazele de lansare a rachetelor Iranului, dar nu am eliminat toate amenințările”. Iranienii au ieșit în stradă în semn de susținere pentru regimul de la Teheran Ministrul Apărării din Israel, Israel Katz, a declarat miercuri seara că speră ca poporul iranian va profita de operațiunea militară împotriva Iranului pentru a înlocui regimul. Între timp, iranienii au ieși în număr mare în stradă nu pentru a înlătura regimul teocratic de la Teheran sau la îndemnul lui Donald Trump, și pentru a susține regimul. Iranul lansează al 20-lea val de atacuri asurpa țintelor americane și israelene Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim, Corpul Gărzilor Revoluționare afirmă că a lansat cel de-al 20-lea val de atacuri asupra țintelor israeliene și americane din Orientul Mijlociu. Acest val de atacuri este efectuat în memoria personalului iranian care a murit după ce un submarin american a atacat marți una dintre navele sale militare în largul coastei Sri Lankăi. Iranul afirmă că Strâmtoara Ormuz nu este închisă Misiunea Iranului la Națiunile Unite a negat acuzațiile conform cărora Teheranul a închis Strâmtoarea Ormuz, numind acuzațiile formulate până în prezent drept „nefondat și absurde”. Într-o postare pe X, misiunea Iranului la ONU a insistat că țara rămâne dedicată dreptului internațional și libertății de navigație, argumentând că Statele Unite au pus în pericol securitatea maritimă. Luni, presa de stat iraniană a relatat că Strâmtoarea Ormuz este închisă iar armata va trage asurpa oricărei nave care încearcă să treacă. 20.000 de americani au păsăsit Orientul Mijlociu în ultimele zile Departamentul de Stat al SUA a afirmat că aproximativ 20.000 de americani s-au întors acasă din Orientul Mijlociu de când Statele Unite și Israelul au lansat atacurile asupra Iranului p2 28 februarie. Alți americani au fost evacuați în țări adiacente sau se află în prezent în drum spre casă, a declarat Washingotnul, dar fără să ofere cifre în privința acestei categorii de oameni. Iranul atacă infrastructura energetică din Golf Iranul continuă să atace infrastructura energetică a țărilor din Golf, pe fondul conflictului cu Statele Unite. Tehranul vrea astfel să crească presiunea internațională asupra Washingtonului pentru a opri operațiunea împotriva regimului iranian. Mai multe rachete au lovit miercuri după-masă Bahrain Petroleum Company. Mai mult, au fost raportate mai multe explozii în Abu Dhabi, lângă Aeroportul Internațional Zayed. „O unitate din Maameer a fost vizată, iar autoritățile competente se ocupă de incident”, se arată într-o postare pe rețelele de socializare a ministrului de Interne din Bahrain. Maameer găzduiește rafinăria Bahrain Petroleum Company, împreună cu o serie de alte fabrici care produc materiale, inclusiv beton și asfalt. Marea Britanie va trimite mai multe avioane de vânătoare în Orientul Mijlociu Prim-ministurl Marii Britanii, Keir Starmer, a ținut o conferință de presă pe tema situației actuale din Orientul Mijlociu, în cadrul căreia s-a anunțat că Marea Britanie va trimite avioane de vânătoare în Qatar. Luni, Donald Trump a criticat Marea Britanie și a spus că este dezamăcit de Kier Starmer pentru refuzul său de a permite SUA să folosească bazele britanice pentru atacuri ofensive asurpa Iranului. BREAKING Iranul ar fi atacat Azerbaidjanul cu drone și rachete. Baku mobilizează armata la graniță Autoritățile de la Baku susțin că Iranul ar fi lansat drone și rachete către exclava azeră Nahicevan, într-un incident care riscă să amplifice tensiunile din regiune. Potrivit informațiilor prezentate de oficiali azeri, unul dintre aparatele de zbor ar fi lovit aeroportul din orașul Nahicevan, situat la aproximativ 10 kilometri de granița cu Iranul. Surse citate de Reuters afirmă că rachete și drone care veneau din direcția Iranului au căzut pe teritoriul Aeroportului Internațional Nahicevan. Atacul ar fi fost efectuat cu o dronă Shahed, un tip de aparat fără pilot de fabricație iraniană utilizat frecvent în conflictele din regiune. Iranul susține că a atacat grupuri kurde din Irak Iranul a transmis joi că a atacat mai multe grupuri kurde din Irak și a avertizat „grupurile separatiste” să nu întreprindă acțiuni în sprijinul alianței americano-israeliene. În atacurile iraniene, ar fi fost ucis un membru al unui grup kurd iranian exilat. „Grupurile separatiste nu ar trebui să creadă că
Israelul anunță următoarea fază a războiului cu Iranul după 2.500 de atacuri
Șeful armatei israeliene a declarat joi seara că Israelul a intrat în „următoarea fază” a războiului cu Iranul, după ce Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au efectuat 2.500 de atacuri folosind peste 6.000 de arme, potrivit CNN. Lt. gen. Eyal Zamir, șeful Statului Major al IDF, a descris conflictul ca fiind o „campanie istorică” care a început cu o „fază de atac surpriză”, în care 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului și 60% din lansatoarele sale de rachete balistice au fost distruse. „Trecem acum la următoarea fază a operațiunii”, a spus Zamir într-o declarație video. „În această fază, vom continua să demontăm regimul și capacitățile sale militare. Avem în față surprize suplimentare pe care nu intenționez să le dezvălui.” Eyal Zamir a declarat că a ordonat IDF să avanseze mai adânc în Liban. În ultimele două zile, armata israeliană a emis avertismente de evacuare pentru întreaga zonă sudică a Libanului, la sud de râul Litani, suburbii sudice ale Beirutului și părți din Valea Bekaa. „Am ordonat forțelor IDF să avanseze și să adâncească linia de control de-a lungul frontierei, stabilind în același timp poziții în puncte cheie din sudul Libanului”, a declarat acesta adăugând că Israelul „nu va renunța la obiectivul de a dezarma Hezbollah”. Joi seara, IDF a anunțat că un ofițer israelian a fost grav rănit și un altul a suferit răni moderate după ce Hezbollah a lansat o rachetă antitanc asupra poziției lor. Soldații au fost transportați la spital pentru tratament.
SUA cere Chinei să cumpere mai puțin petrol din Rusia și mai mult din America
În cadrul consultărilor private purtate în ultimele zile cu foști oficiali ai SUA, directori de afaceri și analiști politici, Bessent a descris un efort continuu de a determina China să cumpere produse americane, petrol și gaze, au declarat persoane familiarizate cu întâlnirile, potrivit The Wall Street Journal. Bessent se gândește să ridice problema energiei, într-o întâlnire cu omologul său chinez, vicepremierul He Lifeng, la Paris, la mijlocul lunii martie. Aceștia intenționează să consolideze un cadru pentru summitul din aprilie dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping. Reducerea achizițiilor de petrol rusesc ar fi o solicitare mare pentru China, care obține țiței de la aliatul său strategic la un preț semnificativ redus. Petrolul american ar fi mult mai scump, iar blocarea accesului la țiței rusesc ar submina relația Beijingului cu Kremlinul și ar submina poziția Moscovei în războiul din Ucraina. În plus, au spus sursele, Bessent ia în considerare și solicitarea Chinei de a reduce achizițiile de petrol iranian. Deși cea mai mare parte a petrolului iranian este în prezent scoasă din funcțiune în urma atacurilor americano-israeliene, Washingtonul dorește ca Beijingul să își reducă dependența pe termen lung de barilele iraniene în cazul în care acestea vor fi reluate. O cerere semnificativă proprie din partea Chinei Se așteaptă, de asemenea, ca Xi să prezinte o cerere semnificativă proprie atunci când se va întâlni cu Trump, eventual presându-l pe liderul american să adopte o poziție mai proactivă a SUA împotriva independenței Taiwanului, în încercarea de a submina încrederea în democrația autoguvernată pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Bessent a indicat, de asemenea, în cadrul acestor întâlniri private, au spus sursele, că Washingtonul urmărește extinderea achizițiilor chineze de soia americană și avioane Boeing, precum și o relaxare a controalelor la exportul de elemente din pământuri rare impuse de Beijing, care sunt esențiale pentru fabricarea unei game de produse electronice. China, care domină fluxul de pământuri rare, le-a sufocat anul trecut ca răspuns la impunerea de noi tarife vamale de către Trump. Producătorii americani care se bazează pe acestea pentru a fabrica orice, de la mașini la avioane de luptă, au avut de suferit. Înalți oficiali americani au declarat că respectarea de către China a armistițiului comercial încheiat de Beijing și Washington la sfârșitul anului trecut în Coreea de Sud – unde China a fost de acord cu o suspendare de un an a controalelor globale la exportul de minerale critice – este o prioritate pentru SUA în următoarea rundă de discuții. Se așteaptă ca Beijingul să insiste asupra unei reduceri a tarifelor și a unei relaxări a restricțiilor americane la exportul de componente de înaltă tehnologie, în special asupra echipamentelor de fabricare a cipurilor și a echipamentelor legate de inteligența artificială.