Dezvăluiri din dosarele Epstein. Documente publicate cu nume celebre, dar fără referiri la Donald Trump
Printre numele menționate se regăsesc foști lideri politici, vedete internaționale și membri ai familiilor regale, însă absența aproape totală a numelui președintelui Donald Trump a stârnit controverse majore, scrie Reuters. Publicarea documentelor a fost realizată în baza unei legi adoptate de Congres în noiembrie, care obligă autoritățile să facă publice toate materialele legate de cazul Epstein. Totuși, oficialii americani au precizat că este vorba despre o tranșă parțială, multe informații fiind redactate pentru a proteja victimele și investigațiile în curs. Dezvăluiri din dosarele Epstein: nume celebre și imagini fără context În cadrul acestor dezvăluiri din dosarele Epstein, apar fotografii și documente care îi menționează pe fostul președinte Bill Clinton, pe regretatul jurnalist Walter Cronkite, precum și pe artiști celebri precum Mick Jagger, Michael Jackson și Diana Ross. De asemenea, apare și Andrew Mountbatten-Windsor, fostul Duce de York, într-o imagine compromițătoare. Niciuna dintre aceste persoane, cu excepția lui Epstein, nu a fost acuzată oficial de fapte ilegale în acest context. Surprinzător pentru opinia publică este faptul că, deși relația dintre Trump și Epstein a fost documentată în trecut, noile fișiere conțin foarte puține referiri la actualul președinte. Un fișier care conținea o fotografie cu Trump ar fi fost retras ulterior din setul publicat, fapt semnalat de congresmeni democrați, care cer explicații oficiale. Reacții și nemulțumiri după dezvăluirile din dosarele Epstein Reacțiile nu au întârziat să apară. Marina Lacerda, una dintre victimele lui Epstein, a criticat dur amploarea redactărilor, afirmând că publicul și victimele se așteptau la mai multă transparență. Totodată, democrații acuză administrația Trump că încearcă să distragă atenția prin accentuarea legăturilor lui Bill Clinton cu Epstein. Casa Albă susține că dezvăluirile din dosarele Epstein demonstrează angajamentul administrației față de transparență, însă criticii subliniază că documentele au fost publicate doar ca urmare a presiunii legislative. Scandalul Epstein rămâne un subiect sensibil în politica americană. Deși Donald Trump neagă orice implicare și nu a fost acuzat oficial de vreo faptă ilegală, un sondaj Reuters/Ipsos arată că doar 44% dintre republicani aprobă modul în care acesta a gestionat subiectul Epstein, un procent semnificativ mai mic decât rata sa generală de aprobare.
Forbes: Elon Musk a devenit prima persoană a cărei avere a depășit 700 de miliarde de dolari
Elon Musk bate recorduri peste recorduri: Forbes raportează că averea sa a crescut la peste 700 de miliarde de dolari. Este prima persoană din istorie a cărei avere a a ajuns la peste un jumătate dintr-un trilion de dolari. Pe 15 decembrie, revista stabilise averea miliardarului la 600 de miliarde de dolari. Acum, a ajuns la peste 700 miliarde de dolari după ce vineri a obținut nou câștig. Curtea Supremă din Delaware a decis ca miliardarul să-și primească pachetul de remunerare de 55 miliarde de dolari, acordat de Tesla în 2018 ca stimulent pentru că îndeplinește funcția de director general. Elon Musk ar putea deveni primul trilionar din istorie? Elon Musk este director executiv al companiilor X, Space X, Tesla, The Boring Company și Neuralink. Compania Tesla și-a mutat sediul social al companiei din Delaware în Texas în 2024, după ce un judecător din Delaware a anulat, de două ori, pachetul de 55 de miliarde de dolari acordat de Tesla lui Musk. Forbes informează că averea miliardarului a ajuns acum la 749 de miliarde de dolari. Elon Musk mai are nevoie de încă 300 de miliarde de dolari pentru a deveni primul trilionar din istoria umanității. După hotărâre, Tesla este din nou cel mai valoros activ al lui Musk. El deține și 12% din acțiunile producătorului de vehicule electrice, în valoare de 199 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai valoros activ al lui Musk este SpaceX, cu participația sa estimată la 42%. Aceasta valorează acum cu 2 miliarde de dolari mai puțin decât deținerile sale Tesla (la aproximativ 336 de miliarde de dolari). Totuși, ar putea fi SpaceX, și nu Tesla, cel care îl face pe Musk primul trilionar din lume, scrie Forbes. Producătorul de rachete vizează o listare la bursă în 2026. Compania ar putea fi evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Elon Musk, prima persoană care a depășit o AVERE de 400 de miliarde de dolari. Ce diferență de avere e între miliardar și următorul cel mai bogat om
Zelenski acuză Rusia că încearcă să blocheze ieșirea Ucrainei la Marea Neagră
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că Rusia urmărește să limiteze accesul țării sale la Marea Neagră. Afirmația sa vine după mai multe zile de atacuri aeriene puternice asupra porturilor și infrastructurii energetice din regiunea Odesa, dar și asupra unei rute spre granița cu Republica Moldova. Potrivit liderului de la Kiev, forțele rusești au lansat o serie de atacuri cu drone și rachete într-o zonă relevantă pentru comerțul extern și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei. Acțiunile au loc după ce Moscova a amenințat public că va izola „Ucraina de la mare”. Seria aceasta de atacuri are loc într-un moment în care Statele Unite încearcă să obțină un acord diplomatic pentru încheierea războiului. Ucraina a avut discuții cu reprezentanții americani vineri, iar negociatorii Statelor Unite urmau să aibă întâlniri cu oficiali ruși sâmbătă, în Florida. „Situația din regiunea Odesa este dificilă din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și logisticii. Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”, a declarat Zelenski reporterilor de la Kiev. El a mai spus că scopul Moscovei este „să semene haos, să exercite presiune morală în timpul iernii, astfel încât să nu existe combustibil, nici provizii alimentare, astfel încât să existe probleme cu proviziile medicale”. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a anunțat că atacul de sâmbătă asupra portului Pivdennyi a afectat rezervoare de depozitare. Compania elvețiană Allseeds a transmis că trei tancuri cu ulei de floarea-soarelui au luat foc în Pivdennyi. Un angajat a murit, iar alți doi au suferit răni. Ministerul Apărării din Rusia nu a oferit un punct de vedere imediat. Kremlinul susține că infrastructura economică a Ucrainei reprezintă o țintă militară legitimă în conflictul care se apropie de patru ani. Accent pe regiunea Odesa Începând de joi, armata rusă a lovit de cel puțin cinci ori un pod peste râul Nistru, în apropierea satului Mayaky, la sud-vest de Pivdennyi, a spus Oleksii Kuleba. Podul face legătura între zonele separate de râu și căile de acces maritime și este principala rută de transport spre vest, către punctele de frontieră cu Moldova. Ruta asigura aproximativ 40% din necesarul de combustibil al Ucrainei, potrivit lui Kuleba. Autoritățile ucrainene au construit un pod ponton și au direcționat transporturile prin alte regiuni, pentru a menține fluxul de bunuri civile și comerciale. „Este posibil ca accentul războiului să se fi mutat spre Odessa”, a spus Kuleba, care a avertizat că atacurile „nebunești” ar putea deveni și mai puternice. Săptămâna trecută, unul dintre cele mai mari atacuri aeriene rusești asupra regiunii Mării Negre a avariat infrastructura energetică și a provocat pene de curent în portul Odessa. Sute de mii de civili au rămas fără electricitate timp de mai multe zile. În luna decembrie, atacurile asupra porturilor au avariat și trei nave sub pavilion turcesc. Vladimir Putin a declarat că va tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră ca reacție la atacurile cu drone lansate de Kiev asupra petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă”, ce încalcă sancțiunile impuse Moscovei. Ucraina susține că aceste nave transportă petrol, principala sursă de finanțare a Rusiei pentru războiu.
Zelenski susține negocierile trilaterale propuse de SUA dacă ar aduce rezultate
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat sâmbătă că Ucraina va sprijini propunerea Statelor Unite pentru negocieri trilaterale cu SUA și Rusia dacă aceasta va permite mai multe schimburi de prizonieri. Vorbind cu jurnaliștii din Kiev, Zelenski a spus că principalul negociator ucrainean, Rustem Umerov, i-a relatat ultimele discuții purtate vineri cu oficialii americani din SUA. O nouă rundă este prevăzută pentru sâmbătă, concentrată pe reconstrucția postbelică a Ucrainei. Trimisul special rus Kirill Dmitriev se află și el la Miami pentru discuții cu oficiali americani. Volodimir Zelenski a explicat că Statele Unite propun acum negocieri trilaterale între Statele Unite, Ucraina și Rusia la nivel de consilieri pentru securitate națională. „Dacă o astfel de întâlnire ar putea avea loc acum pentru a permite schimburi de prizonieri de război sau dacă o întâlnire a consilierilor pe probleme de securitate națională ajunge la un acord privind o întâlnire a liderilor.. nu mă pot opune. Am susține o astfel de propunere a SUA. Să vedem cum merg lucrurile.” Președintele a precizat că Ucraina sprijină și propunerile care păstrează „linia de contact” în locul actual, fără a forța Ucraina să renunțe la teritoriile încă controlate în regiunea Donbas din estul țării. „Pentru mine, versiunea corectă este că ne aflăm acolo unde ne aflăm acum”, a spus el. „Aceasta este o chestiune de principiu. Indiferent de format și oricum abordăm problema, este important pentru noi ca autoritățile ucrainene să păstreze controlul asupra acelei părți din Donbas pe care o controlăm acum.”, a precizat Zelenski. Președintele a mai zis că propunerea Statelor Unite de a înființa o „zonă economică liberă” în estul Ucrainei este o decizie „care trebuie decisă de poporul ucrainean”. „Lucrăm cu atenție la fiecare punct, la fiecare pas pentru a obține nu o «înțelegere» vagă despre împărțirea teritoriului și a resurselor, ci un acord privind o pace stabilă și durabilă și garanții de securitate fiabile”, a spus el. El a mai menționat că Ucraina și partenerii europeni trebuie să continue să susțină actualele discuții de pace conduse de SUA, un format pentru care merită „să luptăm”, spune el. „Dacă nu funcționează, ne vom gândi cu toții la alte opțiuni”, a zis Zelenski. Președintele Volodimir Zelenski a mai spus că va analiza cu Umerov noua propunere a SUA pentru negocieri trilaterale. Ucraina și Rusia nu au purtat negocieri directe din iulie, însă diplomația susținută de SUA pentru a încheia războiul care durează aproape patru ani a crescut în intensitate în ultimele săptămâni.
Trump susține că l-a amenințat pe Macron și l-a forțat să crească prețurile la medicamente în Franța
Președintele american a relatat o presupusă conversație telefonică cu omologul său francez. Dezvăluirea a fost făcută în timpul unui eveniment public din Carolina de Nord. În fața propriilor susținători, Trump a dorit să scoată în evidență strategia sa de negociere care vizează scăderea prețurilor la medicamente în Statele Unite. „Îi spuneam președintelui francez, de exemplu: «Îmi pare rău, dar va trebui să dublați sau să triplez prețul medicamentelor». «Nu, nu, nu, nu vom face asta». «O, da, o veți face. V-am spus că o veți face». Și el (Emmanuel Macron) a spus: «Cum puteți fi atât de sigur?»” I-am răspuns: „Pentru că, dacă nu o faceți, voi impune un tarif de 25% pentru tot ce vindeți în Statele Unite”, a relatat Trump potrivit Le Figaro. Încă de la începutul mandatului său, Trump a depus eforturi pentru a determina țările europene, inclusiv Franța, să plătească mai mult pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Potrivit unui studiu Rand Corporation, rețetele europene sunt în medie de 2,5 ori mai ieftine decât în Statele Unite. Ideea este de a compensa reducerile de prețuri pentru americani prin creșterea prețurilor în alte țări. Francezii spun că discuția nu a avut loc Contactată pentru a confirma existența acestei conversații telefonice, o sursă de la Palatul Élysée a considerat-o „o prostie”, deoarece nu președintele Republicii este cel care decide prețurile medicamentelor. „Trebuie doar să mergi la o farmacie, așa cum fac milioane de francezi în fiecare zi, pentru a vedea că prețurile medicamentelor au rămas în general stabile în țara noastră în ultimele luni”, a explicat sursa. Cu câteva ore înainte de discursul din Carolina de Nord, nouă mari companii farmaceutice, inclusiv firma franceză Sanofi, au ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a reduce prețul anumitor medicamente în schimbul unor scutiri de tarife. Donald Trump semnase deja acorduri similare cu Pfizer și AstraZeneca. „Celelalte vor urma în următoarele săptămâni”, a promis republicanul.
Japonezii se nasc datori. Tinerii au 80 de ani la dispoziție să-și achite casa
Creditele ipotecare pe 50 de ani încep să devină populare în Japonia. Tinerii încep să recurgă la astfel de împrumuturi din cauza prețurilor în creștere a locuințelor. Potrivit băncilor, debitorul trebuie să returneze creditul până la 80 de ani. Creșterea creditelor ipotecare pe 50 de ani în Japonia începe să devină o opțiune printre tinerii din această țară, pe fondul creșterii prețurilor locuințelor, scrie South China Morning Post (SCMP). Alegerea unui astfel de credit pe 50 de ani reduce costurile lunare, dar riscurile pe termen lung cresc. Cu toate acestea, utilizarea creditelor ipotecare cu termene de până la 50 de ani, mult mai lungi decât termenul standard de 35 de ani, se răspândește în rândul generațiilor mai tinere din Japonia. Tinerii japonezi cumpără proprietățile dorite prin reducerea plăților lunare, dar un termen mai lung al creditului crește suma totală de rambursare și îi obligă pe debitori să continue să plătească chiar și după ce se pensionează. Riscul fluctuațiilor ratelor dobânzii, cauzat de schimbarea politicii monetare a Băncii Japoniei, este un alt lucru de care trebuie să se îngrijorăm. Debitorii trebuie să returnze creditul până la… În iulie, PayPay Bank a început să ofere credite pe 50 de ani, 70% dintre persoanele de 20 de ani și 49% dintre persoanele de 30 de ani alegând perioade de rambursare de peste 35 de ani, până la 50 de ani. Alte bănci online și regionale oferă, de asemenea, credite pe termen mai lung, adresându-se persoanelor din aceste grupe de vârstă. În principiu, un client trebuie să finalizeze plata până la vârsta de 80 de ani. Conform calculelor realizate de Takashi Shiozawa de la furnizorul de servicii de credite ipotecare MFS Inc., dacă un client împrumută 60 de milioane de yeni (380.000 de dolari americani) la o rată anuală a dobânzii de 0,75%, plata lunară pentru un credit pe 35 de ani va fi de aproximativ 160.000 de yeni, iar suma totală a dobânzii plătite va fi de aproximativ 8,23 milioane de yeni. Recomandarea autorului: Cât trebuie să câștigi în 2025 ca să iei un CREDIT pentru locuință? Prețuri record la case și apartamente în marile orașe din România
Fosta Primă Doamnă a Franței anunță că a terminat tratamentul pentru cancer
Carla Bruni a anunțat sâmbătă că a terminat terapia hormonală pentru tratarea cancerului de sân, potrivit Le Figaro. Soția fostului președinte Nicolas Sarkozy, care este și o cunoscută cântăreață, a aflat că are această boală în anul 2019. Bruni și-a dezvăluit boala în octombrie 2023. „Astăzi, sâmbătă, 20 decembrie 2025, termin cinci ani de terapie hormonală după ce am fost diagnosticată cu cancer de sân la sfârșitul anului 2019. Operație, radioterapie, terapie hormonală – aceasta este calea pe care trebuie să o parcurgem pentru a vindeca acest tip de cancer”, a anunțat Carla Bruni sâmbătă după-amiază pe contul ei de Instagram. Carla Bruni a recunoscut că tratamentul pe care l-a parcurs a fost dur. „În ciuda efectelor sale secundare destul de agresive, sunt recunoscătoare științei pentru că a inventat terapia hormonală: aceasta protejează eficient împotriva recidivei care este frecventă în anii de după diagnostic”, a scris soția fostului președinte Nicolas Sarkozy. În mesajul său, Carla Bruni a mulțumit echipei medicale care a demonstrat „competență” și „umanitate” în timpul acestui „calvar” și a încurajat „femeile care citesc această postare” să se facă screening „în fiecare an, dacă este posibil”. Femeile cu cancer mamar sunt în general tratate cu o combinație de medicamente și terapii. Totuși, în ciuda cercetărilor avansate, în multe cazuri boala recidivează.
Zelenski: Ucraina lucrează la un mecanism de vot pentru cetățenii care locuiesc în străinătate
Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică. „În situația actuală, procesul va fi complicat din cauza numărului de ucraineni (care locuiesc în străinătate), dar aceasta este tocmai sarcina Ministerului Afacerilor Externe și au început deja să lucreze la aceasta”, a declarat Volodimir Zelenski. „Au contacte cu partenerii noștri din străinătate și, pentru aceasta, este necesar să coordonăm posibila infrastructură din străinătate, astfel încât votul să fie confortabil”, a adăugat președintele. Președintelui american Donald Trump a spus pe 9 decembrie, într-un interviu pentru Politico, că „este timpul” ca Ucraina să organizeze alegeri. Ca răspuns, Zelenski a spus că organizarea alegerilor depinde de securitatea votului, asigurată de ceilalți aliați, și de posibilitatea ca soldații ucraineni să participe. Estimările Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați arată că peste 5,8 milioane de ucraineni au fugit din țară după invazia Rusiei în Ucraina.
Președintele Braziliei spune că o intervenție a armatei Statelor Unite în Venezuela ar fi o o catastrofă umanitară
Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a făcut sâmbătă declarații legat de posibilitatea unei acțiuni militare a Statelor Unite în Venezuela. El a spus că o astfel de decizie ar avea consecințe grave pentru populația Venezuelei, în condițiile în care tensiunile dintre Washington și Caracas cresc. El a mai afirmat că o „intervenție armată în Venezuela ar fi o catastrofă umanitară”, făcând referire la presiunile tot mai mari exercitate de Statele Unite asupra guvernului condus de Nicolas Maduro. Marți, președintele american Donald Trump a decis impunerea unei „blocade” pentru toate navele petroliere sancționate care intră sau ies din Venezuela. Această măsură face parte din strategia Washingtonului de a slăbi principala sursă de venit a regimului de la Caracas. În această săptămână, președinele Braziliei și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, care conduc cele mai mari economii din America Latină, au cerut calm și prudență în fața situației de acum. Sâmbătă, în cadrul summitului Mercosur desfășurat la Foz do Iguaçu, în sudul Braziliei, liderul brazilian a avut o atitudine mai fermă pe subiect. El a descris situația drept un „precedent periculos pentru lume”. Tot el a spus că, la peste patruzeci de ani de la Războiul din Falkland dintre Argentina și Marea Britanie, „continentul sud-american este din nou bântuit de prezența militară a unei puteri extra-regionale”.
SUA oferă un nou format de negocieri pentru Rusia și Ucraina, spune Zelenski
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că Statele Unite au prezentat o posibilă formulă nouă pentru discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia. Varianta aceasta nou ar urma să includă emisari americani și, în anumite condiții, reprezentanți europeni, scrie Reuters. Președintele ucrainean a precizat că autoritățile ucrainene vor lua o decizie asupra acestui cadru după ce va exista o evaluare a rezultatelor din discuțiile cu negociatorii americani, reluate vineri. Președintele Volodimir Zelenski a menționat că va analiza subiectul împreună cu șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov. În dialogul cu jurnaliștii la Kiev, președintele nu a oferit detalii despre structura exactă propusă de administrația președintelui Donald Trump. „SUA au spus că vor avea o întâlnire separată cu reprezentanții Rusiei. Și au propus următorul format, din câte înțeleg: Ucraina, America, Rusia și, din moment ce există reprezentanți ai Europei acolo, probabil și Europa”, a spus Zelenski. Potrivit informațiilor existente în acest moment, negociatorii americani aveau programată o întâlnire cu oficiali ruși sâmbătă, în Florida. Ucraina și Rusia nu au mai avut negocieri directe din luna iulie. În schimb, eforturile diplomatice susținute de Statele Unite, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina, au fost intensificate în ultima perioadă. De asemenea, Rustem Umerov a declarat că reprezentanții Ucrainei și ai statelor europene au purtat vineri discuții cu omologii americani în Statele Unite. Părțile au ajuns la un acord pentru reluarea contactelor într-un viitor apropiat.