Mark Zuckerberg a depus mărturie în procesul privind impactul Instagram asupra copiilor
Un proces fără precedent Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor. Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press. În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate. În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei. Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanței Audierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”. Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”. Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor. Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatori Lanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre. De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor. Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora.
Statele Unite, pregătite să atace Iran chiar începând cu acest sfârșit de săptămână
Armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac până la sfârșitul săptămânii, în urma unei consolidări prezenței militare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iran. Cu toate acestea, sursele citate de CNN au precizat că Trump nu a luat o decizie și a prezentat argumente atât pro, cât și contra și s-a consultat cu apropiații săi cu privire la cea mai bună opțiune. „(N.r. – Donald Trump) Petrece foarte mult timp gândindu-se la această decizie”, au precizat sursele. În contextul consolidării prezenței militare în Orient, portavionul USS Gerald Ford, cel mai avansat portavion american, ar putea ajunge în regiune chiar în acest weekend. Tensiunile vin pe fondul discuțiilor de la Geneve. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord, iar Washingtonul susține că mai sunt aspecte cheie de clarificat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că opțiunea unui atac este luată în vedere, dar, „diplomația este întotdeauna prima opțiune”. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete, însă Teheranul a precizat că ar accepta o limitare a programului în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
Ungaria și Slovacia au încetat să livreze combustibil diesel Ucrainei din cauza întreruperii furnizării de petrol prin conducta Drujba
Guvernul Ungariei a anunțat miercuri suspendarea livrărilor de combustibil diesel către Ucraina. Premierul maghiar Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico îl consideră răspunzător pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de blocarea conductei Drujba prin care Rusia livrează petrol Ungariei și Slovaciei. Conducerea ucraineană se apără: conducta Drujba ar fi fost avariată luna trecută din cauza unui atac din partea Federației Ruse. Acum, cele două țări est-europene sunt nevoite acum să recurgă la rezervele strategice de petrol. Lideri ambelor țări susțin că reparațiile au fost încheiate, dar acuză Ucraina pentru „șantaj politic” prin blocarea conductei pe motiv că Viktor Orban refuză să susțină Kievul în războiul dus împotriva Rusiei și se opune aderării la Uniunea Europeană. Slovacia și Ungaria au rămas fără petrolul rusesc Slovacia și Ungaria au amenințat Ucraina cu represalii dacă nu sunt reluate livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. „Ucraina șantajează Ungaria, au oprit fluxul de petrol prin conducta Drujba, suntem nevoiți să eliberăm din rezervele strategice”, a comunicat Viktor Orban pe pagina sa de Facebook. Și Robert Fico a aprobat eliberarea a 50% din rezervele strategice pentru a le pune la dispoziție companiei petrochimice Slovnaft, deținută de compania maghiară MOL. Ungaria și Slovacia ripostează Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, care a acuzat la rândul său Kievul pentru blocarea conductei, a anunțat miercuri că Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, iar livrările vor fi reluate numai dacă conducta Drujba va fi deblocată. 6% din motorina consumată de Ucraina provine din Ungaria. Cele două țări dispun de rezerve de petrol suficiente pentru doar trei luni. La un discurs din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din primăvară, Viktor Orban a declarat că fără petrolul rusesc ieftin, maghiarii ar fi plătit la energie la fel de mult cât plătesc polonezii. Între timp, Ucraina traversează cea mai dificilă iarnă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace: multe regiuni și orașe ale țării nu dispun de energie electrică după ce Rusia a distrus mare parte din infrastructura electrică, iar valul recent de frig a produs temperaturi extreme între -20 și -30 de grade Celsius. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă:Viktor Orban declară Ucraina drept „inamicul” Ungariei. „Ne atrag într-un război”
Secretarul de Stat, Marco Rubio, va vizita Israelul la finalul lunii februarie
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press. Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor. În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah. Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.
Comandantul forțelor SUA din America Latină efectuează o vizită surpriză în Venezuela
Generalul Francis Donovan a fost însoțit de Joseph Humire, în cadrul primei vizite a unei delegații militare americane în Venezuela de la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro. Potrivit Comandamentului de Sud al Statelor Unite, Donovan și Humire au discutat aspecte de securitate cu oficialii venezueleni, alături de noul trimis american în Venezuela, Laura Dogu. Într-o postare pe platforma X, Laura Dogu a descris vizita drept „o nouă zi istorică”, precizând că generalul Donovan s-a întâlnit cu militarii de la ambasada americană și cu autoritățile interimare pentru a evalua situația de securitate și pentru a avansa obiectivul unei Venezuele aliniate cu Statele Unite. „Comandantul, generalul Francis L. Donovan, și-a încheiat astăzi vizita în Venezuela, alăturându-se ambasadorului Laura F. Dogu și lui Joseph Humire pentru întâlniri productive cu autoritățile interimare venezuelene. Comandamentul de Sud al Statelor Unite s-a angajat să promoveze Strategia de Securitate Națională și Strategia Națională de Apărare prin colaborarea cu națiunile partenere, în vederea construirii unui viitor sigur și prosper pentru emisferă”, se arată într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters. Vizita are loc la scurt timp după deplasarea la Caracas a secretarului american al Energiei, Chris Wright și arată intenția Casei Albe de a utiliza presiunea militară și politica energetică pentru a determina Venezuela să implementeze reforme majore.
În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei. Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
Un cetățean cambodgian a murit în custodia ICE, marcând al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia federală
Un cetățean cambodgian în vârstă de 59 de ani, deținut la Centrul de Detenție Miami, a fost găsit inconștient în celula sa de către personalul unității. „A fost declarat decedat, în ciuda eforturilor de salvare depuse de personalul unității și de serviciile de urgență. Cauza morții sale este în curs de investigare”, transmite comunicatul emis de ICE și citat de Reuters. Conform ICE, bărbatul decedat, identificat ca Lorth Sim a ajuns în Statele Unite ca refugiat în 1983 și a devenit rezident permanent în 1986. „Sim a fost arestat pentru tulburarea ordinii publice în 1989, expunere indecentă în 1996 și furt în 2005, primind o pedeapsă cu suspendare și probațiune, dar fără închisoare. În 2006, ICE l-a arestat, iar un judecător de imigrare a ordonat expulzarea sa în Cambodgia”, mai transmite Serviciul. Cazul marchează cel puțin al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia ICE. Decesul survine pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate de politicieni democrați și organizații pentru drepturile civile, care acuză condiții inumane în centrele de detenție pentru imigranți. La începutul anului, un alt deținut, Geraldo Lunas Campos, de origine cubaneză, a fost găsit fără viață într-un centru de detenție din Texas. În urma anchetei, s-a stabilit că acesta fost ucis. Potrivit The Washington Post, acesta ar fi fost strangulat de un gardian.
UE ia în calcul măsuri de urgență pentru reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba
Slovacia a acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxurilor de petrol din motive politice, în timp ce Ungaria a încercat să importe țiței rusesc prin conducta croată Adria. Un think tank bulgar a susținut că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc și a cerut eliminarea derogărilor până în 2026, pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene, notează Oilprice.com. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a confirmat pe 17 februarie că Bruxellesul este în contact cu Ucraina în legătură cu conducta Drujba, avariată de la sfârșitul lunii ianuarie, ceea ce a împiedicat livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Fico a numit situația „șantaj politic” „Suntem în contact cu Ucraina privind calendarul reparațiilor la conducta de petrol Drujba și cât de rapid ar putea fi repusă în funcțiune”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen jurnaliștilor la Bruxelles. Ea a adăugat că executivul european este pregătit să convoace un grup de coordonare de urgență cu părțile relevante pentru a discuta rute alternative de aprovizionare cu combustibil. Itkonen a mai spus că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece acestea dețin rezerve pentru 90 de zile. Oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conductă a provocat tensiuni între Ucraina și statele membre ale UE, Ungaria și Slovacia. În timp ce Kievul a susținut că un atac cu dronă rusească a provocat întreruperea începând cu 27 ianuarie, premierul slovac Robert Fico a declarat pe 15 februarie că Ucraina a întârziat reluarea fluxului de petrol pentru a presa Ungaria să renunțe la veto-ul privind viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Deși Uniunea Europeană a impus interdicția importurilor de petrol rusesc prin conducte din cauza războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, Ungaria și Slovacia, state fără ieșire la mare, au obținut derogări de la aceste sancțiuni. Pe 16 februarie, Budapesta și-a exprimat dorința de a activa derogarea temporară pentru a importa țiței rusesc transportat pe mare, prin Croația, folosind conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni oferă posibilitatea de a importa petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pe platforma X. Nu mai există scuze ca vreo țară UE să rămână dependenta de petrolul rusesc Ministrul croat al economiei, Ante Susnjar, a declarat că Zagreb ar trebui să poată ajuta. „Croația nu va permite ca aprovizionarea cu combustibil a Europei Centrale să fie pusă în pericol. Suntem pregătiți să contribuim la rezolvarea acestei perturbări acute”, a transmis acesta pe X. Totuși, el a criticat în aceeași postare Budapesta și Bratislava pentru faptul că nu au reușit până acum să își diversifice importurile energetice. „Conducta Adria este pregătită, astfel că nu mai există scuze tehnice pentru ca vreo țară din UE să rămână dependentă de țițeiul rusesc. Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra populației ucrainene. Este timpul ca acest profit de război să înceteze”, a afirmat Susnjar. Un raport publicat pe 16 februarie de Center for the Study of Democracy, un think tank din Bulgaria, a concluzionat de asemenea că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc, deoarece există surse alternative disponibile. „Nu există motive tehnice sau economice pentru prelungirea derogării de la sancțiunile privind petrolul rusesc în Europa Centrală. Dependența continuă a Ungariei este o alegere politică ce slăbește unitatea UE și subminează credibilitatea regimului de sancțiuni. Eliminarea treptată a țițeiului rusesc până la sfârșitul anului 2026 este atât realizabilă, cât și esențială pentru securitatea energetică pe termen lung a Europei”, a declarat Martin Vladimirov, directorul programului Energie și Climă al organizației.
Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus
Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%
Ucraina solicită CIO o anchetă internă după incidentul cu voluntara rusă de la deschiderea Jocurilor Olimpice
Oficialul acuză că incidentul – în care voluntara rusoaică, Anastasia Kucherova, a condus delegația Ucrainei la Milano Cortina, purtând pancarta Ucrainei – este contrar principiilor sportului internațional și solicită declanșarea unei anchete interne în cadrul Comitetului Olimpic Internațional (CIO), potrivit Ukrainska Pravda. „Faptul că CIO a ales un cetățean rus pentru a purta steagul principal este dezonorant. Este ceva care depășește orice principiu moral sau uman. Nici nu-mi pot imagina ce i-a trecut prin capul persoanei din cadrul CIO care a văzut că această rusoaică a depus cererea și i-a aprobat-o”, a declarat Heorhii Tykhyi. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina a subliniat că, în practica sportivă internațională, țările aflate în război sunt, de obicei, ținute separate pentru a evita contactul direct. Oficialul este de părere că permiterea rusoaicei de a însoți delegația Ucrainei încalcă spiritul Cartei Olimpice. Femeia care a purtat pancarta Ucrainei în deschiderea Jocurilor Olimpice de la Milano Cortina este o voluntară de origine rusă, stabilită în Milano. Femeia a luat această decizie pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina. Sportivi ruși și bieloruși vor concura cu propriul steag la Paralimpice Purtătorul de cuvânt a comentat, de asemenea, faptul că șase sportivi ruși și patru sportivi belaruși vor concura la Jocurile Paralimpice din 2026 sub steagurile naționale ale țărilor lor. „Din păcate, aceasta nu este singura rușine care vine din partea sportului național în aceste zile. Privim acest lucru cu mare îngrijorare și combatem foarte activ aceste încercări de a «acoperi» crimele de război ale Rusiei. Cea mai recentă a fost decizia olimpică de a permite participarea unor sportivi sub steagul Rusiei. O altă decizie rușinoasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe. Purtătorul de cuvânt a mai precizat că Andrii Sybiha, ministrul Externelor din Ucraina s-a adresat deja ambasadorilor ucraineni, instruindu-i să ia legătura cu oficialii tuturor țărilor care ar putea asista la ceremonia de inaugurare a Jocurilor Paralimpice, îndemnându-i să se abțină din a participa la deschidere. „Este rușinos ca acest steag, sub care au fost comise 185.000 de crime de război în ultimii patru ani, să fluture la Jocurile Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.