Criza Groenlanda escaladează: Trump amenință Europa cu măsuri de retorsiune
Trump a făcut declarațiile joi, în cadrul unui interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie Bloomberg. „Dacă o vor face, o vor face. Dar știți, dacă s-ar întâmpla asta, ar urma o represalie puternică din partea noastră”, a spus președintele american. El a adăugat: „Noi avem toate cărțile în mână”. Președintele nu a specificat ce măsuri ar putea lua SUA pentru a pune în aplicare această amenințare. Speculațiile despre vânzarea activelor Planul deocamdată abandonat al lui Trump de a majora tarifele vamale pentru mărfurile din opt țări europene a provocat îngrijorare. Presiunea exercitată în legătură cu controlul asupra Groenlandei a dat naștere speculațiilor că Europa ar putea vinde trilioane de dolari în obligațiuni și acțiuni americane. O astfel de mișcare ar putea zgudui piețele financiare. Piețele au fost deja afectate de urmărirea insulei arctice de către Trump. Țările europene dețin 40% din titlurile americane străine Datele Trezoreriei SUA din noiembrie 2025 arată că țările europene dețin aproape 40% din titlurile de stat americane deținute de rezidenți străini. Această pondere semnificativă explică îngrijorarea autorităților de la Washington. Acordul cadru pentru Groenlanda În cadrul acordului cadru care l-a convins pe Trump să dezamorseze criza Groenlandei, președintele ar fi de acord să amâne aplicarea de noi tarife asupra produselor europene. În schimb, SUA ar staționa rachete în teritoriul semi-autonom danez. Drepturile asupra mineralelor ar fi aranjate pentru a limita interesele chineze. Prezența NATO în zonă ar fi consolidată. Primele semnale de la fondurile europene Înainte de acest acord, existau semne că jocul agresiv al lui Trump pentru Groenlanda zguduise încrederea unor deținători de active americane din Europa. Fondul de pensii danez AkademikerPension a anunțat săptămâna aceasta că intenționează să renunțe la 100 de milioane de dolari în titluri de stat americane. Fondul de pensii SISA din Groenlanda a declarat că ia în considerare dacă ar trebui să continue să investească în acțiuni americane. Complicațiile strategiei „Vindeți America” Strategia „Vindeți America” s-ar putea dovedi complicată. Cea mai mare parte a activelor este deținută de fonduri private care nu sunt controlate de guverne. Totuși, unii deținători importanți ar putea afecta piețele de capital americane cu o vânzare masivă. Fondul suveran de investiții al Norvegiei, de exemplu, ar putea provoca perturbări semnificative pe piețele americane. Minimizarea din partea Trezoreriei Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimizat la începutul acestei săptămâni vânzarea daneză. El a spus că „nu este deloc îngrijorat” că aceasta ar semnala un efort mai amplu de dezinvestire. „Investiția Danemarcei în titluri de stat americane, la fel ca Danemarca însăși, este irelevantă”, a declarat Bessent miercuri la Davos. „Ei vând titluri de stat de ani de zile”. Tensiunile dintre SUA și Europa continuă pe fondul negocierilor pentru viitorul Groenlandei.
SUA ar urma să controleze zone de baze suverane în Groenlanda, într-un acord-cadru discutat la Davos presa britanică
Conform publicației britanice, modelul ar imita aranjamentul Marii Britanii cu Cipru: bazele americane de pe insula arctică ar fi tratate ca teritoriu american, ceea ce ar permite Washingtonului să desfășoare operațiuni militare, de informații și de instruire, precum și să accelereze anumite proiecte locale – inclusiv, potențial, dezvoltări legate de resurse minerale. În paralel, Reuters relatează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența unui „cadru” privind Groenlanda, discutat cu președintele american Donald Trump, subliniind că aliații trebuie să „intensifice” rapid eforturile de securitate în Arctica, cu rezultate concrete așteptate în 2026. Trump: „negocieri imediate” pentru achiziția Groenlandei, dar fără forță Anunțurile vin după ce Donald Trump a declarat, într-un discurs la Davos din 21 ianuarie, că își dorește negocieri imediate pentru ca SUA să dobândească Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. În același context, Trump a susținut public că nu va folosi forța pentru a obține insula. Potrivit The Telegraph, acordul propus nu ar include vânzarea Groenlandei către SUA, ci ar fi un compromis menit să reducă temerile Danemarcei privind o eventuală anexare și să-i ofere lui Trump o victorie politică, fără schimbarea formală a suveranității asupra întregii insule. NATO: accent pe securitatea arctică, negocieri în trei Mark Rutte a indicat că discuțiile sunt centrate pe securitatea arctică, pe fondul activității crescute a Rusiei și Chinei în regiune, și că negocierile vor continua între SUA, Danemarca și Groenlanda. În declarații preluate de mai multe publicații europene, un purtător de cuvânt al NATO a arătat că discuțiile dintre aliați se vor concentra pe securitatea arctică prin efort colectiv (în special al celor șapte aliați arctici), iar negocierile trilaterale urmăresc să împiedice un „punct de sprijin” economic sau militar al Rusiei și Chinei în Groenlanda.
Ultima, dar și cea mai eclectică ediție a Festivalului de Film Sundance începe, joi. Filmele care au premiera în acest an
Cu toate că festivalul longeviv traversează o perioadă de tranziție și schimbare, focusul principal – filmele – rămâne la fel de vibrant, dar și inedit. Dintre cele 90 de filme care vor avea premiera până la 1 februarie, trei dintre acestea o au ca protagonistă pe vedeta pop Charlie XCX. „Este un program amplu, eclectic și îndrăzneț”, a precizat pentru Associated Press, directorul de programe publice al Sundance, Eugene Hernandez. Acesta a precizat că line-up-ul pentru ultimul an al festivalului din Park City are un „amestec de voci noi și interesante, alături de unele foarte, foarte cunoscute din edițiile trecute ale Sundance, care cred că vor crea o alchimie extraordinară pentru această ediție cu adevărat unică din Utah”, potrivit declarațiilor date de Eugene Hernandez. Festivalul începe de joi și va dura 11 zile, încheindu-se în 1 februarie. Un număr de 90 de lungmetraje vor avea premiera în cadrul festivalului. Proiecțiile filmelor încep dimineața devreme și vor continua până la miezul nopții. Câștigătorii premiilor din cadrul Festivalului de Film Sundance vor fi anunțați vineri, 30 ianuarie. Printre celebritățile care vor fi prezente la ultima ediție a festivalului se numără Natalie Portman, Catherine Zeta-Jones, Olivia Wilde, Alexander Skarsgård sau Courtney Love, dar și alții. Filmele care debutează la Sundance Film Festival 2026 Printre filmele care vor debuta la Sundance se numără „The Invite”, semnat de Olivia Wilde, care spune povestea unui cuplu căsătorit. Soții, care sunt nefericiți, organizează o cină între prieteni. În film apar actorii Penélope Cruz și Edward Norton. O altă premieră, cel puțin diferită, o reprezintă filmul „I want your sex”, semnat de regizorul Gregg Araki, în care Olivia Wilde interpretează rolul unei artiste provocatoare, interesată de un stagiar mai tânăr interpretat de Cooper Hoffman. „The Gallerist”, semnat de regizoarea Cathy Yan, spune povestea unei directoare de galerie (Natalie Portman), care, împinsă de disperare, pune la cale un plan pentru a vinde un cadavru în cadrul Art Basel Miami. În distribuție mai apar și Jenna Ortega, dar și Catherine Zeta- Jones. Daniel Roher, regizorul care a semnat filmul „Navalny”(2022) va prezenta, în cadrul festivalului, un film despre inteligența artificială, care se numește „The AI Doc: Or How I Became an Apocaloptimist”. Filmul spune povestea unui tată în devenire, care încearcă să înțeleagă ce se întâmplă cu nebunia AI, explorând pericolele, dar și promisiunile acestei noi tehnologii. Filmul este unul de tip documentar, coregizat alături de Charlie Tyrell. În cadrul festivalului vor fi lansate și documentare În cadrul festivalului, documentare mai sunt și despre văduva lui Kurt Kobain – Courtney Love, dar și vedeta WNBA, baschetbalista americană Brittney Griner, care a fost reținută timp de 10 luni în Rusia. În cadrul festivalului Sundance, filmele pot fi vizionate și online, în perioada 29 ianuarie – 1 februarie, însă prețurile încep de la 35 de dolari pentru un singur bilet. Mai târziu, unele dintre filme ar putea ajunge și în cinematografe.
Volodimir Zelenski a sosit în Elveția pentru a se întâlni cu Donald Trump
Volodimir Zelenski a ajuns joi în Elveția, după ce, la începutul săptămânii, a spus că este puțin probabil să participe la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Zelenski a decis să rămână la Kiev pentru a gestiona situația după atacurile aeriene rusești, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire, electricitate și apă. Planurile s-au schimbat după ce Trump a anunțat miercuri că se va întâlni cu Zelenski în stațiunea elvețiană. Întâlnirea este programată la ora 13:00, ora locală (14:00 ora României). Întâlnirea are loc după o nouă serie de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În ultimele zile, aceste demersuri au fost umbrite de declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Zelenski a spus la începutul săptămânii că ar putea reveni asupra deciziei de a lipsi de la reuniune dacă vor exista acorduri de semnat privind garanțiile de securitate și un plan de relansare economică a Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff a declarat joi că negocierile privind încheierea războiului din Ucraina au înregistrat progrese semnificative, anunțând că un singur aspect mai rămâne de rezolvat. „Cred că mai este un singur punct de rezolvat, am discutat mai multe versiuni ale acestui punct, ceea ce înseamnă că poate fi rezolvat. Așadar, dacă ambele părți vor să-l rezolve, îl vom rezolva”, a declarat emisarul american în marja Forumului Economic de la Davos. El și Jared Kushner, ginerele lui Trump, urmează să plece joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin.
Persoanele cu dependență de binge-watching sunt mai predispuse la singurătate, potrivit unui studiu
Obiceiul maratoanelor de vizionare a serialelor, cunoscut sub termenul popular de „binge-watching”, poate fi perceput, la început, ca un mod nevinovat de a te relaxa după o zi stresantă. Cu toate acestea, vizionarea excesivă a serialelor sau programelor TV poate deveni o dependență. Este foarte probabil ca, persoanele afectate să aibă sentimente de singurătate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS One, citat de Euronews. Mai mult de șase din zece participanți care au obiceiul de a se uita la seriale sau TV au îndeplinit criteriile pentru adicție. Aceștia au manifestat obsesie, creșteri în ceea ce privește uitatul la seriale, dar și un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, precum munca, dar și viața personală, potrivit studiului. În acest grup, nivelurile mari de singurătate au fost asociate cu o problemă mai severă a dependenței de seriale. Această asociere nu a fost identificată între spectatorii care nu au îndeplinit criteriile pentru adicție, sugerând că dependența de seriale s-ar putea să fie determinată de factori psihologici. Cercetătorii au analizat și motivul din cauza căruia oamenii adoptă obiceiul vizionării „maratoanelor de seriale” sau a programelor TV și au descoperit singurătatea a fost strâns legată de doi factori cheie: dorința de evadare din cotidian, dar și „îmbunătățirea” emoțională. Această descoperire sugerează că există o probabilitate ca, persoanele care se simt mai singure să se refugieze în vizionatul serialelor pentru a evita emoțiile negative, dar și a simți confort sau plăcere. Singurătatea ne poate îmbolnăvi Alte studii anterioare au asociat singurătatea cu stresul psihic, o stare de bine mai precară, o sănătate fizică mai slabă și o calitate a vieții mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 16% din populația globului este afectată de singurătate, iar deconectarea socială este văzută ca „o amenințare serioasă asupra sănătății globale”. Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și depresie și anxietate, potrivit OMS. Studiul are limitările sale Cu toate acestea, studiul are și limitări. Datele identificate arată o asociere, mai degrabă, decât o relație cauză-efect, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra faptul că singurătatea duce într-adevăr la vizionarea excesivă de seriale. Cercetătorii s-au focusat mai degrabă pe urmărirea programelor TV și nu au analizat și alte forme de petrecere a timpului liber în fața ecranului, precum platformele cu conținut scurt, precum TikTok sau YouTube. Totuși, descoperirile evidențiază că oamenii se refugiază în consumul conținutului media ca parte a unei strategii de coping (n.r. – adaptare) pentru cei care se confruntă cu izolare socială.
Alunecările de teren din Noua Zeelandă au lovit o zonă de camping, dar și o casă. Autoritățile încearcă să salveze victimele
Serviciile de urgență au fost chemate la alunecarea de teren de la poalele muntelui Maunganui, pe Insula de Nord a Noii Zeelande, după ora 9:30 dimineața. Molozul a lovit Beachside Holiday Park, într-un oraș numit după vulcanul stins. Comisarul de poliție, Tim Anderson, a declarat că numărul persoanelor dispărute era „de ordinul zecilor”, dar nu a oferit cifre precise, potrivit Associated Press. O altă alunecare de teren a lovit o casă în timpul nopții în comunitatea vecină Bay of Plenty. Două persoane au reușit să scape din casă, dar alte două sunt date dispărute, a spus Anderson. Joi era în curs o operațiune de salvare. Mai la nord, în apropiere de Warkworth, un bărbat este dat dispărut după ce miercuri dimineață a fost luat de ape în timp ce ploaia torențială lovea zone întinse din Insula de Nord, potrivit unui comunicat al poliției. Niciun supraviețuitor recuperat La Mount Maganui, o atracție turistică aflată pe insula din nord, nu a fost recuperat niciun supraviețuitor, la trei ore după alunecarea de teren, potrivit declarațiilor date William Pike, comandantul Serviciului de de Pompieri și Urgențe din Noua Zeelandă. „Membrii publicului… au încercat să pătrundă în moloz și au auzit câteva voci”, a declarat Pike reporterilor. „Echipa noastră inițială de pompieri a sosit și… a auzit același lucru. La scurt timp după sosirea echipei inițiale, am retras pe toată lumea de la fața locului din cauza posibilității de mișcare și alunecare”, a declarat Pike. „De atunci nu s-au mai detectat semne de viață”, a spus acesta. Ministrul pentru gestionarea situațiilor de urgență, Mark Mitchell, a declarat că echipele de urgență continuă operațiunea de salvare la Mount Maunganui. Primarul, Mahe Drysdale, a declarat că printre persoanele care nu au fost găsite se numără și cei care au părăsit tabăra fără să anunțe autoritățile. Tabăra de camping a fost închisă după dezastru. Entire section of cliff falls into a river after days of intense rainfall in New Zealand. By @discoverearth #geology #science #geologyscienceofficial #newzealand #landslide #cliff pic.twitter.com/IPDrT2jdr1 — Geology Scienceᅠᅠᅠ (@GeologyyScience) March 14, 2020 Un martor la fața locului povestește cum s-a întâmplat alunecarea Turistul australian, Sonny Worrall, care a văzut alunecarea de teren cu ochii săi, a descris-o ca fiind „cea mai înfricoșătoare” experiență. El stătea într-una din piscinele cu apă din resort când acesta a auzit alunecarea te teren: „M-am uitat în spate și am văzut o alunecare de teren uriașă. Și încă tremur din cauza asta. M-am întors și a trebuit să sar de pe scaun cât de repede am putut și să fug”, a spus bărbatul pentru televiziunea de știri New Zealand 1News. Turistul a precizat că în momentul în care a fugit s-a uitat înapoi și a văzut o rulotă era împinsă de moloz în spatele lui. „A fost cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată în viața mea”, a declarat acesta. Entire section of cliff falls into a river after days of intense rainfall in New Zealand. By @discoverearth #geology #science #geologyscienceofficial #newzealand #landslide #cliff pic.twitter.com/IPDrT2jdr1 — Geology Scienceᅠᅠᅠ (@GeologyyScience) March 14, 2020
Trump și Zelenski se vor întâlni joi la Davos
Întâlnirea președintelui cu Zelenski este programată să aibă loc după un eveniment al Consiliului pentru Pace din Gaza la Davos și urmează întâlnirilor bilaterale de miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu liderii Poloniei, Belgiei și Egiptului, notează Politico. Întâlnirea președintelui are loc pe fondul unui aparent impas în negocieri. Rusia a continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei cu rachete și drone. Alimentarea cu energie electrică în Kiev este inconstantă, iar această iarnă fiind una extrem de geroasă, cu temperaturi care scad sub minus 20 de grade Celsius, în Kiev există îngrijorări crescânde cu privire la modul în care țara poate rezista fără o asistență mult mai mare din partea aliaților occidentali, inclusiv a Statelor Unite, în ceea ce privește apărarea aeriană. Trimisul special Steve Witkoff și consilierul și ginerele lui Trump, Jared Kushner, vor călători joi la Moscova, unde au programată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor merge în Emiratele Arabe Unite pentru întâlniri de lucru. Întrebat dacă Rusia este serioasă în privința unui acord, Witkoff a spus că Putin i-a invitat pe cei doi la Moscova. „Rușii ne-au invitat să venim și aceasta este o declarație semnificativă din partea lor”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat miercuri Bloomberg la Davos. Luni, președintele a declarat că l-a invitat pe Putin să se alăture Consiliului său pentru pace din Gaza, în timp ce armata rusă continuă atacurile asupra Kievului. Trump și Zelenski au ieșit din întâlnirea lor de la Mar-a-Lago, din Florida, luna trecută, exprimându-și optimismul că se află în pragul unui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Trump a declarat la momentul respectiv că punctele critice ar putea fi rezolvate în câteva săptămâni. Dar, mai recent, Trump, într-un interviu acordat Reuters, a sugerat că Zelenski era un obstacol în calea păcii. Planurile pentru întâlnirea celor doi la Davos au suferit modificări. Inițial, SUA și Ucraina au considerat Davosul ca un loc potrivit pentru semnarea unui acord economic menit să aducă prosperitate țării după încheierea războiului, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune. Una dintre ele, un oficial străin, a declarat că Ucraina este în continuare pregătită să semneze și că totul depinde de partea americană.
Fostul premier al Coreei de Sud a fost condamnat la 23 de ani de închisoare în cazul legii marțiale
Han Duck-soo devine astfel primul oficial de rang înalt al administrației Yoon condamnat pentru rebeliune în Coreea de Sud, verdictul fiind considerat un precedent important pentru procesele care urmează, inclusiv cel al fostului președinte, notează CNN. Potrivit instanței din Seul, Han Duck-soo a avut un rol esențial în tentativa de legitimare procedurală a decretului de lege marțială, încercând să îl treacă printr-o ședință a Consiliului de Cabinet. Judecătorii l-au găsit vinovat și de falsificarea documentelor oficiale, distrugerea proclamației legii marțiale și mărturie mincinoasă sub jurământ. Deși procurorii au cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare, instanța a decis o condamnare mai severă, considerând gravitatea faptelor și impactul asupra ordinii constituționale. Han, în vârstă de 76 de ani, a susținut constant că s-a opus planului lui Yoon, dar judecătorii au concluzionat că și-a neglijat obligația de a apăra Constituția. Instanța a stabilit că decretul de lege marțială emis de Yoon a reprezentat „o lovitură de stat mascată”, prin trimiterea de trupe și polițiști la Adunarea Națională și la birourile electorale. Aceste acțiuni au fost considerate suficiente pentru a destabiliza statul și a submina ordinea democratică. Yoon Suk Yeol, aflat deja în detenție, se confruntă cu opt procese penale, inclusiv cel pentru rebeliune în Coreea de Sud, pentru care procurorii au cerut pedeapsa cu moartea. Instanța urmează să se pronunțe asupra cazului său pe 19 februarie. Legea marțială, deși aplicată pentru o perioadă scurtă, a provocat proteste masive și a dus la destituirea lui Yoon. Criza a afectat grav imaginea internațională a Coreei de Sud și a generat instabilitate politică și economică. Mai mulți foști miniștri, șefi ai serviciilor secrete și comandanți militari au fost, de asemenea, inculpați.
Trump spune că ar putea rămâne cu un singur candidat pentru funcția de președinte al Fed
„Am ajuns la trei, dar am ajuns la doi. Și probabil vă pot spune că, în mintea mea, am ajuns la unul”, a declarat el pentru CNBC la Davos, când a fost întrebat cine îl va înlocui pe actualul președinte Jerome Powell, o țintă frecventă a furiei lui Trump, scrie Reuters. Întrebat despre Hassett, Trump a răspuns: „Sincer să fiu, aș vrea să-l păstrez unde este. Nu vreau să-l pierd. Se descurcă foarte bine la televizor”. Trump a spus că toți cei trei candidați sunt buni, adăugând că directorul de investiții în obligațiuni al BlackRock, Rick Rieder, a fost „foarte impresionant” în cadrul interviului. Ceilalți doi candidați numiți de Trump și de principalii săi consilieri sunt guvernatorul Fed Christopher Waller și fostul guvernator Fed Kevin Warsh. Marți, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că președintele a redus lista la patru candidați. Trump și-a reînnoit criticile la adresa lui Powell pentru că a așteptat prea mult să reducă ratele dobânzilor și pentru conducerea generală a Fed. Întrebat despre Bessent ca posibil candidat, Trump l-a numit fantastic, dar a repetat că șeful Trezoreriei dorește să rămână în funcția actuală. Bessent a declarat că se așteaptă la o decizie privind următorul președinte al Fed cu puțin înainte sau după summitul de la Davos. Trump a declarat că își dorește un președinte al Fed similar cu fostul președinte Alan Greenspan, care a ocupat această funcție timp îndelungat. El a afirmat că nu consideră că o creștere economică puternică este neapărat inflaționistă sau necesită creșterea ratelor dobânzilor și a criticat reacția piețelor. „În trecut, când aveai rezultate bune, anunțai cifre bune și bursa creștea. Acum, bursa se prăbușește de fiecare dată, deoarece se crede că toată lumea va crește ratele”, a declarat el. Greenspan s-a alăturat săptămâna trecută altor foști înalți oficiali din domeniul finanțelor pentru a condamna lansarea de către administrația Trump a unei anchete penale împotriva lui Powell. Bessent și Trump l-au criticat pe Powell pentru modul în care a gestionat politica monetară și ratele dobânzilor. Mai recent, Departamentul de Justiție a emis o citație către Powell în legătură cu renovarea sediului Fed. Powell a spus că amenințarea cu acuzații penale este o consecință a faptului că Fed stabilește ratele dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a ceea ce servește interesului public, rather than following the preferences of the president. Trump l-a numit pe Powell în această funcție în 2017, iar fostul președinte Joe Biden l-a numit din nou. Trump a declarat că viața lui Powell „nu va fi foarte fericită” dacă acesta decide să-și termine mandatul la Fed, care se încheie în 2028, în loc să demisioneze în mai, când îi expiră mandatul de președinte. Powell a păstrat tăcerea cu privire la planurile sale „Cred că vrea să plece”, a spus Trump. „Vom afla. Dacă rămâne, rămâne.”
Slovenia refuză să intre în Consiliul Păcii propus de Donald Trump
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters. Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza. Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie. Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”. Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere. „Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven. Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite. În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația. Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.