Cel mai lung tunel feroviar din lume va trece prin mijlocul unui munte și va lega două orașe europene. Prețul: 25 de miliarde de euro
Un tunel uriaș va străbate centrul Munților Alpi pentru a conecta cele două țări europene și a reduce timpul de călătorie cu mai mult de jumătate. Utilajele de găurit uriașe vor realiza un tunel lung de 57,5 de kilometri pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză din Franța și Italia. Linia va conecta marile orașe Lyon și Torino, potrivit Express. Calea ferată de mare viteză Torino-Lyon va reduce cu două ore călătoria cu trenul, care în prezent durează 3 ore și 47 de minute și care traversează Mont Cenis la altitudini de aproximativ 1.300 de metri. Pentru a traversa muntele, trei locomotive trebuie să tragă vagoanele, iar garniturile trec prin tunelul feroviar Fréjus, care nu mai îndeplinește standardele de siguranță actuale. Tunel direct prin Alpi În schimb, viitorul tunel, cunoscut și sub numele de Tunelul de bază Mont d’Ambin, va permite trenurilor să călătorească direct prin centru, cu puncte de intrare în Valea Susei din Piemont și Maurienne din Savoia. Trenurile de marfă vor putea transporta încărcături mai grele, iar viteza de deplasare între cele două țări va fi de 100 km/h. Viitorul tunel va contribui și la reducerea poluării. Experții estimează că traficul aerian se va reduce, deoarece pasagerii vor opta pentru călătoriile cu trenul. De asemenea, se va reduce traficul rutier în special cel care implică transportul de mărfuri deoarece, de obicei, companiile din domeniu optează pentru călătoriile cu trenul în locul camioanelor. Atunci când va fi gata, obiectul va deveni cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția, de 57,1 km. Dificultatea realizării proiectului crește valoarea lucrării. În cea mai adâncă secțiune, tunelul va avea deasupra sa un versant de peste 2.200 de metri. Potrivit directorului de proiect TELT, Alexandre Heim, există 14 tipuri diferite de condiții de teren de-a lungul traseului, care sporesc complexitatea lucrării. Dacă pe partea franceză este teren afânat, în Italia sunt roci de diferite tipuri. Toate acestea au dus la un cost uriaș pentru ambele țări. Se estimează că linia ferată de mare viteză Torino-Lyon, lungă de 270 km, va costa în total 25 de miliarde de euro. Tunelul de 57,5 km de sub Alpi va reprezenta o mare parte din costul întregului proiect. În 2016, Franța și Italia au ajuns la un acord pentru a începe construcția tunelului. În prezent, toate cele patru tuneluri de acces, trei în Franța și unul în Italia, sunt construite. Tunelul internațional, care reprezintă cea mai dificilă parte a proiectului, este în lucru. Se preconizează că va fi finalizat până în 2033.
Trump critică dur emisiunile umoristice și amenință din nou posturile TV cu retragerea licențelor de emisie
Într-o postare pe Truth Social, Trump l-a descris pe Stephen Colbert drept un „dezastru jalnic” și a susținut că CBS ar trebui să îl „pună la somn”, conform AFP. „The Late Show with Stephen Colbert” urmează să se încheie în mai 2026. Decizia a fost anunțată de CBS în iulie, iar postul a explicat că este vorba despre „o decizie pur financiară”. Fanii lui Colbert au acuzat însă cenzura, mai ales că anunțul a coincis cu momentul în care compania-mamă a CBS a ajuns la o înțelegere cu Trump. În mesajul său, Trump a afirmat că Colbert „a devenit și mai rău” după ce a fost „concediat de CBS, dar lăsat de izbeliște”. Stephen Colbert prezintă „The Late Show” din 2015. Monologurile sale sunt adesea critice la adresa lui Trump și a Partidului Republican. Într-o altă postare, Trump a reluat amenințările privind retragerea licențelor de emisie ale posturilor TV pe care le consideră ostile. „Dacă emisiunile de știri ale rețelelor TV și emisiunile lor de noapte sunt aproape 100% negative la adresa președintelui Donald J. Trump, a MAGA și a Partidului Republican, nu ar trebui să le fie retrase licențele lor de emisie extrem de prețioase? Eu spun: DA!”, a scris Trump. În august, ABC, deținută de Disney, l-a suspendat pentru scurt timp pe Jimmy Kimmel. Acesta îi iritase pe conservatori prin comentariile făcute după asasinarea lui Charlie Kirk.
Descoperirea a încă un milion de potențiale documente legate de Jeffrey Epstein întârzie publicarea completă a dosarelor cu câteva săptămâni
Administrația de la Washington a început publicarea dosarelor legate de investigațiile penale care l-au vizat pe Epstein, apropiat al lui Trump în anii 1990, în vederea respectării unei legi adoptate de Congres luna trecută, relatează Reuters. Republicanii și democrații din Congres au adoptat legea în pofida obiecțiilor lui Trump, actul normativ impunând publicarea tuturor documentelor până pe 19 decembrie, cu posibilitatea efectuării unor redactări parțiale pentru protejarea victimelor. Documentele făcute publice până în prezent au conținut numeroase pasaje cenzurate, fapt care a stârnit nemulțumirea unor parlamentari și a contribuit prea puțin la calmarea unui scandal ce riscă să afecteze Partidul Republican înaintea alegerilor din 2026. Într-un mesaj publicat miercuri pe rețelele sociale, Departamentul de Justiție a precizat că peste un milion de documente suplimentare, potențial legate de Epstein, au fost descoperite de FBI și de biroul procurorului federal din Manhattan, fără a oferi detalii despre momentul sau modul în care acestea au fost identificate. „Avem avocați care lucrează non-stop pentru a analiza și a face redactările impuse de lege, în vederea protejării victimelor, și vom publica documentele cât mai curând posibil”, a transmis Departamentul de Justiție. „Din cauza volumului foarte mare de materiale, acest proces ar putea dura încă câteva săptămâni.”
Roi de drone asupra Moscovei înainte de Crăciun
Apărarea antiaeriană a rușilor a doborât un roi de drone ucrainene care se îndrepta către Moscova, a declarat primarul Capitalei Rusiei, Serghei Sobyanin. Unitățile rusești au doborât 16 drone pe parcursul zilei de miercuri, a spus Serghei Sobyanin, potrivit Reuters. Atacul a ținut aproximativ 17 ore Echipajele de urgență au fost trimise în locurile în care au căzut fragmente. Nu au fost raportate pagube, anunță rușii. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile pentru o perioadă de timp, a transmis autoritatea aviatică din Rusia pe Telegram. Ministerul rus al Apărării a declarat că unitățile sale au distrus peste noapte 172 de drone ucrainene, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor de graniță cu Ucraina. Armata ucraineană a anunțat că dronele sale au lovit abrica de cauciuc sintetic Yefremov din regiunea Tula a Rusiei, la sud de Moscova, și un depozit de drone marine în Crimeea, ocupată de Rusia. Guvernatorul regiunii Tula, Dmitri Milyaev, a declarat că resturile unei drone ucrainene doborâte au declanșat un incendiu la un sit industrial, dar nu a identificat instalația.
Alarmă la granița cu Rusia: Norvegia pregătește evacuarea civililor din zonele de frontieră
Rusia este motivul pentru care efortul acoperă teritoriu cu teritoriu zonele expuse din punct de vedere geografic și strategic. Măsura reflectă un nivel crescut de alertă de securitate în contextul schimbărilor din climatul geopolitic european, notează La Stampa. Zonele cele mai expuse Finnmark se află la granița directă cu Rusia și reprezintă una dintre cele mai sensibile zone. Sør-Varanger este punctul de contact terestru dintre cele două țări. Tromsø funcționează ca centrul civil și militar al Arcticii norvegiene. Autoritățile locale au început deja să lucreze la scenarii concrete. Acestea includ înregistrarea rezidenților, cartografierea facilităților de primire disponibile și organizarea logisticii pentru orice mișcări necesare. Nu este un exercițiu teoretic Revizuirea planurilor de evacuare nu este un exercițiu teoretic. Este o consecință directă a unei evaluări care ține seama de evenimentele din ultimii ani în Europa de Est. Escaladarea a avut loc rapid în regiune, adesea în timp ce atenția publicului era îndreptată în altă parte. Ideea că o criză se poate materializa fără semne evidente sau într-un timp foarte scurt face acum parte integrantă din analiza strategică a țărilor nordice. Coordonare între instituții Lucrările sunt coordonate de Direktoratet for samfunnssikkerhet og beredskap (DSB), Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă. Colaborarea se face cu forțele armate și poliția. Consolidarea planurilor de evacuare va fi una dintre prioritățile securității civile începând cu 2026. Scopul este de a face sistemul mai rapid, mai integrat și mai receptiv. Îngrijorare în rândul localnicilor În nordul țării, alarma nu este doar instituțională. Există o îngrijorare palpabilă în comentariile locuitorilor și în reacțiile comunităților locale. Mulți spun deschis că nu vor să-și părăsească casele, chiar și în fața unor scenarii critice. Această poziție arată cât de mult granița este percepută nu ca o abstracție geopolitică, ci ca o realitate cotidiană, trăită. Mesajul de la Oslo Din Oslo vine un mesaj care încearcă să concilieze două nevoi opuse: recunoașterea gravității situației fără a alimenta panica. Autoritățile insistă asupra unui concept cheie: „Pregătire, nu panică”. Revizuirea planurilor este prezentată ca un act de responsabilitate, nu ca un semn de pericol iminent. Schimbarea climatului de securitate Chiar faptul că Norvegia evaluează riscul centimetru cu centimetru și își revizuiește protocoalele de evacuare arată cât de mult s-a schimbat climatul de securitate în Europa. Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă a stabilit că 2026 va fi anul în care sistemul de evacuare va fi consolidat semnificativ. Planurile vor fi testate și adaptate la realitățile din teren. Context european Norvegia nu este singura țară nordică care își revizuiește planurile de securitate civilă. Finlanda și Suedia au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în contextul aderării la NATO și al tensiunilor crescute cu Rusia. Țările nordice își coordonează eforturile de apărare civilă și militară. Norvegia, ca membră NATO de lungă durată, joacă un rol crucial în securitatea regiunii arctice.
Scandal al diplomelor false și în Polonia. Ambasadorul polonez la Paris, suspendat din funcție
Ambasadorul Poloniei în Franța, Jan Emeryk Rosciszewski, a fost suspendat din funcție în așteptarea rezultatelor anchetei privind diplomele false Anunțul a fost făcut miercuri de Ministerul polonez de Externe. Rosciszewski, care ocupă postul de la Paris din 2022, a fost reținut marți pe Aeroportul Frédéric Chopin din Varșovia. El a fost dus la audieri de anchetatorii Biroului Central Anticorupție, potrivit portalului Goniec.pl, citat de Le Figaro. „Având în vedere situația, s-a pus la dispoziția ministrului. Ministrul Radoslaw Sikorski a decis să-l suspende pe ambasador din funcție până când acuzațiile vor fi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministrului pentru agenția de știri poloneză PAP. Misiunea diplomatică din Franța va fi condusă de adjunctul Ambasadei de la Paris, au mai transmis polonezii. „Misiunea diplomatică din Franța va fi condusă de adjunctul șefului misiunii, ambasadorul Wieslaw Tarka”, a explicat purtătorul de cuvânt. Scandal în Plonia, ambasadorul neagă acuzațiile Ambasadorul polonez a negat orice fraudă. Conform biografiei sale oficiale, el a studiat la Varșovia, la Lublin și la Institutul de Studii Politice din Paris (Sciences Po). El deține un Executive MBA și a ocupat funcții de conducere în bănci, companii de asigurări și instituții financiare. În dosar sunt implicați mai mulți înalți funcționari și foști membri ai Parlamentului din partidul conservator Lege și Justiție (PiS). Aceștia sunt suspectați că au participat la falsificare sau au beneficiat de emiterea de diplome MBA (Master of Business Administration) de către o universitate privată. Universitatea a fost creată de unul dintre acuzați, iar diplomele aveau rolul de a facilita numirea beneficiarilor în funcții cheie în companii de stat.
Dorel în Franța. Mai multe bănci au fost montate pe o stradă din Bordeaux, peste locurile în care parchează mașinile
Mai multe bănci au fost montate pe carosabil blocând locurile de parcare pentru mașini, delimitate la marginea bordurii. Incidentul s-a produs în orașul francez Bordeaux. Imediat, imaginile au devenit virale pe internet fiind ținta criticilor și a ironiilor. Primarul demisionar al orașului, un reprezentant al ecologiștilor, a susținut că băncile au fost montate „din greșeală” în locurile de parcare, potrivit Le Figaro. Reprezentanții Primăriei au invocat o „eroare de construcție” într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare „Oops”, scrie în legenda videoclipului publicat pe pagina de Instagram a orașului Bordeaux. Filmările arată muncitori demontând băncile instalate peste locuri de parcare de pe Allées de Tourny. „Au fost instalate din greșeală ca parte a îmbunătățirilor temporare aduse în zona Allées de Tourny. Le-am mutat în locul corect”, au transmis cei de la Primărie. Băncile au stârnit scandal și ironii Totuși, cei mai mulți localnici nu au fost convinși de explicația autorităților. „Din greșeală? Haide, asta e o scuză exagerată. Ați primit prea multe plângeri”, a replicat un francez completat fiind de altul: „Capacitatea dumneavoastră de a lua oamenii drept proști (sic) este surprinzătoare.” Alții au făcut ironii. „Dau o cină miercuri seara. Îi invit pe intelectualii care s-au gândit la asta”, a scris un utilizator al rețelelor de socializare. Unii l-au criticat dur pe primar. „Care este scopul dumneavoastră? Să faceți orașul la fel de urât pe cât este de nesigur? Acum zece ani eram mândru să spun că Bordeaux era cel mai frumos oraș din Franța. Devine din ce în ce mai complicat pe zi ce trece”, a transmis localnicul. Băncile au ajuns și un subiect de dezbatere în campania electorală pentru Primăria Bordeaux. „Bănci în mijlocul drumului… La ce fel de nebunie a ajuns acest consiliu local din Bordeaux? Distruge parcările pentru a termina cu comercianții și expune pietonii la pericol, stând cu fața spre mașini”, a criticat Virginie Bonthoux Tournay, candidatul unui partid de opoziție.
Virus mortal confirmat în Europa. OMS emite primul avertisment public după pandemia COVID
Franța a confirmat primele cazuri de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Este un virus mortal care a declanșat temeri legate de o nouă epidemie în Europa încă afectată de pandemia de COVID-19. Cele două infecții importate, raportate pe 2 și 3 decembrie de autoritățile franceze, au implicat călători care au fost în Peninsula Arabică în noiembrie, anunță Express. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „toate cazurile au fost călători expuși în Peninsula Arabică și care s-au întors în Franța”. Acestea marchează primele cazuri MERS din Franța din 2013, ducând totalul țării la patru infecții confirmate în laborator, inclusiv un deces. Pacienții francezi, ambii bărbați de peste 70 de ani, au fost monitorizați îndeaproape, în timp ce autoritățile au luat măsuri pentru a limita orice potențial focar. Au fost monitorizate zeci de persoane, dar până la 19 decembrie nu au fost identificate alte cazuri secundare. În paralel, secvențierea genomică a confirmat că tulpina se potrivește cu cea care circulă în Peninsula Arabică. Virusul a ajuns în Europa Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) evaluează riscul de transmitere susținută ca fiind foarte scăzut. Totuși, OMS a emis un avertisment, mai ales că nu există un vaccin sau un tratament specific. La nivel global, OMS anunță că „de la începutul anului 2025 și până la 21 decembrie 2025 sunt 19 cazuri de coronavirus al sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), inclusiv patru decese”. Dintre acestea, 17 au fost în Arabia Saudită. Sosirea virusului în Europa și America de Nord în această lună evidențiază riscul de răspândire în întreaga lume. Virusul MERS mai periculos decât COVID 19 MERS-CoV (Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus) este un virus care provoacă o boală respiratorie gravă, numită MERS. Propagat în principal de la cămilele infectate, virusul a provocat focare în diferite regiuni din Asia. A fost descoperit pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită și, de atunci, s-a răspândit în toată lumea, fiind raportate cazuri izolate. Deși are simptome asemănătoare cu ale altor infecții virale respiratorii, cum ar fi COVID-19, MERS nu este la fel de contagios și nu se răspândește rapid. Totuși, rata mortalității pentru MERS-CoV este semnificativ mai mare decât pentru alte infecții virale respiratorii. Rata este de aproximativ 35%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane care se îmbolnăvesc de MERS moare.
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA pentru cinci cetățeni europeni
Administrația Trump a anunțat marți interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de vizarea nedreaptă a giganților tehnologici americani, potrivit Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare de bază comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică”. Tensiuni între SUA și UE Interdicțiile de viză ar putea accentua divergențele tot mai mari dintre Washington și unele capitale europene pe teme care includ libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și războiul din Ucraina. Ele vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Breton a fost unul dintre arhitecții Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, care a iritat oficialii americani. Oficialii de la Washington au fost deosebit de nemulțumiți de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X a lui Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conținutul online. Interdicțiile i-au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare. Reacții de la Bruxelles, Paris și Berlin Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE a solicitat mai multe informații de la Washington cu privire la aceste măsuri. „Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a spus acesta. „Aceste măsuri echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și există „pentru a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a se asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”. Ministerul Justiției din Germania a declarat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar interdicțiile de viză sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital. „Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat. „Regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.
Atacurile asupra porturilor provoacă o scădere a exporturilor de alimente din Ucraina. Există riscul apariției unei crize mondiale
Exporturile de alimente ale Ucrainei au fost afectate în ultimele săptămâni de intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor. În ciuda eforturilor de a redirecționa transporturile către calea ferată, comerțul a fost afectat, a declarat miercuri un sindicat al fermierilor ucraineni, citat de Reuters. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu și porumb din lume și principalul exportator de ulei de floarea-soarelui. Blocadă rusească provocată de război, a agravat penuria globală de alimente în ultimii ani. Cele mai multe exporturi de alimente ucrainene au fost reluate din 2023. Capacitatea de export a scăzut brusc în această lună ca urmare a intensificării atacurilor cu drone și rachete asupra porturilor din regiunea Odesa. Atacurile asupra Odesei au dat peste cap comerțul global Sindicatul UAC a transmis că unii exportatori de grâu nu și-au respectat contractele de livrare a transporturilor în decembrie. Conform estimărilor, cel puțin unul dintre cele trei porturi cheie folosite la export fie este inactiv, fie funcționează la 20% din capacitatea sa. De asemenea, au fost deteriorate rutele logistice care leagă restul Ucrainei de porturile fluviale. Acestea au contribuit la compensarea pierderii unor porturi maritime importante încă de la începutul războiului. „Rusia atacă porturile noastre, reducându-ne potențialul de export… Fără ape adânci și ape fluviale, exporturile noastre vor scădea semnificativ”, a explicat UAC în raportul săptămânal. Ucrainenii susțin că până la 22 decembrie, doar 375.000 de tone metrice de grâu au fost exportate, dintr-un total de 1 milion de tone contractate pentru export în decembrie. Pentru porumb, 1,5 milioane de tone au fost expediate până în prezent din cele 2 milioane de tone contractate. În cazul uleiului de porumb, 275.000 de tone au fost expediate din cele 410.000 de tone contractate. „Unii comercianți au intrat în incapacitate de plată, iar unele contracte sunt reprogramate pentru ianuarie din cauza capacității insuficiente din porturi”, a mai transmis UAC. În decembrie anul trecut, Ucraina a exportat 800.000 de tone de grâu, 2,6 milioane de tone de porumb și 378.000 de tone de ulei de floarea-soarelui. Ministerul Economiei din Ucraina a anunțat luni că exporturile totale de cereale au scăzut la 1,82 milioane de tone în perioada 1-22 decembrie a acestui an, de la 2,88 milioane de tone în perioada 1-27 decembrie a anului trecut.