Unde a lansat Iranul rachete în urma atacurilor SUA-Israel?
Iranul a declanșat lovituri represalii cu rachete în Orientul Mijlociu, după ce forțele SUA și Israel au vizat obiective militare și guvernamentale iraniene, scrie CNN. Explozii au fost raportate în mai multe state din Golf, în timp ce sistemele de apărare aeriană au încercat să intercepteze proiectilele. Teheranul a declarat că atacurile au vizat instalații militare americane și teritoriul israelian. Baze americane vizate în statele din Golf Potrivit Gardienilor Revoluției Islamice, mai multe baze americane au fost lovite. Printre acestea se numără baza aeriană Al-Udeid din Qatar și baza aeriană Al-Salem din Kuweit. Baza aeriană Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite ar fi fost, de asemenea, vizată. Mass-media de stat iraniană a relatat că o instalație navală americană din Bahrain a fost atacată. De asemenea, baza aeriană Muwaffaq Al-Salti din Iordania a fost menționată printre ținte. O bază militară americană din nordul Irakului a fost inclusă în lovituri. Amploarea pagubelor rămâne neclară. Salve de rachete către Israel Iranul a declarat că a lansat „zeci” de rachete balistice către Israel. Nour News, publicație afiliată Gardienilor Revoluției, a raportat atacuri coordonate. Sistemele israeliene de apărare antirachetă au fost activate pentru a intercepta proiectilele. În unele zone au fost raportate restricții ale spațiului aerian. Forțele de securitate din regiunea Golfului rămân în stare de alertă ridicată. Represaliile marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor regionale. Eventualele răspunsuri militare suplimentare ar putea modela următoarea etapă a conflictului.
UE: Kaja Kallas avertizează că situația din Orientul Mijlociu este periculoasă și cere protejarea civililor
„Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kaja Kallas, într-un mesaj publicat pe platforma X. Ea a subliniat că Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni ferme împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în dosarul nuclear. Oficialul european a precizat că a discutat cu ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, precum și cu alți miniștri din regiune. Iar UE „cooperează îndeaproape cu partenerii arabi pentru a explora căi diplomatice” la situația existentă. „Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate”, a mai afirmat Kaja Kallas. Ea a adăugat că rețeaua consulară a UE este „pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor europeni”, iar personalul neesențial al Uniunii este retras din regiune. Totodată, ea a anunțat că misiunea navală europeană EUNAVFOR Aspides rămâne „în alertă maximă” în Marea Roșie și este pregătită să contribuie la menținerea deschisă a coridorului maritim.
Scene incredibile în Bolivia. După prăbușirea unui avion cu bani, localnicii s-au pus pe strâns bancnotele, printre cadavre și rămășițele aeronavei
Scene absolut incredibile au avut loc în Bolivia după prăbușirea unui avion încărcat cu bani. Localnicii s-au înghesuit să strângă bancontele, printre cadavre și resturile aeronavei incendiate după contactul cu solul. În același timp, trupele militare ale țării încearcă să disperseze mulțimea folosind gaze lacrimogene. Cum s-a produs accidentul Cel puţin 15 persoane au decedat în acest accident aviatic petrecut vineri, 27 februarie, în care a fost implicat un avion militar care transporta bani. Mai multe autoturisme aflate în mers pe un autostradă au fost avariate, iar în urma impactului bancnotele s-au împrăștiat pe carosabil și câmpul din apropiere, scrie news.ro. Pe imaginile difuzate de presa boliviană se văd oameni îngrămădindu-se să adune banii împrăștiați, în timp ce forțele de ordine purtând echipament antirevoltă dau cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Autoritatea Boliviană pentru Navigaţie Aeriană şi Aeroporturi (NAABOL) a transmis într-un comunicat de presă că avionul C-130 a decolat din oraşul Santa Cruz, din estul țării, şi s-a prăbuşit când încerca să aterizeze pe aeroportul din La Paz, capitala Boliviei. Avionul de transport C-130 Hercules a luat foc pe o autostradă, înainte de a se opri pe un câmp din apropiere. Televiziunile care au transmis de la fața locului au arătat maşini distruse şi trupuri neînsufleţite împrăştiate. Cel puțin 15 oameni au murit. „Aceşti bani nu au valoare legală” Sergio Lora, șeful aviației boliviene, a declarat că aeronava care s-a prăbușit se încărcase cu marfă în Santa Cruz. O anchetă este în curs pentru a stabili cauza accidentului. „Vreau să le fie foarte clar celor care încearcă să ia bani din avionul implicat în această tragedie că aceşti bani nu au valoare legală, deoarece nu au fost emişi de Banca Centrală şi nu au număr de serie, iar tentativa de a folosi aceşti bani reprezintă o infracţiune. De asemenea, le cerem tuturor celor care comit acte de vandalism în această zonă să se abţină şi să respecte doliul şi durerea prin care trecem în aceste momente dificile”, a transmis ministrul Apărării, Marcelo Salinas. „Sora mea mi-a spus că se afla în maşină când avionul s-a prăbuşit. O roată a avionului a căzut peste maşină, iar sora mea a fost rănită pentru că impactul roţii a lovit-o în cap, aşa că am dus-o de urgenţă la spital”, a declarat un bărbat pentru agenţia de presă Reuters. RECOMANDAREA AUTORULUI: Accident aviatic în Turcia: Un avion de vânătoare al Forțelor Aeriene s-a prăbușit în apropierea unei autostrăzi. Pilotul a murit pe loc Tragedie aviatică în Carolina de Nord. Un avion cu 6 persoane s-a prăbușit după ce pilotul a raportat probleme la motor
Pakistan atacă Jalalabad, în Afganistan; un avion pakistanez doborât și pilotul capturat
La scurt timp, un avion de luptă pakistanez s-a prăbușit, iar pilotul a fost capturat în viață, au anunțat autoritățile afgane, potrivit AFP. Martorii au relatat că pilotul s-a catapultat înainte de a fi reținut. De la începutul operațiunii, Islamabadul a declarat că 37 de locații din Afganistan au fost vizate de atacuri aeriene. Pe plan internațional, Iran s-a oferit să faciliteze dialogul între cele două state vecine. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut dezescaladarea conflictului și reluarea negocierilor. De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a reiterat sprijinul pentru „dreptul Pakistanului de a se apăra” împotriva atacurilor talibanilor afgani. Escaladarea survine după luni de tensiuni și ciocniri sporadice de-a lungul frontierei de aproximativ 2.600 km, în contextul acuzațiilor Islamabadului că Kabul adăpostește militanți ai grupării Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), acuzație respinsă de talibani. Ultima intensificare majoră a violențelor a început joi seara. Talibanii au declanșat o ofensivă împotriva unor posturi militare pakistaneze, ca răspuns la lovituri aeriene anterioare, soldate cu cel puțin 13 civili uciși, conform ONU. În trecut, episodul similar din octombrie 2025 a fost urmat de tentative diplomatice mediate de Turcia și Qatar, însă negocierile nu au dus la un acord durabil. Talibanii susțin că teritoriul lor nu este folosit pentru a amenința alte state, în timp ce Pakistanul afirmă că vizează exclusiv infrastructura militanților.
Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză
Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.
Bill Clinton, audiat în cazul Epstein: N-am văzut şi n-am făcut nimic rău. Chiar şi privind în urmă n-am văzut nimic care să mă alerteze
Fostul preşedinte democrat american Bill Clinton a dat asigurări vineri că nu a ”avut nicio idee despre infracţiunile” penale sexuale comise de către fostul său prieten Jeffery Esptein, în faţa membrilor unei Comisii de anchetă parlamentară, care-l audiază cu privire la legăturilor pe care le-a avut în trecut cu finanţistul, relatează AFP. ”N-am văzut şi n-am făcut nimic rău”, a declarat fostul şef de stat democrat într-o declaraţie preliminară, publicată pe X. ”Chiar şi privind în urmă n-am văut nimic care să mă alerteze”, a subliniat el, reafirmând că s-a distanţat de Jeffrey Epstein cu peste zece ani înainte de moartea acestuia în închisoare, în 2019. 27 de călătorii cu avionului lui Epstein James Comer, preşedintele Comisiei majoritar republicane care-l interoghează pe Bill Clinton, a declarat înaintea audierii că are ”multe întrebări” să-i pună fostului preşedinte, care a călătorit ”de cel putin 27 de ori” la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein, care s-a dus ”de 17 ori” la Casa Albă în timpul mandatului său. Democraţii au clamat, la rândul lor, să fie audiat și Donald Trump. ”Să fim cinstiţi, ne adresăm azi preşedintelui greşit”, a declarat alt membru al Comisiei, Suhas Subramanyam. ”Preşedintele Trump este cel care ne blochează ancheta. Preşedintele Trump este cel care vrea să muşamalizeze acest scandal”, a acuzat el. La fel ca în cazul actualului preşedinte republican, şi el tot în vârstă de 79 de ani, numele lui Bill Clinton, care a fost preşedinte din 1993 şi până în 2001, apare de multe ori în dosar, fără să-i fi fost imputată vreodată vreo faptă reprobabilă. În imagini făcute publice recent de către justiţie, el apare participând împreună cu Jeffrey Epstein la evenimente mondene, dar şi în cadre private, uneori alături de femei a căror faţă a fost cenzurată înainte de publicare. Într-una dintre imagini el apare într-o cadă de hidromasaj. Bill Clinton a dat deja asigurări, în mai multe rânduri, că nu ştia nimic despre infracţiunile finanţistului, care a pledat vinovat, în 2008, de solicitare de prostituţie de minoră şi a ispăşit o pedeapsă de 18 luni de închisoare. În anul morţii în închisoare a lui Jeffrey Epstein, în 2019, fostul preşedinte declara că nu a mai vorbit cu el de peste zece ani. Această linie de apărare a fost amintită joi de către soţia sa, Hillary Clinton, în faţa aceleiaşi comisii. Potrivit lui Hillary Clinton, ”marea manjoritate a persoanelor care a avut contacte cu el, înainte să-şi recunoască vinovăţia, în 2008 (…), nu ştia ce făcea”. La fel ca soţia sa, fostul şef de stat este audiat într-o sală municipală din orăşelul Chappaqua, la nord de New York, în care cuplul deţine o casă. ”FAPTE FOARTE GRAVE” Hillary Clinton, candidată în cursa pentru președenția USA, a repetat joi că nu s-a întâlnit niciodată cu Jeffrey Epstein şi a fost combativă în faţa membrilor comisiei majoritar republicane. ”Dacă această comisie ar vrea serios să afle adevărul despre infracţiunile de exploatare sexuală ale lui Epstein (…), ea i-ar cere în mod direct preşedintelui nostru actual să se explice sub jurământ cu privire la zecile de mii de ori în care apare în dosar”, a tunat ea. Clinton vs Trump în cazul Epstein Democraţii cer să-l audieze pe Donald Trump în baza unor dezvăluiri de presă. Potrivit acestor dezvăluiri, Departamentul Justiţiei a împiedicat recent publicarea unor documente în care apar acuzaţii ale unei femei care spune că a fost agresată sexual pe când era minoră de către Jeffrey Epstein şi de către Donald Trump. ”Acestea sunt documente care-l acuză pe preşedintele Statelor Unite de fapte foarte grave de violenţă sexuală”, a insistat alesul din California Robert Garcia. Mărturia soţilor Clinton încheie luni de bătălie cu şeful republican al Comisiei de anchetă, James Comer. Bill şi Hillary Clinton, convocaţi iniţial în octombrie, au refuzat să se prezinte. Cuplul, ameninţat de Comisie cu proceduri privind obstrucţionaea Congrsului, a acceptat până la urmă, la sfârşitul lui ianuarie, să fie audiat. Amândoi au cerut – în zadar – audieri publice, spunând că vor să evite o instrumentalizare a declaraţiilor lor de către republicani. Audierile nu sunt publice, însă înregistrările lor urmează să fie dezvăluite la finalul acestora. După publicarea la 30 ianuarie a unei noi salve de documente, mai mulţi lideri şi personalităţi din întreaga lume au fost pătaţidin cauza legăturilor lor cu Jeffrey Epstein, provocând anchete penale, arestări şi demisii, în principal în Europa. Recomandarea autorului: Moartea lui Jeffrey Epstein, postată cu 38 de minute înainte de anunțul oficial: FBI nu a găsit autorul
Trump rupe relațiile federale cu Anthropic. Compania a refuzat folosirea AI-ului militar în decizii de viață și moarte
Disputa a izbucnit în urma unei întâlniri care a avut loc între oficiali de rang înalt din Pentagon și directorul general al Anthropic, Dario Amodei. The Washington Post a relatat vineri că șeful tehnologiei din cadrul Departamentului Apărării ar fi pus pe masă un scenariu extrem: ce s-ar întâmpla dacă o rachetă balistică intercontinentală ar fi lansată asupra Statelor Unite? Scenariul rachetei nucleare Într-o astfel de situație, fiecare secundă contează. Oficialii americani ar fi întrebat dacă sistemul AI al companiei, numit Claude, ar putea ajuta armata să detecteze și să intercepteze rapid o astfel de amenințare. Potrivit sursei citate, răspunsul directorului general al Anthropic i-ar fi iritat pe oficialii Pentagonului. Acesta ar fi răspuns evaziv, spunând: „ne-ați putea suna și am rezolva situația”. Compania neagă însă categoric această versiune și spune că este „complet falsă”, subliniind că a fost de acord ca tehnologia sa să fie utilizată pentru apărarea antirachetă. Pentagonul vrea mână liberă pentru AI Disputa nu s-a limitat însă la interceptarea rachetelor. Pentagonul a cerut ca sistemul Claude să poată fi folosit pentru „toate scopurile legale”, formulare care ar putea include și arme autonome sau programe extinse de supraveghere. Oficialii americani au transmis că nu intenționează să desfășoare supraveghere internă în masă și nici să lase AI-ul să decidă singur lansarea armelor nucleare. „Este o solicitare simplă, de bun-simț”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, argumentând că refuzul companiei ar putea „pune în pericol operațiuni militare critice”. Anthropic: Tehnologie prea riscantă De cealaltă parte, Amodei a susținut că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru a fi folosită în sisteme de armament autonom. „Într-un set restrâns de cazuri, credem că AI poate submina, nu apăra, valorile democratice”, a declarat el, precizând că utilizările legate de arme autonome și supraveghere extinsă „nu au fost niciodată incluse în contractele noastre cu Departamentul Apărării și credem că nici acum nu ar trebui incluse”. Interdicție federală După săptămâni de tensiuni și un ultimatum transmis companiei, conflictul a escaladat decisiv. Potrivit Reuters, Donald Trump a anunțat vineri că le cere tuturor agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei Anthropic, iar Pentagonul a clasificat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” – o etichetă gravă în zona securității naționale. Trump a transmis că agențiile federale vor avea o perioadă de tranziție de șase luni pentru a renunța la produsele companiei și a avertizat că, în caz de neconformare, pot urma consecințe serioase. Decizia reprezintă o lovitură majoră pentru start-up-ul care, până recent, avea contracte importante cu Departamentul Apărării și alte instituții federale. Omul sau AI va lua decizia finală? Oficialii americani spun că va exista mereu „un om în buclă” atunci când vine vorba de arme nucleare, adică decizia umană va fi finală. Însă chiar și atunci, dacă un sistem AI recomandă un anumit răspuns sau identifică o țintă, influența sa asupra deciziei poate fi majoră. Miza acestei confruntări poate părea îndepărtată pentru orice alt continent, dar implicațiile ei sunt profunde. Statele Unite investesc masiv în integrarea inteligenței artificiale în armată. AI-ul este deja folosit pentru analiză de informații, planificare operațională și securitate cibernetică. Întrebarea dezvoltatorilor de la Anthropic este cât de departe ar trebui să meargă utilizarea tehnologiei pe care au creat-o în scopuri militare. Lupta pentru control Iar conflictul dintre Pentagon și Anthropic nu mai este doar unul tehnic sau contractual. A devenit o confruntare politică deschisă despre cine controlează viitorul tehnologiei militare: statul, care invocă securitatea națională, sau companiile private, care se tem că produsele lor ar putea fi folosite într-un mod pe care îl consideră periculos sau nedemocratic. În spatele termenilor tehnici și al deciziilor executive stă o dilemă fundamentală: dacă inteligența artificială devine suficient de puternică pentru a influența decizii de război, cine stabilește limitele? Guvernul, în numele securității, sau dezvoltatorii, în numele responsabilității?
Trump afirmă că nu a luat nici o decizie finală în privința Iranului. Dar glonțul e fost tras deja. Portavionul USS Gerald R. Ford este pe poziții
Donald Trump a făcut din nou un anunț ambuguu vineri că ”nu este foarte mulţumit” de conţinutul negocierilor în curs cu Iranul, relatează AFP. În acest timp în Orientul Mijlociu este desfășurată o forță impresionantă aeriană și navală. Portavionul american USS Gerald R. Ford, cel mai mare din lume, este așteptat în Marea Arabiei după ce joi a părăsit Creta. Iar ambasadele occidentale și a Chinei din Teheran își închid porțile. Întrebat despre o eventuală recurgere la forţa militară împotriva Iranului, el a dat asigurări că ”nu o doreşte”, însă a recunoscut că ”uneori este necesar”. ”Nu sunt mlţumit faţă de faptul că (iranienii) nu vor să ne dea ceea ce trebuie să avem, nu sunt mulţumit. Vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat unor jurnalişti preşedintele american. Negocierile între Statele Unite şi Iran continuă ”azi (vineri)”, a anunţat el. Donald Trump a anunţat, de asemenea, că nu a luat o ”decizie finală” cu privire la eventuale atacuri americane în Iran. Președintele SUA a făcut aceste declaraţii unor jurnalişti înainte să plece de la Casa Albă către Texas, scrie Reuters. Întrebat despre o eventuală recurgere la forţa militară împotriva Iranului, el a dat asigurări că ”nu o doreşte”, însă a ameninţat că ”uneori este necesar”. ”Iranul nu poate avea arma nucleară” ”Iranul nu poate avea arma nucleară”, a subliniat el, din nou, în faţa junaliştilor. El a dat asigurări că vrea să ”încheie un acord cu Iranul”. Donald Trump face aceste declaraţii la o zi după o a treia rundă de negocieri indirecte, la Geneva, mediate de Oman, între Iran şi Statele Unite, considerate o ultimă şansă de evitare a unui război, după cea mai importantă desfăşurare militară americană în Orientul Mijlociu de mai multe decenii. El a trimis în Orientul Mijlociu două portavioane, inclusiv USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, care urmează să sosească în largul Israelului, după ce a plecat joi din Creta, în Grecia. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim le-a cerut angajaţilor guvernamentali ”neesenţiali” să părăsească Israelul, din cauza unor ”riscuri la adresa securităţii lor”, ”cât timp zboruri comerciale sunt încă disponibile”. Recomandarea autorului: Atacul SUA în Iran este iminent. Confirmarea, Marea Britanie își închide ambasada din Teheran
Trupa britanică Radiohead cere agenției de imigrație ICE din SUA să retragă o piesă folosită într-un clip promoțional
„Cerem amatorilor care controlează contul de social media al ICE să îl dea jos. Nu e amuzant, piesa asta înseamnă mult pentru noi și pentru alți oameni, și nu aveți dreptul să o apropriați fără luptă”, se arată în declarația trupei, care își încheie mesajul cu o formulare extrem de dură și explicită la adresa agenției. Reacția vine după ce agenția a folosit o versiune corală a melodiei – inclusă pe albumul din 1997 OK Computer – într-un clip distribuit pe platforma X. Videoclipul asocia imigrația ilegală cu infracțiuni violente, fiind însoțit de un mesaj potrivit căruia „cetățeni americani au fost violați și uciși de persoane care nu au dreptul să se afle în țară”. Nu este prima confruntare indirectă dintre administrația președintelui Donald Trump și membri ai trupei. Chitaristul Jonny Greenwood, împreună cu regizorul Paul Thomas Anderson, au solicitat anterior eliminarea unei compoziții din filmul Phantom Thread folosită într-un documentar dedicat Melaniei Trump, invocând lipsa unei informări corespunzătoare privind licențierea. Reacția Radiohead se alătură pozițiilor publice exprimate anterior de alți artiști pop. În noiembrie, Olivia Rodrigo a criticat utilizarea piesei sale „All American Bitch” într-un videoclip al autorităților, cerând ca muzica ei să nu fie asociată cu „propagandă rasistă și plină de ură”. La rândul său, Sabrina Carpenter a condamnat folosirea melodiei „Juno” într-un material care prezenta arestări de imigranți, calificând clipul drept „malefic și dezgustător”.
F-22, portavioane și sute de rachete Tomahawk: SUA, pregătite de atac asupra Iranului?
Statele Unite au trimis două grupuri de portavioane spre Iran: Gerald R. Ford și Abraham Lincoln. Este cea mai mare concentrare de forță militară americană din regiune din 2003, scrie Il Messaggero. Portavionul Ford a părăsit baza NATO din Creta și se îndreaptă spre Israel și estul Mediteranei. Lincoln este deja operațional în Golf. Diplomații părăsesc Iranul Marea Britanie și-a retras temporar tot personalul diplomatic din Iran. „Măsura preventivă a fost luată din cauza situației actuale de securitate”, a anunțat Ministerul de Externe britanic. SUA a autorizat personalul neesențial al ambasadei din Ierusalim să părăsească țara. China a sfătuit cetățenii săi din Iran să evacueze „cât mai curând posibil”. „Din cauza situației actuale”, se arată într-o declarație a Ministerului de Externe, „am luat măsura de precauție de a retrage temporar personalul britanic din Iran”. O forță militară impresionantă Desfășurarea americană include peste 100 de avioane de luptă, printre care F-22 Raptors poziționate în Israel. La acestea se adaugă zeci de mii de soldați, distrugătoare și sute de rachete Tomahawk. Pentru prima dată din 1980, Marina Regală britanică nu mai are nave de război în Golful Persic. Fregata HMS Lancaster a părăsit deja zona. Război sau negociere? Diplomații americani și iranieni negociază dosarul nuclear cu medierea Omanului. Ultima rundă de la Geneva s-a încheiat cu „progrese semnificative”, fără un acord final. Vicepreședintele JD Vance a declarat că SUA preferă o soluție diplomatică. Analiștii consideră însă că presiunea militară urmărește să forțeze Teheranul să cedeze în problema nucleară. Dacă SUA ar ataca, țintele probabile ar fi instalațiile nucleare iraniene, bazele de rachete și infrastructura critică. Iranul poate răspunde prin rachete, drone și închiderea Strâmtorii Hormuz.