Vaccinarea împotriva varicelei devine obligatorie în Bulgaria
Bulgaria urmează să impună cu titlu de obligativitate vaccinarea împotriva varicelei, începând cu iulie 2026, relatează novinite.com. Vorbim de o nouă ordonanță publicată în „Monitorul Oficial” al acestei țări, în care este prevăzut faptul că vaccinul va fi administrat gratuit. Vaccinarea obligatorie se va aplica copiilor născuți după 1 ianuarie 2025, urmând o schemă de două doze: prima doză între 12 și 15 luni, urmată de o a doua doză la vârsta de patru ani. Riscurile pentru sănătate ale varicelei sunt foarte mari Copiii care contractează varicelă după primirea primei doze, cu condiția să aibă documente medicale sau confirmare de laborator, nu vor fi obligați să primească a doua doză. Justificarea din spatele schimbării, prezentată într-o explicație din noiembrie a Consiliului Național de Experți în Imunizări, subliniază riscurile pentru sănătate asociate cu varicela. La copii, complicațiile pot include forme severe ale bolii și infecții ale pielii cauzate de bacterii. Adulții prezintă un risc mai mare de probleme hematologice și pneumonie, în timp ce persoanele imunocompromise pot prezenta complicații hematologice și gastrointestinale mai frecvente. Imunizarea țintită la femeile însărcinate Pe lângă vaccinarea obligatorie împotriva varicelei, noul regulament introduce imunizarea țintită împotriva virusului sincițial respirator (VSR) pentru femeile însărcinate cu vârsta de sarcină cuprinsă între 24 și 36 de săptămâni. Această vaccinare este, de asemenea, gratuită și recomandată. Includerea imunizării împotriva VSR urmează propunerile Consiliului Național de Experți în Imunizări și a primit sprijin atât din partea Consiliului de Experți în Obstetrică și Ginecologie, cât și a coordonatorului șef al Consiliului de Experți în Neonatologie. Schema de două doze De asemenea, tot din 2026, chiar din ianuarie, Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord își vor vaccina toți copiii, gratuit, împotriva varicelei. Schema e aceeași: două doze la 12 luni și la 18 luni, combinat cu vaccinul MMR existent, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Este planificată o campanie de recuperare pentru copiii puțin mai mari, astfel încât aceștia să nu rateze vaccinarea. Pierderi uriașe pentru sistemul de sănătate din cauza varicelei Până în prezent, părinții care doreau să-și protejeze copiii împotriva virusului varicelei, care provoacă erupții cutanate roșii și mâncărimi, trebuiau să plătească de obicei până la 200 de lire sterline din fonduri proprii, potrivit CNN. Potrivit Departamentului de Sănătate și Asistență Socială, varicela cauzează pierderi de venituri și productivitate estimate la 24 de milioane de lire sterline în fiecare an în Marea Britanie. Ministrul Sănătății, Stephen Kinnock, a declarat: „Le oferim părinților puterea de a-și proteja copiii. În România, vaccinurile sunt doar recomandate, nu și obigatorii.
Un TikToker din Scoția a mințit autoritățile că un român i-a condus mașina cu care a făcut accident
Vineri, în ultima înfățișare la Înalta Curte din Glasgow, un bărbat din Scoția, numit Leigh Sutherland, în vârstă de 31 de ani, influencer pe TikTok, a susținut că un român îi testa mașina în momentul accidentului rutier care a dus la moartea unei femei de 77 de ani, notează Sky News. Judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow a calificat declarația sa drept „o poveste fără sens” și l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru cauzarea morții prin conducere periculoasă. De asemenea, acestuia i s-a interzis dreptul de a conduce pe o perioadă de 13 ani. Accidentul s-a petrecut în orășelul Cumbernauld din Scoția în iunie 2023. Victima, o femeie în vârstă de 77 de ani își aducea nepotul de 10 ani de la școală, când a fost lovită în plin de bărbatul de 31 de ani, numit Leigh Sutherland, care conducea un Ford Mondeo. Atât femeia, cât și nepotul său au fost transferați la spital. Ea a murit ulterior la spitalul Glasgow Royal Infirmary, potrivit raportului Poliției din Scoția. După accident, bărbatul a fugit de la fața locului, până să fie prins de polițiști, cărora le-ar fi povestit că nu el era cel care conducea mașina și că un român ar fi testat-o ca să o cumpere. Sutherland a fost avertizat că sistemul de frânare al mașinii nu funcționa. Cu toate acestea, el conducea cu viteză excesivă, dar și cu bateria nesigură, când a intrat în coliziune cu mașina femeii pe șoseaua de centură Condorrat. Bărbatul a făcut comentarii jignitoare la adresa victimei sale Ulterior, influencerul a făcut comentarii jignitoare la adresa femeii de 77 de ani. În timp ce se afla în arest preventiv, acesta a postat pe internet videoclipuri despre accident, lucru pe care judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow l-a calificat drept „total inadecvat”. Judecătorul a precizat, vineri, în timpul procesului că atitudinea bărbatului de a fugi de la fața locului a fost „complet inacceptabilă”. „Ai plecat din zonă, fără să ții cont de cei pe care i-ai rănit și i-ai lăsat în voia sorții”, i-a spus judecătorul bărbatului. Poliția scoțiană a precizat că bărbatul avea dreptul de a conduce suspendat pe o perioadă de 6 luni, decizie care a fost dată cu doar o săptămână înainte de accident.
Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată
Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.
SUA confiscă un alt petrolier care plecase anterior din Venezuela
Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni. Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune. Petrolierul confiscat a părăsit Venezuela săptămâna trecută, „încărcat complet cu petrol” „Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard. Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie. Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie. Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M. Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.
Donald Trump ia în calcul o vizită în Ungaria, în plină campanie electorală a lui Viktor Orbán
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews. Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria. În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia. „Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump. Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut. În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc. Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare. O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării. Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP. Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
Liderul opoziției spaniole, chemat să depună mărturie într-un dosar cu 230 de morți. Ce spune acum diferă de ce spunea în timpul tragediei
Președintele Partidului Popular (PP), Alberto Núñez Feijóo, este una dintre persoanele chemate să clarifice ce informații erau cunoscute la nivel politic și instituțional și cum au fost transmise între autorități în timpul crizei provocate de fenomenul DANA. Potrivit EFE, liderul opoziției spaniole, care este și deputat, a depus mărturie în calitate de martor. Sub lupă, comunicările din timpul tragediei Judecătoarea de caz consideră că nu este „o simplă probabilitate, ci o certitudine” faptul că deputatul PP putea fi informat în timp real despre evoluția situației de către Carlos Mazón, președintele de atunci al guvernului regional din Valencia. Concluzia sa se bazează inclusiv pe declarațiile publice făcute ulterior de Feijóo. La sfârșitul lunii octombrie 2024, Feijóo declara public că șeful guvernului regional din Valencia l-a informat constant despre gravitatea situației și despre posibilitatea existenței mai multor victime. Într-o declarație de presă, alături de Mazón, Feijóo spunea: „Începând de luni (28 octombrie), m-a informat în timp real. Îmi spunea că situația este foarte complexă, iar de marți mă informa deja că ne temem că ar putea exista mai multe persoane decedate”. Declarațiile sale au devenit relevante în cadrul anchetei penale. Mesaje care pot lămuri ancheta În centrul audierii se află mesajele schimbate între Feijóo și Mazón în ziua tragediei, pe care liderul opoziției le-a pus voluntar la dispoziția instanței. Potrivit documentelor din dosar, mesajele sunt analizate pentru a stabili ce informații erau cunoscute la nivel politic, momentul în care acestea au fost primite și dacă ele au influențat deciziile legate de alertele transmise populației și de comunicarea publică. Ploile care au provocat dezastrul DANA (depresiune izolată în straturile superioare ale atmosferei), fenomen meteorologic extrem, este caracterizat prin ploi torențiale persistente, care provoacă inundații rapide și devastatoare. La finalul lunii octombrie 2024, un astfel de episod a afectat grav estul Spaniei, în special regiunea Valencia. Cantitățile foarte mari de precipitații au dus la revărsări de râuri, distrugeri masive și pierderi de vieți omenești. Mai multe localități au fost surprinse de viituri într-un interval scurt de timp, iar bilanțul tragediei a fost de 230 de morți. Justiția analizează acum dacă alertele către populație au fost transmise la timp, dacă intervențiile de urgență au fost coordonate eficient și dacă deciziile luate în primele ore ale crizei au fost adecvate gravității situației. Ce spunea atunci și ce susține acum politicianul La sosirea în Parlamentul Spaniei, vineri dimineața, Feijóo le-a declarat jurnaliștilor că își îndeplinește „absolut liniștit” obligația de a depune mărturie. „Dacă sunt chemat, mă prezint pentru a-mi îndeplini datoria”, a spus liderul opoziției. În timpul audierii, Feijóo a susținut că nu a fost informat „în timp real” și că a aflat despre situație după ora 20.00, pe 29 octombrie, ziua tragediei. El a adăugat că Guvernul nu l-a informat nici pe 29, nici pe 30, nici pe 31 octombrie. Afirmațiile sale sunt diferite de declarațiile publice din octombrie 2024, când spunea că fusese informat constant despre gravitatea situației și despre riscul unui bilanț mai mare de victime. Deputatul nu avea la momentul respectiv atribuții executive în gestionarea crizei. Nu a vrut să fie audiat în instanță Audierea a avut loc prin videoconferință, din biroul lui Feijóo aflat în Congresul Deputaților, la solicitarea acestuia. Judecătoarea care instrumentează cazul, a respins cererea partidului Ciudadanos de a suspenda audierea și de a-l obliga pe liderul opoziției să se prezinte fizic la instanță. Ciudadanos, un partid spaniol aflat în declin politic, participă în acest dosar ca parte a acuzării. Ancheta este în desfășurare. Principala miză a dosarului rămâne stabilirea responsabilităților în gestionarea crizei care a dus la una dintre cele mai grave tragedii recente din Spania.
Gustavo Petro avertizează asupra amenințării reale a unei acțiuni militare americane împotriva Columbiei
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale. El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”. Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”. El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”. Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină. După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”. În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”. „Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro. Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată. „Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el. „Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta. Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri. El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia. Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori. Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
Din Bucha la ruinele Kievului: Cum este să faci turism de război în Ucraina
Cu aparatul foto în mână, printre craterele lăsate de bombe la Kiev sau pe străzile din Bucha, locul unui masacru care a zguduit lumea, tot mai mulți vizitatori aleg să ajungă într-o țară aflată încă în conflict. Fenomenul, numit hot war tourism (turism de război), se situează, potrivit experților, între solidaritate, curiozitate și utilizarea politică a memoriei recente, scrie La Stampa. Ce înseamnă, de fapt, „hot war tourism” Spre deosebire de dark tourism, practicat de mult timp în zone marcate de tragedii istorice, turismul de război presupune vizitarea unor regiuni unde luptele nu s-au încheiat. Deși nu se ajunge direct pe linia frontului, turiștii explorează orașe și cartiere puternic afectate de violență. Astfel se pot vizita zone fierbinți precum Kiev, Irpin sau Bucha. Kiev, bloc afectat de război. Sursa foto: Aleksandr Gusev/SOPA Images via ZUMA Press Wire/dpa Este un fenomen relativ nou, care ridică întrebări etice importante. Tocmai pentru că realitatea vizitată nu ține de trecut, ci de prezentul unui conflict încă activ. Potrivit profesorului Damiano De Marchi, de la Università Ca’ Foscari din Veneția, turismul de război din Ucraina nu este un proces apărut întâmplător. El face parte, cel puțin parțial, din strategia oficială de comunicare a statului ucrainean. Platforme precum „Visit Ukraine” promovează explicit astfel de experiențe. Scopul declarat este de a menține atenția publicului internațional și de a spori conștientizarea privind realitățile războiului. Cine sunt „turiștii războiului” Majoritatea vizitatorilor provin din Europa Centrală și de Nord precum Belgia, Germania și Marea Britanie. În ultima vreme, au început să apară și grupuri din Italia, deși mai puțin numeroase. Motivațiile diferă: dorința de a înțelege consecințele războiului văzându-le cu propriii ochi, nevoia de empatie sau interesul de a depăși imaginea transmisă de mass-media. Aceste experiențe turistice au și o componentă economică. Pachetele costă de la câteva sute până la peste o mie de euro, în funcție de itinerariu și durată. O parte din fonduri ajunge, direct sau indirect, la comunitățile locale, familiile militarilor sau la susținerea efortului de război. Iar asta se întâmplă uneori în mod explicit, alteori mascat. Astfel, hot war tourism este perceput de unii ca o formă activă de sprijin, iar de alții ca o exploatare a suferinței umane. Turism de război: legal, dar moralitatea e discutabilă Din punct de vedere legal, călătoriile în Ucraina sunt permise. Granițele rămân deschise, nu este nevoie de viză, iar legăturile feroviare, inclusiv din Polonia, funcționează zilnic. Din perspectivă morală însă, fenomenul continuă să stârnească dezbateri. Cei care aleg astfel de tururi nu caută spectacolul războiului, ci contactul direct cu realitatea sa. Dorința de a înțelege, de a empatiza și de a găsi sens într-o tragedie care se petrece încă explică de ce acest tip de turism este în creștere. În Ucraina, conflictul nu mai este doar o dramă militară și umanitară, ci și o experiență ghidată, integrată într-o narațiune oficială despre rezistență, memorie și supraviețuire.
Cranii umane, trunchiuri în descompunere și oase. Un bărbat, acuzat de furtul a sute de rămășițe
„Se aflau în stări diferite. Unele erau atârnate, ca să zicem așa. Altele erau puse cap la cap, iar altele erau doar cranii așezate pe un raft”, a declarat Tanner Rouse, procurorul districtual al comitatului Delaware. Aceasta este concluzia unei anchete privind spargerile de la cimitirul Mount Moriah din Yeadon, o suburbie a orașului Philadelphia, scrie SkyNews. Poliția susține că Jonathan Gerlach, în vârstă de 34 de ani, a vizat mausoleele și criptele subterane din cimitirul de 160 de acri, care adăpostește aproximativ 150.000 de morminte. Autoritățile au declarat că au recuperat și bijuterii care se crede că au legătură cu mormintele. Într-un caz, un stimulator cardiac era încă atașat. Nu este clar ce se presupune că Gerlach a făcut cu rămășițele, a adăugat Rouse, menționând că unele dintre ele aveau sute de ani vechime. Spargeri asupra criptelor sigilate și a mausoleelor Poliția a declarat că spargerile s-au concentrat asupra criptelor sigilate și mausoleelor care conțineau morminte mai vechi, care au fost sparte sau au avut pietrele deteriorate pentru a se ajunge la rămășițele din interior. Gerlach a fost arestat în timp ce se îndrepta spre mașina sa cu o rangă, potrivit documentelor judiciare, care menționează, de asemenea, că avea la el o geantă care conținea rămășițele mumificate ale a doi copii mici, trei cranii și alte oase. Acuzațiile aduse Gerlach a fost acuzat de 300 de capete de acuzare de furt, primire de bunuri furate și profanare de cadavre, potrivit documentelor judiciare. El a fost acuzat și de alte zeci de capete de acuzare de profanare a unui monument public, profanare a unui obiect venerat și profanare a unui loc de înmormântare istoric. Documentele judiciare arată că Gerlach a recunoscut că a furat aproximativ 30 de seturi de rămășițe umane de pe Muntele Moriah. Autoritățile au aflat despre presupusele crime după ce membrii consiliului de administrație al unei organizații non-profit care se ocupă de conservarea cimitirului au anunțat poliția că mormintele au fost profanate, a declarat primarul orașului Yeadon, Rohan Hepkins, într-o conferință de presă.
Ucraina le cere cetățenilor să părăsească Iranul din motive de securitate
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis joi un avertisment prin care le recomandă cetățenilor ucraineni să plece din Iran, pe fondul unei situații de securitate foarte instabile. Anunțul a venit după izbucnirea unor proteste ample în Iran, declanșate la finalul lunii decembrie, după o grevă a comercianților din Teheran. Nemulțumirile legate de scumpiri și lipsa progresului economic au dus ulterior la manifestații extinse, cu mesaje politice, în mai multe regiuni ale țării. Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe de la Kiev a invocat „înrăutățiri ale situației de securitate” și a indicat rutele disponibile pentru ieșirea din Iran. „Din cauza înrăutățirii situației de securitate din Republica Islamică Iran, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei recomandă cetățenilor ucraineni să părăsească teritoriul Iranului”, se arată în declarație. Autoritățile ucrainene precizează că părăsirea țării se poate face prin mai multe puncte de control. „În prezent, ieșirea din țară este posibilă prin următoarele puncte de control: Aeroportul Internațional Imam Khomeini (Teheran); Punctul de trecere a frontierei la granița cu Armenia – Norduz/Agarak; Punctul de trecere a frontierei la granița cu Turcia este Bazorgan/Serow”, mai este menționat în comunicat. Ministerul Afacerilor Externe îi sfătuiește pe cetățeni să evite orice confruntare cu autoritățile iraniene și să respecte indicațiile oficiale. „În acest caz, vă rugăm să urmați instrucțiunile autorităților locale, să nu intrați în conflicte cu reprezentanții poliției și să păstrați calmul”, se arată în declarație. Autoritățile de la Kiev au mai transmis că vor reveni cu informații actualizate, dacă situația se schimbă. „În cazul unor schimbări ale situației sau al deschiderii unor rute suplimentare de ieșire din țară, informațiile vor fi actualizate prompt”, adaugă acesta.