Scăderi de peste 20C sub valorile obișnuite ale iernii într-o țară europeană
Geologul marin de coastă Hannes Tõnisson, cercetător principal la Universitatea din Tallinn, a dezvăluit miercuri că temperaturile ar putea coborî până aproape de –30°C la începutul lunii februarie. „Nu ar fi surprinzător ca în această perioadă să fie stabilite noi recorduri de temperatură scăzută în Estonia”, a spus expertul, citat de ERR News. În mod obișnuit, iernile din Estonia sunt caracterizate de temperaturi situate în jurul a –5°C, cu valori ușor mai ridicate în zonele de coastă, influențate de Marea Baltică, și mai scăzute în interiorul țării. Aerul arctic împins mult spre sud Cercetătorul a explicat că valul de frig este favorizat de slăbirea vortexului polar, un fenomen atmosferic care, în mod normal, menține aerul rece deasupra regiunilor arctice. „Atunci când vortexul este slab, mase de aer arctic pot ajunge mult mai spre sud decât în mod normal, generând episoade de ger sever”, a explicat Tõnisson. Deși durata zilei este în creștere, specialiștii estimează că primăvara va întârzia, în special în zonele de coastă, din cauza temperaturilor scăzute ale mării și a prezenței gheții. Impact la nivel european Episoadele de frig extrem precum cel prognozat în Estonia sunt monitorizate la nivel european, deoarece pot influența transportul, consumul de energie și stabilitatea infrastructurii în mai multe regiuni ale continentului. Specialiștii atrag atenția că astfel de contraste termice accentuate pot avea efecte dincolo de granițele unei singure țări.
China anunță planuri pentru turism spațial și explorarea spațiului profund
Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters. Competiție directă cu SUA și SpaceX China și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045. Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital. Sateliții, miză de securitate pentru Beijing Autoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți. La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China. O nouă generație de specialiști Pentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe. Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu. Ambiții lunare și standarde internaționale China își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.
Oficiali americani s-au întâlnit cu un grup care militează pentru independența provinciei Alberta față de Canada
Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times. Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat. „Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri. El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney. „Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste. Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada. Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență. Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.
Primarul din Los Angeles îndeamnă administrația Trump să liniștească fanii care merg la Cupa Mondială
Statele Unite găzduiesc în această vară Campionatul Mondial de fotbal alături de Canada și Mexic. Cele mai multe meciuri se vor juca în SUA. În acest context, unii fani din străinătate se tem că măsurile dure privind imigrația i-ar putea afecta, relatează AFP. „Trebuie să arătăm lumii o față mai bună, că îi vom primi pe oameni, că nu vor avea probleme”, a spus Bass. Ea a afirmat că este „sigură” că suporterii care vin la Los Angeles pentru Cupa Mondială sau pentru Jocurile Olimpice din 2028 nu vor fi afectați direct. „Dar cred că acest mesaj trebuie să vină și de la Casa Albă. Ei sunt cei care trebuie să trimită acest mesaj”, a spus ea. În această lună, agenții de imigrație au împușcat mortal doi protestatari în Minneapolis. Agenți ICE au fost trimiși și în alte mari orașe, inclusiv în Los Angeles, care va găzdui opt meciuri la Cupa Mondială. Donald Trump este asociat cu organizarea turneului, după ce a participat la tragerea la sorți, unde a primit un „premiu FIFA pentru pace”.
Elveția vrea să majoreze TVA pentru investiții în apărare
„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico. „În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal. Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare. Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică. Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă. „Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat. Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.
Rubio afirmă că disputa privind Donețkul este principalul obstacol în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia
„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico. „Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio. Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia. Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters. Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.
Liderul interimar al Siriei, primit de Putin la Moscova
„Știu că sunt multe lucruri care trebuie refăcute în Siria, iar operatorii noștri economici, inclusiv cei din sectorul construcțiilor, sunt pregătiți pentru această colaborare”, a declarat Putin, citat de Associated Press. Discuțiile dintre cei doi lideri urmau să se concentreze pe viitorul bazelor militare rusești din Siria, un punct-cheie de sprijin pentru Moscova în Marea Mediterană. Armata rusă a început recent să se retragă dintr-o bază din nord-estul Siriei, dintr-o zonă încă controlată de Forțele Democratice Siriene (FDS) conduse de kurzi, după ce grupul a pierdut cea mai mare parte a teritoriului său în urma unei ofensive a forțelor guvernamentale. Vladmir Putin l-a felicitat pe președintele interimar sirian pentru recâștigarea controlului asupra zonei, descriind acest lucru ca fiind un „pas foarte important”. „Știți că am susținut întotdeauna restabilirea integrității teritoriale a Siriei și vă sprijinim toate eforturile în această direcție”, a declarat Putin. La începutul lunii ianuarie au izbucnit lupte între FDS, conduse de kurzi și forțele guvernamentale siriene, după ce negocierile privind un acord de fuziune au eșuat. În prezent, este în vigoare un armistițiu, care a fost în mare parte respectat. După expirarea armistițiului de patru zile, sâmbătă, părțile au anunțat că acesta a fost prelungit cu încă 15 zile. Guvernul de la Damasc speră să dezvolte relații cu Rusia, atât în speranța că Kremlinul va oferi sprijin pentru reconstrucția țării, dar și pentru diversificarea relațiilor de politică externă. În același timp, pentru Kremlin, o bună relație cu Siria, oferă posibilitatea de a-și păstra bazele aeriene și navale de pe coasta Siriei, importante pentru menținerea prezenței militare în Marea Mediterană.
Secretarul de Stat Marco Rubio prezintă progresul realizat în Venezuela de la capturarea lui Maduro
Marco Rubio a susținut că administrația americană își consolidează apropierea față de noile autorități interimare din Venezuela, în prima audiere din Congres de la realizarea operațiunii prin care Nicolas Maduro a fost reținut, notează Reuters. De la arestarea lui Maduro, guvernul american colaborează cu Delcy Rodríguez, o fostă aliată a lui Maduro. Aceasta a preluat puterea după arestarea fostului președinte, însă a fost avertizată cu noi acțiuni militare dacă autoritățile de la Caracas nu vor respecta cerințele SUA. Rubio a afirmat că Venezuela, o țară care în trecut a avut relații bune cu Statele Unite, se află pe drumul refacerii legăturilor diplomatice și că SUA ar putea deschide rapid o reprezentanță diplomatică în această țară. Despre influențele ostile Statelor Unite, secretarul de Stat a spus: „Pentru prima dată în 20 de ani, purtăm conversații serioase despre erodarea și eliminarea prezenței iraniene, a influenței chineze, precum și a prezenței rusești. De fapt, vă voi spune că există multe elemente acolo în Venezuela care salută o revenire la stabilirea relațiilor cu Statele Unite pe mai multe fronturi”. Rubio a justificat înlăturarea lui Maduro: „Era o situație inacceptabilă și trebuia abordată”. Acesta a vorbit despre faptul că Venezuela devenise un centru de operațiuni pentru adversarii Statelor Unite, inclusiv China, Rusia și Iran, și a invocat presupuse legături ale fostului lider cu traficul de droguri. Despre vânzările de petrol venezuelean, oficialul a precizat că scopul este de a facilita tranziția către „o Venezuela prietenoasă, stabilă și prosperă”. Audierea a avut loc pe fondul tensiunilor dintre administrația Trump și Congres, întrucât mai mulți congresmeni, din ambele partide au criticat lipsa de comunicare privind operațiunile majore din plan extern.
TikTok soluționează cazul privind dependența de rețelele sociale înainte de proces
Platforma de socializare video a fost una dintre cele trei companii – alături de Instagram , compania deținută de Meta, și YouTube, compania deținută de Google – care s-au confruntat cu acuzații conform cărora platformele lor creează dependență și îi dăunează în mod deliberat copiilor, potrivit France 24. O a patra companie menționată în proces, compania-mamă a Snapchat, Snap Inc., a încheiat un acord în acest caz săptămâna trecută pentru o sumă nedivulgată. Detaliile înțelegerii cu TikTok nu au fost dezvăluite. În centrul cazului se află o tânără de 19 ani, identificată doar prin inițialele „KGM”, al cărei caz ar putea determina cum se vor desfășura mii de alte procese similare împotriva companiilor de socializare. Ea și alți doi reclamanți au fost selectați pentru procese comparative – practic, cazuri test pentru ambele părți, pentru a vedea cum se desfășoară argumentele lor în fața unui juriu și ce daune, dacă este cazul, pot fi acordate, a declarat Clay Calvert, cercetător senior nerezident în studii de politici tehnologice la American Enterprise Institute. Joseph VanZandt, avocatul principal al reclamantului, a declarat marți într-un comunicat că TikTok rămâne pârât în celelalte cazuri de vătămare corporală și că procesul împotriva Meta și YouTube va continua conform programului. Selecția juriului începe săptămâna aceasta la Curtea Superioară a Comitatului Los Angeles. Este prima dată când companiile își vor pleda cauza în fața unui juriu, iar rezultatul ar putea avea efecte profunde asupra afacerilor lor și asupra modului în care vor gestiona copiii care utilizează platformele lor. Se așteaptă ca procesul de selecție să dureze cel puțin câteva zile, 75 de potențiali jurați fiind interogați în fiecare zi până cel puțin joi. „Acesta a fost doar primul caz – există sute de părinți și districte școlare în procesele de dependență de rețelele sociale care încep astăzi și, din păcate, în fiecare zi familii noi își exprimă opiniile și dau marile companii tehnologice în instanță pentru produsele lor deliberat dăunătoare”, a declarat Sacha Haworth, director executiv al organizației non-profit Tech Oversight Project. Dependență de tehnologie pentru utilizatori foarte tineri KGM susține că utilizarea rețelelor sociale de la o vârstă fragedă a creat o dependență de tehnologie și a exacerbat depresia și gândurile suicidare. Este important de menționat că procesul susține că acest lucru s-a realizat prin alegeri deliberate de design făcute de companii care au căutat să facă platformele lor mai captivante pentru copii pentru a crește profiturile. Acest argument, dacă are succes, ar putea ocoli scutul Primului Amendament al companiilor și Secțiunea 230, care protejează companiile de tehnologie de răspundere pentru materialele postate pe platformele lor. „Împrumutând în mare măsură din tehnicile comportamentale și neurobiologice utilizate de aparatele de slot și exploatate de industria țigărilor, inculpații au integrat în mod deliberat în produsele lor o serie de caracteristici de design menite să maximizeze implicarea tinerilor pentru a genera venituri din publicitate”, se arată în proces.
CSIS: Rusia înregistrează cele mai mari pierderi militare de după Al Doilea Război Mondial
Potrivit CSIS, aproximativ 325.000 de soldați ruși ar fi fost uciși, iar dimensiunea totală a pierderilor este comparabilă cu populația unui oraș precum Bruxelles. Experții subliniază că acest cost uman este „extraordinar” în raport cu câștigurile teritoriale modeste obținute pe front, mai scrie Euronews. În ciuda sacrificiilor masive, avansul trupelor rusești rămâne extrem de lent. În sectorul Pokrovsk, ritmul mediu de înaintare a fost de doar 70 de metri pe zi. Acesta este mai redus decât în unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului XX, precum Bătălia de pe Somme. De la începutul anului 2024, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de 1,5% din teritoriul ucrainean, în pofida intensificării ofensivei. Pierderi militare: implicații economice și presiune crescută Raportul arată că războiul exercită o presiune severă asupra economiei rusești, riscând transformarea acesteia într-o putere economică de rang secundar. Sancțiunile, deficitul bugetar și pierderea forței de muncă limitează capacitatea Moscovei de a susține un conflict de durată. Pe de altă parte, autoritățile ucrainene își propun să sporească presiunea militară. Președintele Volodimir Zelenski a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că pierderile rusești au atins, în decembrie, aproximativ 35.000 de soldați uciși pe lună. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a afirmat că aceste date sunt „verificate video”. El a mai indicat că atingerea unui prag de 50.000 de morți pe lună reprezintă un obiectiv strategic pentru Kiev. În timp ce Ucraina estimează că Rusia mobilizează lunar între 40.000 și 43.000 de soldați, ambele state evită publicarea oficială a cifrelor exacte de pierderi militare. Totuși, analiza CSIS sugerează că rezervele umane ale Rusiei se epuizează, efectele resimțindu-se tot mai vizibil pe câmpul de luptă.