Un portavion francez a plecat într-o misiune în Atlantic. Ruta nu a fost dezvăluită
Portavionul Charles de Gaulle a plecat marți de la baza navală din Toulon, Franța, potrivit Le Figaro. Ministerul Forțelor Armate nu a specificat destinația navei amiral a Franței. Totuși, sursele au spus pentru AFP că portavionul și grupul său de atac se îndreaptă către Atlanticul de Nord. „Grupul de atac al portavioanelor (CSG) a plecat de la baza navală din Toulon pentru a participa la Orion 26, un exercițiu comun de mare amploare. Exercițiul se va desfășura în următoarele săptămâni în zona Atlanticului, un spațiu strategic de manevră pentru apărarea intereselor europene, și va reuni forțele franceze alături de aliații și partenerii lor regionali”, a transmis Ministerul Forțelor Armate într-un comunicat de presă. Misiunea portavionului începe într-o perioadă tensionată provocată de pretențiile președintelui american Donald Trump asupra Groenlandei. Insula se află în apropierea locului în care ar putea avea loc exercițiul militar. De asemenea, în zonă acționează frecvent numeroase submarine rusești Grupul de atac trimis în Atlantic include portavionul și aeronavele sale, dar și diverse nave de escortă și sprijin, cum ar fi o fregată cu echipamente de apărare aeriană, o navă de aprovizionare și un submarin.
Ucraina numește un nou ambasador în Georgia după doi ani de tensiuni
Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mykhailo Brodovych ambasador al Ucrainei în Georgia, pentru prima dată din 2022. Decizia a fost luată prin decretul semnat pe 26 ianuarie. Mykhailo Brodovych lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei din 1996 și a fost ambasador în Slovenia între 2015 și 2022, scrie Kyiv Post. Relațiile dintre Kiev și Tbilisi s-au tensionat după invazia Rusiei în Ucraina, când Ucraina a criticat poziția partidului de la putere, Georgian Dream. În martie 2022, Zelenski l-a rechemat pe ambasadorul Ihor Dolhov și l-a demis oficial câteva luni mai târziu. În septembrie 2024, Ucraina și-a rechemat însărcinatul cu afaceri, Mykhailo Kharyshyn, potrivit Ministerului de Externe. Situația s-a complicat în 2023, când ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zakharashvili, a părăsit Kievul după ce Zelenski a acuzat autoritățile georgiene că au permis Rusiei să-l „ucidă” pe fostul președinte georgian Mikheil Saakashvili, care are cetățenie ucraineană. Mikheil Saakashvili a dobândit cetățenia ucraineană după anul 2013 și a ocupat mai multe funcții în guvernul de la Kiev. Până la plecarea sa din Ucraina în 2021, acesta a condus Comitetul pentru reforme executive, numit de președintele Volodimir Zelenski. În noiembrie 2025, Mikheil Saakashvili i-a cerut public lui Zelenski să primească statutul de prizonier ucrainean. Autoritățile georgiene l-au readus în închisoare după mai bine de doi ani în spital. Politicianul, condamnat pentru mai multe infracțiuni, va rămâne în detenție până în 2030. Pe Facebook, Mikheil Saakashvili a declarat că partidul Georgian Dream „declară în mod direct Ucraina drept stat inamic străin”. El susține că ultima anchetă îl acuză de sabotaj în numele unui stat inamic, referindu-se la activitățile sale politice din Ucraina. „Încă de la începutul acestui mare război, oligarhul rus [fondatorul Georgian Dream, Bidzina] Ivanishvili și acoliții săi s-au aliat în mod deschis cu Rusia. În acest context, este absolut evident că persecuția mea și soarta mea sunt legate de război”, a afirmat Saakashvili. Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Consiliul Europei, au declarat că încarcerarea lui are motive politice, iar Consiliul Europei l-a numit „prizonier politic”. În 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut autorităților georgiene să oprească abuzurile împotriva lui Saakashvili și să-l predea Kievului.
China nu răspunde amenințărilor tarifare ale lui Trump. Principiul Beijingului: Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală
China evită, cel puțin deocamdată, un răspuns direct la noile amenințări tarifare lansate de președintele SUA, Donald Trump. „Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală – pare să fie principiul călăuzitor al Chinei”, au explicat pentru CNBC analiștii Teneo, firmă americană de consultanță strategică. În opinia experților politici, Beijingul preferă să lase lucrurile să evolueze, în loc să reacționeze impulsiv la declarațiile lui Trump. Măsuri indirecte împotriva intereselor Chinei În ultimele săptămâni, liderul de la Casa Albă și-a extins presiunile comerciale la nivel global, cu avertismente și măsuri care afectează indirect interesele Chinei. Printre acestea se numără controlul asupra fluxurilor de petrol din Venezuela – o sursă importantă pentru China – sau amenințarea cu tarife de 25% pentru țările care fac afaceri cu Iranul, unde Beijingul este cel mai mare cumpărător de petrol. Totuși, Trump nu a anunțat tarife noi directe asupra produselor chinezești. Beijingul așteaptă vizita lui Trump Acest lucru nu este întâmplător. „Beijingul urmărește atent situația”, dar va reacționa cu mare prudență, a declarat Deborah Elms, șefa politicilor comerciale din cadrul Fundației Hinrich, specializată în politici comerciale. Ea spune că Trump este cunoscut pentru amenințări dure care nu sunt întotdeauna puse în practică. „Nu există niciun motiv să provoace acum o reacție din partea Washingtonului, mai ales că atât SUA, cât și China încearcă să mențină armistițiul fragil până la vizita planificată a lui Trump în China, în aprilie”, a explicat Elms. Pariul chinez: Trump va da înapoi Și alți experți sunt de părere că Beijingul pariază pe faptul că președintele american va da înapoi, așa cum a mai făcut în trecut, după reacțiile negative din partea piețelor financiare și a mediului de afaceri. „Liderii chinezi pot crede că Trump nu își va duce la capăt cele mai recente amenințări tarifare”, au spus analiștii Teneo, amintind de episoadele anterioare în care Casa Albă a renunțat la măsuri anunțate. Relație stabilă cu SUA În paralel, autoritățile chineze încearcă să transmită un mesaj de stabilitate în relația cu SUA. Vice-ministrul chinez al Comerțului, Dong Yan, a declarat recent că Beijingul și Washingtonul au menținut „o comunicare regulată” după întâlnirea dintre Trump și președintele Xi Jinping din Coreea de Sud, în octombrie. China este dispusă să colaboreze cu SUA pentru a gestiona diferențele și pentru a asigura „o relație bilaterală stabilă și sănătoasă”, a spus oficialul chinez, subliniind însă că aceasta trebuie să se bazeze pe respect reciproc. Doar amenințări verbale Potrivit lui Stephen Olson, cercetător senior la Institutul Yusof Ishak din Singapore, cele două părți par să se fi obișnuit cu un stil de relație în care „își aruncă grenade verbale una alteia – sau cel puțin amenință că o vor face – fără a afecta planurile pentru întâlniri la nivel înalt”. Beijingul nu dă semne că ar pregăti măsuri concrete de represalii, precum sancțiuni, restricții comerciale sau acțiuni militare. Strategia Chinei pare să fie, mai degrabă, una de imagine și poziționare globală. „Beijingul încearcă să alimenteze neîncrederea internațională față de SUA, prezentând politicile americane drept intimidante, în timp ce China se afișează ca un actor moderat, susținător al multilateralismului, comerțului liber și cooperării de tip câștig-câștig”, au explicat analiștii citați.
Cu sprijinul lui Macron, Franța avansează spre interzicerea rețelelor sociale sub 15 ani
Parlamentarii francezi au votat în favoarea unui proiect de lege care ar interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii dub 15 ani, potrivit BBC. Propunerea, susținută de președintele Emmanuel Macron, a fost aprobată cu o largă majoritate de Adunarea Națională a Franței. Inițiativa legislativă merge acum în Senat, unde un vot final este așteptat în următoarele săptămâni. Un răspuns ferm la îngrijorările privind sănătatea mintală a copiilor Proiectul reflectă preocupările tot mai mari legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale și emoționale a copiilor. Dacă va fi adoptat, platforme precum Snapchat, Instagram și TikTok vor deveni inaccesibile utilizatorilor sub 15 ani. Macron a descris votul drept un „pas major” și a cerut aplicarea rapidă a măsurii, începând cu următorul an școlar. Susținătorii legii afirmă că rețelele sociale nu sunt inofensive și necesită limite legale clare. Potrivit parlamentarilor, platformele prioritizează profitul în detrimentul bunăstării copiilor, alimentând anxietatea, izolarea și supraexpunerea. Cum ar urma să funcționeze interdicția Conform propunerii, autoritatea franceză de reglementare media ar urma să clasifice platformele în funcție de nivelul de risc. Rețelele considerate dăunătoare ar fi complet interzise pentru minorii sub 15 ani, fără excepții. Serviciile evaluate ca fiind mai puțin nocive ar putea rămâne accesibile, dar numai cu acordul explicit al părinților. De asemenea, proiectul extinde restricțiile privind utilizarea telefoanelor mobile în școli. Telefoanele sunt deja interzise în școlile primare și gimnaziale, iar noile reguli ar urma să se aplice și liceelor. Un trend european mai larg Decizia Franței urmează unor măsuri similare adoptate în Australia și unei dezbateri tot mai intense în Europa. Mai multe state membre ale UE analizează restricții bazate pe vârstă, în timp ce Regatul Unit a lansat o consultare publică. Dacă legea va fi adoptată, Franța va trebui să creeze un sistem solid de verificare a vârstei. Încercări anterioare au eșuat după ce instanțele au decis că intrau în conflict cu legislația europeană.
Ucraina primește 85 de milioane de euro pentru achiziția de gaze
Autoritățile de la Kiev au obținut 85 de milioane de euro, sub formă de grant nerambursabil, pentru cumpărarea unor volume suplimentare de gaze naturale. Anunțul a fost făcut marți de premierul și ministrul Energiei, Denys Șmîhal, care a precizat, într-o postare pe Telegram, că banii nu trebuie returnați. Costul grantului este suportat de o țară europeană, care nu a fost nominalizată. Potrivit lui Șmîhal, citat de Interfax-Ukraine, procedurile sunt aproape finalizate și pentru obținerea unui sprijin suplimentar. Subiectul a fost discutat într-o convorbire online între premierul ucrainean, Denys Șmîhal, și președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso. Cei doi oficiali au analizat situația sectorului energetic și necesarul de finanțare pentru perioada următoare. Sprijin constant pentru energie și încălzire Șmîhal a subliniat că sprijinul partenerilor europeni este esențial, deoarece Ucraina trebuie să asigure gaze, electricitate și încălzire pentru populație. El a mulțumit donatorilor și a spus că autoritățile vor continua să caute surse suplimentare de finanțare. Premierul a menționat că susținerea financiară a BERD pentru companiile energetice ucrainene Ukrenergo și Ukrhydroenergo rămâne crucială. Fondurile ajută la reparații, achiziția de echipamente și implementarea unor soluții noi, necesare pentru menținerea funcționării sistemului energetic. Impactul ajutoarelor asupra facturilor Granturile nerambursabile acordate Ucrainei pentru achiziția de gaze nu înseamnă gaze gratuite pentru populație. Banii sunt folosiți pentru cumpărarea gazelor și pentru stabilizarea sistemului energetic, însă consumatorii continuă să plătească facturile. Ajutorul reduce însă presiunea asupra bugetului public și ajută la menținerea prețurilor sub control, deoarece costurile de transport, distribuție și funcționare a rețelei trebuie acoperite în continuare.
UE și India încheie un acord de liber schimb istoric
Acordul dintre UE și India va consolida legăturile economice și politice dintre a doua și a patra economie mondială, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescânde și provocări economice globale, subliniind angajamentul comun al celor două părți față de deschiderea economică și comerțul bazat pe norme, transmite Comisia Europeană. „UE și India scriu astăzi istorie, aprofundând parteneriatul dintre cele mai mari democrații din lume. Am creat o zonă de liber schimb cu 2 miliarde de locuitori, care va aduce beneficii economice ambelor părți. Am transmis lumii un semnal că cooperarea bazată pe norme continuă să dea rezultate excelente. Și, cel mai important, acesta este doar începutul – vom construi pe baza acestui succes și vom consolida și mai mult relația noastră”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE și India comercializează deja bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro pe an, susținând aproape 800.000 de locuri de muncă în UE. Se preconizează că acest acord va dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor vamale pentru 96,6 % din exporturile de bunuri ale UE către India. În ansamblu, reducerile tarifare vor genera economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an în ceea ce privește taxele vamale aplicate produselor europene. Aceasta este cea mai ambițioasă deschidere comercială pe care India a acordat-o vreodată unui partener comercial. Acesta va oferi un avantaj competitiv semnificativ pentru sectoarele industriale și agroalimentare cheie ale UE, acordând companiilor acces privilegiat la cea mai populată țară din lume, cu 1,45 miliarde de locuitori, și la cea mai rapidă economie mare, cu un PIB anual de 3,4 trilioane de euro.
Viktor Orbán convoacă ambasadorul Ucrainei de la Budapesta după acuzațiile de influențare a alegerilor
Într-o postare pe rețelele sociale, Orbán a afirmat că lideri politici ucraineni, „inclusiv președintele”, au făcut declarații considerate de el ofensatoare și amenințătoare la adresa Ungariei și a guvernului său. Premierul nu a precizat însă la ce afirmații se referă concret. Potrivit acestuia, serviciile de securitate națională au evaluat situația și au concluzionat că ar fi vorba despre acțiuni coordonate pentru influențarea scrutinului, arată Euronews. Aceste declarații vin pe fondul intensificării, în ultimul an, a retoricii anti-Ucraina promovate de executivul de la Budapesta. Orbán, aflat la conducere de 16 ani, se confruntă cu cea mai strânsă competiție electorală de până acum. Partidul său Fidesz este devansat în sondaje de opoziție. Fără a prezenta dovezi, premierul l-a acuzat pe adversarul său principal, Péter Magyar, că ar fi convenit cu Kievul răsturnarea guvernului și instalarea unei administrații pro-occidentale. Ungaria s-a opus constant asistenței financiare și militare acordate Ucrainei de către Uniunea Europeană. De asemenea a anunțat că va bloca orice inițiativă privind aderarea acesteia la blocul comunitar. La începutul lunii, autoritățile au lansat o „petiție națională” prin care solicită cetățenilor să respingă continuarea sprijinului european pentru Kiev. Săptămâna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski l-a criticat dur pe Orbán. L-a acuzat că „beneficiază de fonduri europene, dar subminează interesele Europei”. Schimbul de replici are loc într-un moment tensionat în regiune. Situația este marcată de conflictul din Ucraina și de divergențe tot mai mari în interiorul Uniunii Europene cu privire la relațiile cu Rusia și ajutorul acordat Kievului.
Un republican se retrage din cursa pentru funcția de guvernator al statului Minnesota, criticând acțiunile ICE
„Nu pot susține represaliile declarate de republicani la nivel național asupra cetățenilor statului nostru și nici nu mă pot considera membru al unui partid care ar face acest lucru. Republicanii la nivel național au făcut aproape imposibilă câștigarea alegerilor la nivel de stat în Minnesota pentru un republican”, a declarat Madel, într-un videoclip publicat pe platforma X. Acesta și-a motivat decizia prin nemulțumirea față de operațiunea amplă a Serviciului pentru Imigrație și Vamă (ICE) desfășurată în Minneapolis, subliniind că acțiunea a depășit obiectivul declarat, generând tensiuni, notează Reuters. În decursul lunii ianuarie, ofițerii ICE au ucis doi cetățeni americani Renee Good, pe 7 ianuarie și Alex Pretti, sâmbătă. După ieșirea lui Madel din cursă, peste zece candidați rămân în competiția pentru nominalizarea republicană, printre care se numără președinta Camerei Reprezentanților din Minnesota, Lisa Demuth, reprezentanta Kristin Robbins și fostul senator statal Scott Jensen. Câștigătorul alegerilor primare din 11 august este așteptat să o înfrunte pe senatoarea democrată Amy Klobuchar, intrată recent în cursa pentru funcția de guvernator și considerată favorită de analiștii independenți. Actualul guvernator, Tim Walz, a renunțat luna aceasta la candidatura pentru un nou mandat, pe fondul unui scandal legat de fraude în domeniul asistenței sociale.
Trump spune că Iranul vrea un acord cu SUA după ce a trimis o mare armadă în regiune
„Avem o mare armadă lângă Iran”, a spus Trump într-un interviu acordat Axios. Liderul de la Casa Albă a declarat că Teheranul vrea să ajungă la un acord. „Vor să facă un acord. Știu asta. Au sunat în numeroase rânduri. Vor să vorbească”, a precizat Trump. Declarațiile vin în contextul în care Trump a fost aproape, la începutul lunii, de a ordona lovituri asupra unor ținte ale regimului iranian, după reprimarea violentă a protestelor. Decizia a fost amânată, însă oficiali de la Casa Albă spun că opțiunea militară rămâne pe masă. Potrivit surselor Axios, Trump nu a luat încă o decizie finală și urmează să aibă noi consultări în această săptămână. Între timp, armata americană își consolidează prezența în regiune, inclusiv prin desfășurarea portavionului USS Abraham Lincoln. Oficialii americani spun că un eventual acord ar presupune eliminarea uraniului îmbogățit din Iran, limitarea programului de rachete cu rază lungă de acțiune, renunțarea la sprijinul pentru grupările aliate din regiune și interzicerea îmbogățirii uraniului pe teritoriul iranian.
România numără copacii din Republica Moldova. Sprijin de 1,7 mil. euro pentru inventarierea fondului forestier moldovean
Aflat într-o vizită de lucru la Brașov, ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Republica Moldova va primi un sprijin de 1,7 milioane de euro din partea României pentru realizarea primului inventar forestier. Potrivit responsabililor Ministerului Mediului de la Chișinău, inventarul forestier va oferi în premieră date detaliate despre starea reală a pădurilor. Mai exact, autoritățile vor afla ce suprafețe sunt efectiv acoperite cu păduri, precum și terenurile abandonate pe care a crescut vegetație forestieră. De asemenea, vor fi evaluate numărul de arbori, speciile existente, starea de sănătate a copacilor, structura de vârstă a acestora, precum și capacitatea lor de a produce semințe necesare regenerării pădurilor. Inventarul va include și date privind cantitatea de carbon stocată de păduri și de vegetația forestieră. În prezent, autoritățile moldovene cunosc doar suprafața totală de pădure, potrivit Adevărul. Vor fi experți din ambele state Ministrul Mediului din Republica Moldova a precizat că au fost puse la punct ultimele detalii privind realizarea acestui proiect, care va fi implementat de echipe de experți de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” din România, împreună cu specialiști din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și al Agenției „Moldsilva” din Republica Moldova. „Aceste informații vor ajuta autoritățile să combată mai eficient tăierile ilegale, să planifice împăduriri și să gestioneze pădurile într-un mod responsabil și durabil”, au menționat responsabilii Ministerului Mediului. Tot în România, ministrul Gheorghe Hajder a vizitat laboratorul de genetică și genomică pentru fauna sălbatică din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare și Experimentare-Producție Brașov a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). FOTO – Caracter ilustrativ Totodată, oficialul a vizitat Universitatea Transilvania din Brașov, instituție de prestigiu, cunoscută pentru activitatea sa în domeniile cercetării, educației și inovării. „Vizita a avut ca obiectiv consolidarea colaborării dintre autoritățile publice și mediul academic în domeniul protecției mediului. În cadrul discuțiilor, oficialii au convenit ca temele de cercetare și inovare să vizeze inclusiv Republica Moldova, cu accent pe studierea cauzelor uscării unor suprafețe forestiere și pe identificarea speciilor silvice cu rezistență sporită, cu aplicabilitate directă pe teritoriul țării noastre. Ministrul a subliniat, totodată, importanța unei colaborări constante între autorități și mediul academic, aceasta fiind esențială pentru identificarea și implementarea unor soluții durabile de protejare a pădurilor. Parteneriatul cu România reconfirmă angajamentul comun pentru protecția mediului, consolidarea capacităților instituționale și dezvoltarea durabilă, în beneficiul ambelor țări”, a fost concluzia reprezentanților Ministerului Mediului de la Chișinău. Autorul mai recomandă: MARELE MISTER DIN PĂDURE: în ciuda DEFRIȘĂRILOR SĂLBATICE, avem mai multe păduri decât acum 10 ani. EXCLUSIV Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală în cazul ROMSILVA. Printre nereguli, peste 3,1 milioane de hectare nu apar în contabilitate