Etichetă: Știri Externe

Cine este Amelia, eleva virtuală care a devenit vedetă a extremismului online

„Amelia” este un avatar AI. El personifică o elevă britanică cu păr mov, look gotic și un mic steag al Marii Britanii. În clipurile distribuite masiv pe platforme precum Facebook și X, „Amelia”apare plimbându-se prin Londra sau în fața Parlamentului. Ea promovează mesaje naționaliste și avertizează asupra unor presupuse pericole legate de imigrație sau comunități musulmane, mai scrie The Guardian. Deși mesajele nu sunt noi în mediile extremiste, faptul că avatarul este generat artificial permite oricui să creeze rapid variante și scenarii noi, folosind instrumente AI accesibile. În acest mod, răspândirea conținutului poate fi amplificată într-o viteză uluitoare. De la prevenirea extremismului la propagandă Inițial, „Amelia” a fost creată pentru un joc educațional. Finanțat de Ministerul de Interne britanic, jocul era destinat tinerilor între 13 și 18 ani. Denumit „Pathways: Navigating the Internet and Extremism”, jocul oferea scenarii interactive prin care adolescenții învățau să identifice riscurile conținutului extremist online. Asadar, Amelia era un personaj negativ, menit să exemplifice pericolele radicalizării. Versiuni modificate ale avatarului au apărut ulterior pe rețelele sociale, complet rupte de scopul inițial. The prompts were simple. First, I told ⁦@grok⁩ to look at every single Amelia meme on the Internet. Second, I said: “Become Amelia, then make a video and tell the British people what you want them to know.” Here’s the surprising result. pic.twitter.com/dGY0OvKcQ4 — Huff (@Huff4Congress) January 16, 2026 Conform unei analize Peryton Intelligence, un cont anonim cunoscut pentru distribuirea de materiale extremiste a lansat meme-ul „Amelia” pe X pe 9 ianuarie. În câteva zile, numărul postărilor zilnice a crescut de la circa 500 la peste 10.000. Au apărut reinterpretări în stil anime, animații tip Wallace & Gromit și interacțiuni fictive cu alte personaje din cultura pop. Iar toate erau însoțite de mesaje rasiste sau anti-imigrație. Avatarul Amelia: de la meme la criptomonedă Într-o evoluție neașteptată, imaginea „Ameliei” a fost folosită pentru promovarea unei criptomonede speculative. Interesul a crescut după ce Elon Musk a redistribuit un mesaj despre tokenul asociat meme-ului. Experții în combaterea extremismului avertizează asupra unei „monetizări a urii”, în care simbolurile radicale sunt exploatate pentru profit. Creatorii proiectului educațional original au declarat că au fost surprinși de amploarea fenomenului și au primit amenințări online. Specialiștii atrag atenția că estetica personajului, combinată cu sexualizarea subtilă și tonul provocator, este concepută să atragă în special tineri bărbați. Autoritățile britanice afirmă că programe precum Pathways rămân eficiente și au ajutat mii de persoane să evite ideologii violente. Cu toate acestea, cazul „Amelia” arată cât de ușor pot fi deturnate proiecte educaționale într-un mediu online dominat de algoritmi și tehnologiile AI.

Drone ucrainene ar fi lovit o rafinărie de petrol din sudul Rusiei

Canale rusești de Telegram au precizat că ținta ar fi fost o unitate petrolieră din orașul Sloviansk-na-Kuban. Fotografiile și filmările postate de martori arată cerul luminat pe timpul nopții în zona rafinăriei. Comandamentul regional a informat că fragmente de drone au căzut pe terenul a „două întreprinderi”, fără a specifica tipul acestora. Persoana rănită a fost transportată la spital, iar starea sa nu este gravă, mai precizează The Kyiv independent. 🇺🇦👊💪👍💥🛢️ Slavyansk-on-Kuban, Krasnodar Krai: local authorities confirm an attack on an oil refinery and another industrial facility. Local residents reported that the refinery is on fire. pic.twitter.com/22KVEbRp1L — 𝔗𝔥𝔢 𝕯𝔢𝔞𝔡 𝕯𝔦𝔰𝔱𝔯𝔦𝔠𝔱△ 🇬🇪🇺🇦🇺🇲🇬🇷 (@TheDeadDistrict) January 26, 2026 Lipsa confirmării oficiale Deocamdată, informațiile nu au fost verificate din surse independente, iar armata ucraineană nu a comentat incidentul. Nu există date clare despre daunele provocate rafinăriei sau eventualul impact asupra producției. Acest atac se înscrie într-o serie de lovituri ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia, considerate de Kiev ca având un rol major în finanțarea războiului dus de Moscova. Regiunea Krasnodar, situată în apropierea Crimeei ocupate, a fost vizată de mai multe ori. Pe 22 ianuarie, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat lovirea terminalului petrolier Tamanneftegaz din aceeași zonă. Venituri energetice în scădere O analiză Reuters arată că, în ianuarie, veniturile Rusiei din taxe pe petrol și gaze ar putea scădea cu aproximativ 46% față de aceeași lună a anului trecut. Aceste încasări reprezintă circa un sfert din bugetul federal al țării. Estimările indică o reducere la aproximativ 420 de miliarde de ruble, cel mai mic nivel din august 2020.

Cum poate fi apărată zona Neptun Deep, cea mai mare investiție energetică a României

Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, 4 miliarde de euro, ridică întrebări serioase de securitate. Proiectul de producție de gaze la mare adâncime din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar trebui să înceapă producția din toamna anului viitor, dar nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române vorbesc despre responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurii critice, dar și despre sprijin aliat în afara NATO. Sursa: Wood Mackenzie Lens Se estimează că Neptun Deep va avea o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate care ar putea transforma România într-un stat independent din punct de vedere al alimentării cu gaze și un exportator important în regiune. În total, proiectul are o rezervă de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului pe 10 ani al României. De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep Este foarte probabil ca România să nu se bucure de ajutorul aliaților când vine vorba de securitatea investiției. Amplasarea Neptun Deep ridică o problemă juridică și strategică majoră pentru că proiectul se află dincolo de limita apelor teritoriale ale țării noastre, care se întind până la 12 mile marine de la țărm (aproximativ 22,2 kilometri). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Exclucisivă a României se află dincolo de marea teritorială. Practic, țara noastră are dreptul să exploateze resurse din această zona, dar nu are suveranitate deplină, așa cum are pe uscat sau în marea teritorială. „Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și a coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.” În acest context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru apărarea zonei Neptun Deep. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad. „Este datoria statului român să își apere toată infrastructura” Deși Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, acesta a subliniat că infrastructura critică și protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. De asemenea, acesta a precizat că Ministerul Apărării Naționale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului național al României. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune și faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situație o să avem foarte mulți parteneri și aliați care vor fi alături de România pentru apărarea interesului național”, a spus generalul Gheorghiță Vlad. Referitor la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, Șeful Statului Major al Apărării a transmis că „toate platformele petroliere sunt teritoriu național”. „Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit și la cablurile subacvatice și la cablurile de comunicație, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să își apere toată infrastructura și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.” Fostul ministru de Externe al României crede că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România” Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din NATO. Acesta susține că România va fi nevoită să se apere singură în cazul unei agresiuni în această zonă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. Mai este o problemă care se adaugă. În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a spus Cristian Diaconescu. Neptun Deep are un potențial economic uriaș pentru România De asemenea, dincolo de riscurile de securitate ale Neptun Deep, Claudiu Cazacu, specialist în piețele internaționale, a vorbit despre potențialul economic pe care ar urma să-l aibă proiectul Neptun Deep. Acesta crede că România ar putea ajunge cu ușurință pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de gaze. „România va ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ.” Cum ar putea fi apărată zona Neptun Deep  Deși zona în care se află proiectul Neptun Deep nu este acoperită automat de garanțiile de securitate prevăzute în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne complet neajutorată. Statul român spune că își asumă responsabilitatea directă pentru protejarea infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, iar sprijinul partenerilor strategici rămâne posibil și în afara mecanismului Articolului 5. De asemenea, MApN susține că va asigura monitorizarea permanentă a spațiului maritim și spune că poate activa mecanisme de consultare cu aliații pentru răspunsuri coordonate în caz de incidente. Mai mult decât atât, modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate strategică și o garanție a faptului că Neptun Deep va rămâne protejat. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România,

Trump afirmă că administrația analizează totul în legătură cu tragedia din Minneapolis

Într-un scurt interviu acordat publicației The Wall Street Journal (WSJ), liderul de la Casa Albă a refuzat să spună dacă agentul ICE care a împușcat mortal bărbatul de 37 de ani a acționat sau nu corespunzător. Totuși, el a dat asigurări că administrația analizează evenimentul produs. „Analizăm, examinăm totul și vom lua o decizie”, a fost răspunsul lui Trump pentru sursa citată. În cadrul interviului, Trump l-a criticat pe Alex Pretti, bărbatul în vârstă de 37 de ani care a fost împușcat de un agent federal al Patrulei de Frontieră, pentru că purta o armă în momentul în care s-a produs tragedia. „Nu-mi plac împușcăturile. Nu-mi plac. Nu-mi place când cineva participă la o manifestație și are o armă foarte puternică, încărcată la maxim, cu două încărcătoare pline cu gloanțe. Nici asta nu e bine”, a spus Trump. De asemenea, președintele american a mai semnalat disponibilitatea de a retrage în cele din urmă agenții ICE din zona Minneapolis, însă fără a oferi un termen în acest sens. „La un moment dat, vom pleca. Noi am făcut, ei au făcut o treabă fenomenală. Vom lăsa acolo un alt grup de oameni pentru fraudele financiare”, a declarat Trump pentru WSJ. A doua persoană ucisă de agenții ICE în Minneapolis în decurs de trei săptămâni O persoană a murit în urma unui schimb de focuri care a avut loc sâmbătă dimineață în Minneapolis, în care au fost implicați agenți federali. Membrii familiei spun că bărbatul ucis sâmbătă de un ofițer federal în Minneapolis era asistent medical la secția de terapie intensivă a Administrației Veteranilor. Potrivit CNN, DHS a afirmat că acesta „a opus rezistență violentă” când polițiștii au încercat să-l dezarmeze, iar un agent l-a împușcat în legitimă apărare. Incidentul de sâmbătă are loc la trei săptămâni după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good, o femeie în vârstă de 37 de ani, în sudul orașului Minneapolis.

Propunere neobișnuită în Germania: Aripa economică a CDU vrea restricționarea dreptului la munca part-time

Aripă economică a Partidului Creștin-Democrat German (CDU), aflat la guvernare, a propus eliminarea dreptului legal la munca part-time (trad. „cu fracțiune de normă”). Potrivit moțiunii inițiate, care a fost obținută de DPA, aripa economică a propus restricționarea dreptului de a munci cu fracțiune de normă, cu scopul de a stimula economia. Cu toate acestea, propunerea a stârnit reacții negative imediate, inclusiv din interiorul CDU. Potrivit DPA, parlamentarii CDU care au inițiat moțiunea solicită ca dreptul de a munci cu fracțiune de normă să fie acordat numai persoanelor care cresc copii, îngrijesc rude sau urmează cursuri de formare suplimentare. Munca part-time, la un nivel record în 2025 În plus, în moțiunea lor, parlamentarii CDU susțin că rata muncii cu normă redusă a atins un nivel record în Germania în 2025, respectiv aproximativ 40%. „Aș dori, de asemenea, ca mai multe persoane care lucrează cu normă parțială […] să revină la normă întreagă”, a declarat Dennis Radtke, președintele unei aripi a parlamentarilor CDU axată pe nevoile angajaților, pentru grupul media Funke, mai notează DPA. „Cu o astfel de restricție, punem carul înaintea boilor”, a mai spus acesta. Potrivit Der Spiegel, în baza legislației actuale a muncii, angajații au dreptul să își reducă programul de lucru dacă aceștia lucrează în companie de cel puțin jumătate de an și dacă firma are mai mult de 15 angajați. Cu toate acestea, companiile pot respinge o astfel de cerere numai dacă reducerea afectează în mod semnificativ fluxul de lucru sau generează costuri disproporționate.

Barack Obama, după ce agenții ICE au împușcat un bărbat în Minneapolis: Multe dintre valorile fundamentale ale SUA, din ce în ce mai amenințate

Fostul președinte american Barack Obama a transmis, duminică, seara, un mesaj pe platforma X, referitor la tragedia produsă în acest weekend în Minneapolis, când un asistent medical a fost împușcat mortal de un agent ICE. Obama a calificat moartea asistentului medical drept o „tragedie sfâșietoare” și a avertizat că „multe dintre valorile noastre fundamentale ca națiune sunt din ce în ce mai amenințate”. Fostul președinte american a etichetat împușcăturile drept „un semnal de alarmă pentru fiecare american” și a subliniat că deși agenții ICE au o sarcină dificilă, „americanii se așteaptă ca aceștia să își îndeplinească îndatoririle într-un mod legal și responsabil (…) pentru a asigura siguranța publică”. „Nu asta vedem în Minnesota. De fapt, vedem exact opusul. De câteva săptămâni, oamenii din toată țara sunt pe bună dreptate revoltați de spectacolul recruților ICE mascați și al altor agenți federali care acționează cu impunitate și recurg la tactici care par menite să intimideze, să hărțuiască, să provoace și să pună în pericol locuitorii unui important oraș american. Acest lucru trebuie să înceteze”, se mai arată în mesajul publicat de Obama pe X. The killing of Alex Pretti is a heartbreaking tragedy. It should also be a wake-up call to every American, regardless of party, that many of our core values as a nation are increasingly under assault. pic.twitter.com/0JmEsJ1QFW — Barack Obama (@BarackObama) January 25, 2026 În acest sens, fostul președinte american se alătură liderilor locali și democraților din întreaga țară, solicitând ca agenții ICE să părăsească Minnesota. A doua persoană împușcată mortal de un agent ICE în Minnesota de la începutul anului Sâmbătă, Alex Pretti, un bărbat în vârstă de 37 de ani, asistent medical la ATI, a fost împușcat mortal de un agent ICE în Minneapolis. Tragedia vine la mai puțin de trei săptămâni după ce o femeie a fost împușcată, tot în Minneapolis, de un ofițer ICE. Potrivit The Independent, imaginile video filmate de martori și analizate de Associated Press par să contrazică declarațiile administrației Trump, care a afirmat că agenții ICE au tras „în scop defensiv” asupra lui Pretti. Nicio înregistrare nu pare să-l arate cu o armă. Deși agenții ICE au descoperit că Pretti avea asupra sa un pistol semiautomat de 9 mm, el avea permis de port armă ascunsă. În urma celor două evenimente, oamenii au ieșit în stradă să protesteze în mai multe orașe din țară, inclusiv New York, Los Angeles și Washington.

Volodimir Zelenski: Câinele lui Lukashenko are mai multe drepturi decât cetățenii din Belarus

Președintele Volodimir Zelenski a vorbit duminică la Vilnius despre unitatea dintre Ucraina, Polonia și Lituania, unde a spus că Belarusul trebuie să obțină încă independența reală. Președintele ucrainean a spus că, în prezent, câinele alb spitz al dictatorului belarus Alexander Lukashenko „are mai multe drepturi decât poporul belarus”, scrie Kyiv Independent. El a adăugat că Belarus a avut șansa să schimbe situația în timpul protestelor pașnice din 2020, dar „atunci, sprijinul pentru belaruși pur și simplu nu a fost suficient”. „Iar acum simțim cu toții cât de greu, cât de scump și cât de periculos a devenit pentru toată lumea din cauza dependenței Belarusului de Moscova – o dependență care nu scade”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că Rusia a folosit teritoriul Belarusului pentru a lansa atacuri împotriva Ucrainei în 2022 și continuă să folosească industria și legăturile comerciale. „Forțele ruse lansează drone împotriva Ucrainei din Belarus, folosind teritoriul pentru comunicații și ghidare, iar Belarus servește ca platformă pentru Rusia pentru a exercita presiune asupra Europei cu rachete «Oreshnik».”, a spus Zelenski. „De aceea Europa nu trebuie să piardă nicio națiune care trăiește în libertate. De aceea Europa nu trebuie să piardă timp. De aceea, în fiecare zi, noi toți, în Europa, trebuie să lucrăm pentru o Europă puternică”, a mai adăugat el. Înainte de discurs, Zelenski s-a întâlnit cu președintele lituanian Gitanas Nauseda și a discutat despre criza energetică din Ucraina, cooperarea militară și progresul negocierilor de pace. Președintele polonez Karol Nawrocki a participat, de asemenea, la discuții. „Astăzi, la Vilnius, ne coordonăm cu partenerii noștri din regiune – Lituania și Polonia. Colaborăm cu fiecare lider pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei, iar națiunile noastre sunt cele care înțeleg cel mai bine acest lucru”, a afirmat Zelenski. Acesta a mai menționat și sprijinul „fără precedent” oferit de Polonia și Lituania de la începutul invaziei ruse și a mulțumit altor țări europene, Statelor Unite, Canadei și Japoniei. „În 1863, insurgenții nici nu puteau visa la o astfel de unitate – iar astăzi, această unitate funcționează. Uniunea Europeană există și devine mai puternică în fiecare an.”, a spus el.

Franța îl reține pe căpitanul unui petrolier suspectat că operează în flota fantomă

Autoritățile franceze l-au reținut căpitanul unui petrolier interceptat în Marea Mediterană, în cadrul unei anchete care urmărește să stabilească dacă nava a folosit un pavilion fals, a anunțat duminică parchetul din Marsilia. Nava, denumită Grinch, a fost interceptată joi și direcționată să ancoreze în largul portului francez, fiind suspectată că face parte dintr-o flota fantomă ce permite exporturi de petrol. Căpitanul, în vârstă de 58 de ani și cetățean indian, a fost reținut în ancheta preliminară, conform comunicatului procurorilor, care nu menționează Rusia, relatează Reuters. Nava a plecat din portul rus Murmansk la începutul lunii ianuarie și naviga sub pavilionul Comorelor, au precizat autoritățile franceze. Alți membri ai echipajului, tot cetățeni indieni, rămân la bord în timp ce anchetatorii verifică legalitatea pavilionului și documentele navei. Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, dar Moscova continuă să exporte petrol către țări precum India și China, adesea la prețuri reduse. O mare parte din aceste livrări se realizează prin flota fantomă, care operează în afara reglementărilor maritime occidentale. În octombrie, Franța a reținut un alt petrolier sancționat, Boracay, în largul coastelor sale vestice, dar l-a eliberat după câteva zile.

Atacul rusesc asupra Kievului a lăsat 1.330 de clădiri fără încălzire, afirmă primarul

Peste 1.300 de clădiri de apartamente din Kiev au rămas duminică fără încălzire după atacul cu rachete și drone lansat de Rusia la începutul acestei săptămâni, a declarat primarul Vitalii Klitschko. Rusia a intensificat atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei. Sâmbătă, capitala a fost zguduită de explozii, iar 1,2 milioane de proprietăți din întreaga țară au rămas fără electricitate. Atacul asupra Kievului a coincis cu negocierile dintre delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite de la Abu Dhabi privind opțiuni de încheiere a războiului. „Principalele ținte ale Rusiei în acest moment sunt sectorul nostru energetic, infrastructura critică și clădirile rezidențiale”, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe X. El a precizat că, numai în această săptămână, Rusia a lansat peste 1.700 de drone de atac, mai mult de 1.380 de bombe aeriene ghidate și 69 de rachete asupra țării. „Colaborăm cu toți liderii pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei”, a afirmat Volodimir Zelenski, care vizitează duminică Lituania. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a transmis că peste 3.200 de clădiri din Kiev nu aveau încălzire sâmbătă seara, față de 6.000 dimineața. Vitalii Klitschko a adăugat pe Telegram că lucrătorii din sectorul utilităților au restabilit căldura la aproximativ 2.000 de clădiri, rămânând 1.330 fără încălzire.

Proiectul NEOM va fi remodelat de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Costurile planului original erau prea mari

După ce a decis să reorienteze fondul suveran de investițiiu în valoare de 925 de miliarde de dolari de la proiectele imobiliare gigantice, prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman s-a decis totuși să nu abandoneze în totalitate proiectul NEOM, prezentat în cadrul planului „Vision 2030” pentru dezvoltarea Arabiei Saudite. Va fi însă un oraș futurist mai „modest”.  Bin Salman s-a decis să remodeleze proiectul pentru construirea primului oraș futurist din provincia Tabuk  după ani de întârzieri, în care bugetul a fost deseori depășit din cauza costurilor mult mai mari decât erau prefigurate. Potrivit Financial Times , prințul a regândit ca orașul viitorului să fie construit la o scară mai mică. Sunt semne clare că familia regală Saud de la Riad a luat la cunoștință că proiectul, așa cum a fost planificat inițial, era prea „ambițios” raportat chiar și la averea sa de 1,4 trilioane de dolari. NEOM va fi construit, dar la scară mai mică NEOM urma să construit ca un oraș linear, de-a lungul coastei Mării Roșii, având dimensiunea statului belgian și fiind alimentat în mare din „energiile verzi” (în special de panouri solare). Pentru că proiectul nu era fezabil financiar și energetic, planul construcției a fost refăcut, însă chiar și așa, prințul încă vrea să facă din NEOM un hub pentru centre de date. Bin Salman își dorea să construiască NEOM ca un oraș „inteligent” și vertical. Epicentrul orașului, „The Line”, trebuia să fie întins pe o lungime de 170 de km, cu o înălțime de 500 de metri și cu o grosime de 200 de metri, și care ar fi trebuit să găzduiască 9 milioane de locuitori. Nu ar fi existat niciun automobil, fiind proiectat ca o așezare urbană cu „0% emisii de dioxid de carbon” . Prințul visează ca Arabia Saudită să devină un „jucător important în domeniul inteligenței artificiale” la nivel mondial. El mai are să pregătească găzduirea expoziției internaționale din 2030, precum și desfășurarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2034. Planul original nu era fezabil, ci mai degrabă fantezist Când a văzut conceptele artistice 3D ale orașului, arhitectul Etienne Bou-Abdo a luat în derâdere proiectul, declarând că „imaginile 3D prezentate nici măcar nu sunt imagini cu arhutectură 3D, iar designerii proiectului ar fi mai degrabă designeri de jocuri video”. „Planul include o grămadă de tehnologii pe care nu le avem deloc azi”, a spus arhitectul. Orașul trebuia să fie finalizat în anul 2045. Dacă s-ar fi respectat planurile inițiale, construirea orașului NEOM ar fi necesitat 20% din producția globală de oțel.  Prințul mai spera să construiască și o stațiune de schi în munții peninsulei arabe unde ar urma să găzduiască Jocurile Olimpice Asiatice de Iarnă din 2029. Riad a anunțat ulterior că stațiunea ce trebuia să se numească „Trojena” nu va mai găzdui jocurile de iarnă. Sursa Foto: NEOM/Wikipedia Commons Autorul recomandă: NEOM, orașul viitorului construit în Arabia Saudită. Când ar urma să fie finalizat și ce aliaj va fi necesar