Testarea anuală a testosteronului în armata SUA, criticată de experți. Terapia poate provoca infertilitate și alte riscuri
Specialiștii avertizează că măsura, deși urmărește îmbunătățirea capacității de luptă a personalului militar, ar putea duce la prescrierea inutilă a terapiei de substituție hormonală, cu efecte adverse importante, inclusiv infertilitate, risc crescut de cheaguri de sânge și accident vascular cerebral. Departamentul american al Apărării a anunțat că, începând cu 15 iulie, toți militarii activi și rezerviștii cu vârsta de peste 30 de ani vor beneficia anual de testarea nivelului de testosteron. Testarea anuală a testosteronului în armata SUA depășește recomandările medicale Potrivit experților citați de Live Science, inițiativa Pentagonului depășește recomandările actuale ale organizațiilor medicale privind screeningul hormonal în rândul bărbaților. Specialiștii avertizează că un rezultat izolat care indică un nivel scăzut al testosteronului nu este suficient pentru stabilirea unui diagnostic și nici pentru începerea tratamentului. Nivelul hormonului poate varia în funcție de factori precum somnul, activitatea fizică, stresul sau perioadele de antrenament intens, frecvente în cazul militarilor. Luke Cox, lector în știința sportului și exercițiului fizic la Universitatea Swansea din Marea Britanie, a declarat că una dintre principalele sale îngrijorări este modul în care vor fi efectuate aceste teste și interpretate rezultatele. Testarea putea duce la tratamente inutile Îngrijorările privind administrarea excesivă a terapiei de substituție cu testosteron nu sunt noi. Încă din 2019, cercetătorii din sistemul medical militar american atrăgeau atenția că unii militari primesc tratament fără a îndeplini criteriile medicale necesare. Potrivit unui raport publicat pe platforma Health.mil, aproape trei din fiecare 1.000 de militari bărbați beneficiază în mod necorespunzător de terapia cu testosteron. Autorii raportului avertizau că tratamentul administrat fără indicație medicală poate provoca efecte adverse precum agravarea apneei obstructive în somn, retenția de lichide și apariția edemelor. Aceste probleme pot afecta capacitatea militarilor de a participa la misiuni și pot reduce nivelul de pregătire operațională. Cu toate acestea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, susține că noua măsură urmărește optimizarea performanței fizice și protejarea sănătății militarilor pe termen lung. Un nivel scăzut nu înseamnă automat tratament Experții subliniază că terapia de substituție cu testosteron este recomandată doar în cazul bărbaților diagnosticați cu deficit hormonal, confirmat prin simptome specifice și prin cel puțin două analize efectuate dimineața, în zile diferite. În astfel de cazuri, tratamentul poate îmbunătăți dorința sexuală, starea de spirit, densitatea osoasă și masa musculară. În schimb, la persoanele care au valori normale ale hormonului, administrarea suplimentară de testosteron nu și-a demonstrat beneficii semnificative. Medicii recomandă, înainte de inițierea terapiei, identificarea eventualelor afecțiuni care pot determina scăderea temporară a testosteronului, precum apneea în somn sau alte probleme medicale tratabile. Testarea poate afecta fertilitatea militarilor Unul dintre cele mai importante riscuri asociate terapiei cu testosteron este afectarea fertilității masculine. Potrivit medicului Joshua Halpern, urolog specializat în medicină reproductivă la Facultatea de Medicină Feinberg a Universității Northwestern, administrarea hormonului determină creierul să reducă producția naturală de testosteron la nivelul testiculelor. În consecință, scade sau chiar se oprește producerea spermatozoizilor, ceea ce poate provoca infertilitate. Specialiștii avertizează că refacerea fertilității după întreruperea tratamentului poate dura chiar și câțiva ani. În plus, terapia poate determina apariția eritrocitozei (n.r. o creștere excesivă a numărului de globule roșii), fenomen asociat cu un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge și de accident vascular cerebral. Alte reacții adverse pot include dezvoltarea țesutului mamar la unii bărbați și alte dezechilibre hormonale. Experții consideră că noul program de testare poate identifica cazurile reale de deficit de testosteron, însă avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, iar tratamentul trebuie prescris exclusiv în urma unei evaluări medicale complete.
Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele
Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.
Epidemia de Ebola din Congo depășește 3.000 de cazuri. Peste 1.350 de oameni au murit
Epidemia, provocată de o tulpină a virusului Ebola, afectează cinci provincii ale țării, cele mai multe cazuri fiind raportate în nord-est, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda. Focarul, concentrat într-o singură provincie Potrivit datelor publicate duminică de autoritățile congoleze, au fost confirmate 3.075 de cazuri și 1.354 de decese. Pragul de 2.000 de cazuri fusese depășit deja în 15 iulie. Autoritățile, citate de Le Figaro, spun că evoluția epidemiei poate fi urmărită mai precis datorită unei îmbunătățiri semnificative a detectării și confirmării cazurilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproape 90% dintre cazuri sunt localizate în provincia Ituri, din nord-estul țării. Lupta împotriva epidemiei este îngreunată însă de grevele unor angajați din sistemul sanitar, care protestează din cauza salariilor neplătite. Nu există vaccin sau tratament aprobat Actuala epidemie, cea de-a 17-a declarată în Republica Democrată Congo, este cauzată de virusul Bundibugyo, pentru care nu există încă un vaccin sau un tratament aprobat. Totuși, cercetătorii încearcă să accelereze dezvoltarea unor soluții medicale. Universitatea Oxford a anunțat că primul voluntar a primit vineri un vaccin experimental conceput special împotriva tulpinii Bundibugyo. Alte vaccinuri și două tratamente experimentale sunt pregătite pentru testare și urmează să intre în faza studiilor clinice. Cea mai gravă epidemie din istoria țării Virusul Ebola se transmite prin contact direct cu fluidele corporale și provoacă febră hemoragică. În ultimii 50 de ani, boala a provocat peste 15.000 de decese în Africa. Cea mai gravă epidemie din Republica Democrată Congo, desfășurată între 2018 și 2020, s-a soldat cu aproape 2.300 de morți din aproximativ 3.500 de cazuri, adică o rată a mortalității de aproape 66%.
Suspectul atacului de la Berlin Pride, împușcat mortal de poliție. A atacat trupele speciale cu o armă albă
Suspectul, identificat de autoritățile germane drept Abdul B., în vârstă de 21 de ani, a fost localizat în jurul orei 18:00 ( n.r 19:00 ora României) într-un complex de grădini și cabane din districtul Spandau, în vestul Berlinului. La operațiune au participat membri ai SEK Berlin, unitatea specială de intervenție a poliției germane. „Potrivit informațiilor preliminare, acesta a alergat spre forțele de intervenție având asupra sa o armă albă, după care polițiștii au folosit armele de foc”, a transmis Poliția din Berlin. Pompierii și echipele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, însă bărbatul a murit la locul intervenției. Parchetul federal german a confirmat decesul suspectului. O femeie ucisă și 29 de persoane rănite Abdul B. era căutat după atacul produs sâmbătă seară, în jurul orei 22:00, în parcul Tiergarten, în apropierea Porții Brandenburg și a zonei în care se desfășura Christopher Street Day, festivalul Pride din capitala Germaniei. Potrivit anchetatorilor, o dubă albă a intrat pe trotuar și a lovit mai multe persoane, după care vehiculul s-a izbit de un copac. Suspectul ar fi coborât ulterior și ar fi atacat alte persoane cu o armă albă, despre care presa germană relatează că ar fi fost o macetă. O femeie a murit, iar alte 29 de persoane au fost rănite, unele dintre ele grav. Autoritățile germane au anunțat ulterior că persoanele internate nu se mai aflau în pericol de moarte. Evenimentele Pride au fost oprite la scurt timp după atac, iar participanții au fost îndemnați să părăsească zona și să evite traseele prin Tiergarten. Suspect cunoscut pentru legături cu mediile islamiste Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că toate informațiile strânse până în prezent indică un atac terorist cu motivație islamistă. Suspectul era cetățean german, provenea dintr-o familie cu origini libaneze și se născuse în Germania în 2005. Potrivit ministrului, acesta intrase anterior în atenția autorităților pentru mai multe infracțiuni, procesul său de radicalizare și legăturile cu mediile islamiste din Berlin. Autoritățile îl considerau potențial periculos, iar poliția avertizase populația să nu încerce să îl abordeze. Parchetul Federal al Germaniei a preluat ancheta privind atacul. Investigațiile continuă pentru a stabili dacă suspectul a acționat singur și dacă alte persoane l-au ajutat înainte sau în timpul atacului. Poliția anunțase anterior că una sau mai multe persoane ar fi putut coborî din dubă după impact. Cancelarul Friedrich Merz a calificat atacul drept o agresiune împotriva societății germane și a promis că autoritățile vor apăra libertatea, deschiderea și valorile democratice ale țării.
Medicamentele pentru slăbit, asociate cu un risc mai mare de cădere a părului, arată un nou studiu
Cercetarea, realizată de specialiști de la Universitatea din Pennsylvania, susține semnalele raportate anterior de autoritățile de reglementare din Statele Unite și Marea Britanie. Oamenii de știință au analizat datele a aproape 50.000 de pacienți din cadrul University of Pennsylvania Health System, comparând persoanele tratate cu medicamente GLP-1 pentru diabet zaharat de tip 2 cu pacienți care primeau alte clase de medicamente antidiabetice, scrie Sky News. Riscul este cu până la 68% mai mare În cadrul studiului au fost comparați 12.004 pacienți tratați cu agoniști GLP-1 cu 15.221 de persoane care utilizau inhibitori SGLT-2. De asemenea, alți 11.964 de utilizatori ai medicamentelor GLP-1 au fost comparați cu 11.233 de pacienți tratați cu inhibitori DPP-4. După ajustarea rezultatelor în funcție de factori precum vârsta și greutatea corporală, cercetătorii au constatat că utilizarea medicamentelor GLP-1 a fost asociată cu: un risc cu 37% mai mare de alopecie comparativ cu inhibitorii SGLT-2; un risc cu 68% mai mare de cădere a părului comparativ cu inhibitorii DPP-4. Autorii subliniază că rezultatele indică o asociere și nu demonstrează neapărat o relație directă de cauzalitate. Sute de cazuri raportate autorităților Potrivit cercetătorilor, autoritățile americane analizează deja acest posibil semnal de siguranță. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a anunțat că evaluează raportările privind apariția căderii părului după inițierea tratamentului cu semaglutidă (Ozempic și Wegovy) și tirzepatidă (Mounjaro). În Marea Britanie, Agenția pentru Reglementarea Medicamentelor și a Produselor Medicale (MHRA) a primit, doar în 2026, aproape 400 de raportări privind căderea părului asociată cu tirzepatida, după alte 541 de cazuri înregistrate în 2025. În ceea ce privește semaglutida, autoritatea britanică a primit 148 de raportări în 2026 și alte 164 în anul precedent. Care ar putea fi explicația Cercetătorii consideră că cea mai probabilă explicație nu este efectul direct al medicamentelor asupra firului de păr, ci consecințele pierderii rapide în greutate și ale reducerii aportului caloric. Restricția calorică poate provoca stres fiziologic și deficiențe de micronutrienți esențiali, precum fierul, zincul sau biotina, elemente importante pentru ciclul normal de creștere a părului. Totodată, specialiștii iau în calcul și posibile efecte metabolice, hormonale sau imunologice ale medicamentelor GLP-1, care ar putea influența dezvoltarea și regenerarea foliculilor de păr. Autorii studiului atrag atenția că, deși alopecia nu reprezintă în general un risc major pentru sănătatea fizică, aceasta poate avea efecte importante asupra stimei de sine, calității vieții și chiar asupra continuității tratamentului. Ei subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă există o relație cauzală directă între administrarea acestor medicamente și apariția căderii părului.
Rusia construiește prima sa navă fără echipaj pentru detectarea submarinelor, afirmă șeful Marinei
„Construim o navă destinată localizării submarinelor și obiectelor subacvatice. (…) Poate fi descrisă drept o nouă clasă de navă. Este o navă fără echipaj, inclusă în actualul program de stat pentru modernizare. (…) Este prima de acest fel și va constitui baza pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor fără echipaj”, a declarat Moiseev în cadrul unei emisiuni la televiziunea rusă, potrivit agenției ruse TASS. Amiralul Moiseev nu a oferit detalii privind caracteristicile tehnice ale navei, calendarul construcției sau data estimată pentru intrarea acesteia în serviciu. Amiralul a precizat, totodată, că Marina rusă a constituit deja regimente de sisteme fără echipaj. Anunțul survine în contextul în care Rusia își accelerează dezvoltarea sistemelor navale fără echipaj, după ce utilizarea dronelor maritime de către Ucraina a modificat semnificativ raportul de forțe în Marea Neagră. În ultima perioadă, Kievul a folosit ambarcațiuni fără pilot pentru a ataca nave militare și infrastructură navală rusă. Situația a determinat Moscova să își retragă o parte din Flota Mării Negre din baza de la Sevastopol și să accelereze dezvoltarea propriilor sisteme navale autonome.
SUA cer desființarea Curții Penale Internaționale și îndeamnă toate statele să se retragă din Statutul de la Roma
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat, care solicită tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost creată instituția. Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă” Administrația americană a salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara din Curtea Penală Internațională, apreciind că noul guvern de la Caracas s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Departamentul de Stat, instituția responsabilă de politica externă a Statelor Unite, susține că ancheta deschisă de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva fostului președinte Nicolás Maduro în 2018 nu a avut rezultate concrete și acuză instanța că și-a concentrat activitatea asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, depășindu-și astfel atribuțiile. „Această practică reprezintă o depășire evidentă a atribuțiilor Curții, o dovadă de părtinire politică și de aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au transmis oficialii americani. Washingtonul susține că Nicolás Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani. De ce s-a retras Venezuela din CPI Venezuela a notificat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei. Retragerea era așteptată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ancheta privind Venezuela Curtea Penală Internațională investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, decizie respinsă de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Retragerea nu oprește anchetele în curs Potrivit Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională produce efecte după un an de la notificarea oficială și nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.
Primul atac cibernetic comis pe cont propriu de un model AI a fost descoperit de inginerii companiei OpenAI abia după o săptămână
Inginerii de la compania OpenAI au aflat că două dintre modelele sale AI au atacat rețeaua platformei Hugging Face pe cont propriu abia la o săptămână de la incident. Inginerii companiei conduse de Sam Altman au sesizat abia după câteva zile că un sistem AI care era în testare, într-un mediu controlat, a scăpat de sub control. OpenAI și Hugging Face încă investighează incidentul de securitate fără precedent, produs în timpul unor teste interne. Loading … După ce și-a depășit limitele impuse de programatori, a lansat atacuri cibernetice asupra platformei Hugging Face. Printr-un test demarat pe 9 iulie, compania OpenAI care a lansat chatbot-ul ChatGPT a intenționat să testeze o combinație de modele lingvistice pentru a identifica și remedia vulnerabilități ale programelor software, dar în mod autonom. Proiectul OpenAI era menit să concureze cu Mythos, sistemul de securitate cibernetică dezvoltat de Anthropic, potrivit Reuters . Inginerii n-au sesizat incidentul timp de mai multe zile Pe 11 iulie însă, modelele AI au evadat din mediul restricționat creat de ingineri. Au interacționat cu infrastructura online a platformei Hugging Face. Atacul a debutat pe 13 iulie, fără ca echipa de ingineri de la OpenAI să observe problema. Thomas Wolf, co-fondatorul Hugging Face, a declarat public că atacul n-ar fi putut fi comis de hackeri. Atacul de amploare comis în câteva ore de un model AI stârnește panică pe mapamond Modelele AI au avut nevoie doar de câteva ore pentru a iniția un atac cibernetic de amploare. Un atac de această magnitudine a necesitat săptămâni de planuri și muncă din partea unor specialiști umani. Informațiile despre incident au fost date publicității după 20 iulie. Dincolo de valul de panică stârmit pe rețelele de socializare, unde mulți internauți spun că scenariul din filmul „Terminator 2” al regizoruluii James Cameron se adeverește, și Presa internațională a ridicat semne de întrebare asupra securității modelelor de AI dezvoltate de OpenAI. Un alt record îngrijorător: Doar modelel AI chinezești au putut opri atacul Când modelele de top din domeniul inteligenței artificiale nu au putut să se apere împotriva atacului, Hugging Face a apelat la modele alternative create în China. Politicienii americani caută să limiteze adoptarea tot mai mare a modelelor chinezești de inteligență artificială de către companiile autohtone din motive ce țin de securitate cibernetică și proprietatea intelectuală. Dar Hugging Face a trebuit să combată atacul cibernetic cu GLM 5.2, un sistem AI creat de compania chineză Z.ai. A reușit acolo unde sistemele americane au eșuat. Sursa Foto: Profimedia
Stagiară arestată în Belgia, suspectată că a spionat în sediul militar al NATO
Ancheta a fost deschisă după o sesizare formulată de serviciile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, relatează The Independent. Anchetă declanșată după o sesizare a serviciilor de securitate ale NATO Parchetul Federal din Belgia a anunțat sâmbătă că a deschis o investigație pentru spionaj după ce a primit informații din partea serviciilor de securitate ale NATO privind activitatea suspectei. Femeia, identificată de autorități drept o cetățeană canadiană de origine chineză, a fost reținută vineri, la o zi după ce anchetatorii au efectuat percheziții atât la domiciliul acesteia, cât și la locul de muncă din incinta comandamentului operațional al Alianței. Suspectată că ar fi acționat în interesul unui stat terț Potrivit procurorilor belgieni, femeia este cercetată pentru presupuse activități de spionaj și pentru apartenență la o organizație criminală. Autoritățile au precizat că aceasta este „suspectată că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul unui stat terț și că este membră a unei organizații criminale”, fără a preciza în acest moment statul pentru care ar fi acționat. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit alte detalii despre informațiile la care suspecta ar fi avut acces în timpul stagiului desfășurat în cadrul NATO. SHAPE, centrul operațiunilor militare ale Alianței Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) este situat în orașul Mons, din sudul Belgiei, în apropierea frontierei cu Franța. Structura coordonează planificarea și conducerea operațiunilor militare comune ale NATO. Separat de SHAPE, sediul politic al Alianței se află la Bruxelles, unde reprezentanții celor 32 de state membre discută dosare privind apărarea colectivă, bugetele militare, amenințările cibernetice și incidentele provocate de drone. Contextul relațiilor dintre NATO și China Canada și Belgia sunt state membre ale NATO, alianță care, în documentele sale strategice, a calificat China drept o provocare la adresa securității, alături de amenințările reprezentate de Rusia și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Dosarul este investigat de autoritățile judiciare belgiene, iar până în prezent nu au fost anunțate alte persoane cercetate în acest caz.
Cazurile de rujeolă din SUA au atins un nivel record în ultimii 35 de ani. Reticența față de vaccinare, în creștere
Cazurile de rujeolă din SUA au a atins cel mai înalt nivel din ultimii 35 de ani, potrivit BBC. Noile cifre publicate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA arată că s-au înregistrat 2.318 de cazuri confirmate de rujeolă în 2026. Doi copii nevaccinați au murit anul trecut de rujeolă Infectările vin la doar șapte luni de la începutul anului. De asemenea, se află în creștere față de recordul de anul trecut de 2.289. Atunci, doi copii nevaccinați au murit din cauza bolii. Numărul tot mai mare de cazuri a apărut pe fondul creșterii reticenței față de vaccinare în SUA în ultimii ani. Acest lucru a dus la rate de imunizare mai scăzute, potrivit sursei. În noiembrie, un grup de experți va decide dacă SUA își vor pierde statutul de țară care a eliminat rujeola. Acest statut a fost pierdut de Canada anul trecut. O țară pierde statutul de eliminare după un an sau mai mult de transmitere continuă a aceleiași tulpini a virusului rujeolei. SUA au înregistrat mai multe cazuri de rujeolă în ultimele 18 luni decât numărul total în ultimii 25 de ani. Anul trecut, o epidemie din Texas a ucis doi copii nevaccinați și un adult nevaccinat în statul vecin, New Mexico. 45 de state din SUA au înregistrat cazuri Aproximativ 45 de state au înregistrat cazuri, mai arată sursa citată. Secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a fost criticat de experții în sănătate publică. Ei susțin că remarcile sale și reformularea politicii de vaccinare din SUA au împiedicat eforturile de a opri focarele. Kennedy a împărtășit mesaje contradictorii despre vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR), care s-a dovedit a fi sigur și eficient. La începutul acestui an, el le-a spus parlamentarilor că mai multe țări și-au pierdut recent statutul de eliminatoare a rujeolei și a apărat răspunsul oficialilor americani. „Întreaga lume a avut cel mai grav an cu rujeolă”, a spus el. Pentru a obține imunitatea colectivă, care limitează răspândirea rujeolei și îi protejează pe cei nevaccinați, aproximativ 95% din populație trebuie să se vaccineze. Însă, ratele de vaccinare au scăzut mult sub această valoare în unele zone, potrivit aceleiași surse.