Nou tunel secret pentru migranți ilegali, descoperit în Polonia, la granița cu Belarus
Un alt tunel secret a fost descoperit în Polonia, folosit de migranți să intre ilegal în țară prin Belarus. Poliția de frontieră poloneză suspectează că aproximativ 180 de persoane au reușit să folosească acest tunel. 150 au fost reținute, iar restul a fugit. Tunelul, descoperit în apropiere de satul Narewka din voievodatul Podlaskie, avea o înălțime de aproximativ 1,5 metri și fusese săpat pe sub gardul de frontieră și drumul tehnic adiacent. Intrarea era ascunsă într-o pădure la aproximativ 50 de metri de partea belarusă a frontierei, iar ieșirea se afla la doar 10 metri de bariera poloneză, relatează rador.ro. Printre migranții reținuți se numără cetățeni din Afghanistan, Pakistan, India, Nepal și Bangladesh. În plus, doi bărbați — un polonez de 69 de ani și un lituanian de 49 de ani — au fost arestați pentru că ar fi intenționat să transporte persoanele în alte părți ale Europei. Polonia suspectează rețele organizate de migranți Guvernul de la Varșovia investighează implicarea unor rețele organizate, însă atât Belarus, cât și Rusia neagă orice rol în aceste operațiuni. Tunelul descoperit sunt un exemplu limpede al eforturilor migranților de a ocoli barierele fizice și supravegherea electronică instalată de partea poloneză, parte a unui val intens de traversări ilegale care continuă să pună presiune pe frontiera estică a Uniunii Europene. Aceste descoperiri pun în lumină complexitatea crizei migrației la granița UE cu Belarus, unde încercările de trecere ilegală rămân ridicate, iar metodele folosite — inclusiv tuneluri subterane — indică determinarea persoanelor de a intra în spațiul comunitar cu orice preț. Polonia acuză Belarus că vrea să destabilizeze țara Polonia, membră a UE și NATO, se confruntă de multă vreme cu o adevărată criză a migranților ilegali, la granița cu Belarus – din 2021. Guvernul de la Varșovia acuză Minskul, un aliat-cheie al Moscovei, că vrea să destabilizeze țara prin trimiterea deliberată de migranți peste graniță, în principal din Orientul Mijlociu și Africa.
Germania acuză Rusia de atacuri cibernetice asupra traficului aerian și de ingerință în alegeri
„Putem atribui acum în mod clar atacul cibernetic împotriva autorității germane pentru siguranța aviației, din august 2024, grupului de hackeri APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe. Potrivit autorităților germane, datele obținute de serviciile de informații indică faptul că atacul cibernetic din august 2024 poate fi atribuit serviciului de informații militare al Rusiei (GRU), care ar fi acționat prin intermediul grupului de hackeri APT28. „În al doilea rând, putem afirma fără echivoc că Rusia, prin campania Storm 1516, a încercat să influențeze și să destabilizeze cele mai recente alegeri federale”, a adăugat acesta, într-o conferință de presă, conform The Moscow Times. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a mai spus că Germania „va lua o serie de contramăsuri pentru a face Rusia să plătească un preț pentru acțiunile sale hibride, în strânsă coordonare cu partenerii noștri europeni”. Berlinul va susține „noi sancțiuni individuale împotriva actorilor implicați în acțiuni hibride, la nivel european”, a precizat el, fără a oferi detalii suplimentare. Guvernele din întreaga Europă se află în stare de alertă ridicată în legătură cu presupuse activități rusești de spionaj, supraveghere cu drone și sabotaj, precum și cu atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Germania este, de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei și a acuzat în mod repetat Moscova de „atacuri hibride”.
Robert Fico: Slovacia va bloca orice plan al UE de finanțare a armatei Ucrainei
Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că va respinge orice propunere a Uniunii Europene prin care Slovacia ar fi obligată să contribuie financiar la armata Ucrainei. Robert Fico, președinte al partidului populist Smer, aflat la guvernare, a declarat joi în parlament că a trimis o scrisoare oficială președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea viitorului summit al Uniunii. Ulterior, el a publicat o înregistrare video în care citea scrisoarea adresată parlamentului, transmisă și lui Costa. „Slovacia nu va face parte din planuri care nu fac decât să prelungească suferința și uciderea. La viitorul Consiliu European, nu voi susține nicio soluție care ar finanța cheltuielile militare ale Ucrainei.”, era menționat în scrisoare. Poziția clară a Slovaciei privind Ucraina În înregistrare, Robert Fico a declarat următoarele: „Stimate domnule președinte al Consiliului European, permiteți-mi să mă exprim cu privire la propunerile recente ale Comisiei Europene de a asigura nevoile financiare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate.” „Mi-am exprimat de mult timp și clar pozițiile cu privire la conflictul militar din Ucraina. Acest conflict nu are o soluție militară. Strategia Uniunii Europene față de conflict este greșită și ineficientă, iar continuarea războiului este doar o crimă fără sens fără a consolida poziția Ucrainei pentru negocierile de pace.” „Anunț foarte clar că nu sunt în măsură să susțin la viitorul Consiliu European nicio soluție la nevoile financiare ale Ucrainei care ar include acoperirea cheltuielilor militare ale Ucrainei în următorii ani”, a mai scris prim-ministrul. Poziția premierului Robert Fico contrazice majoritatea liderilor Uniunii Europene, care susțin ajutorul oferit Ucrainei, dar se aliniază cu poziția președintelui Ungariei, Viktor Orbán. El a mai declarat că activele rusești înghețate nu trebuie să fie folosit pentru sprijin militar. „Utilizarea activelor rusești înghețate poate amenința direct eforturile de pace americane, care se bazează pe utilizarea acestor resurse pentru reconstrucția Ucrainei.” Mai mult, Fico a precizat că Slovacia oferă ajutor în domeniile non-militare. „În domeniul umanitar, ajutăm Ucraina în multe domenii. Furnizăm electricitate și, cu flux invers, chiar și gaz.”, a notat premierul. O altă mențiune importantă pe care a făcut-o se referă la faptul că respectă dreptul celorlalte state ale Uniunii Europene de a lua decizii voluntare privind Ucraina.
Premierul Italiei va scoate la licitație o parte din cadourile primite în străinătate. Care este motivul
Premierul italian Giorgia Meloni va scoate la licitație o parte din cadourile primite în timpul călătoriilor sale oficiale în străinătate. Valoarea totală estimată este de aproximativ 800.000 de euro, relatează La Reppublica. Lista cadourilor care vor licitate nu a fost încă dezvăluită. Totuși, sunt peste 270 de cadouri, care sunt păstrate în prezent într-o cameră din Palazzo Chigi, mai relevă sursa citată. Statui, costume tradiționale și covoare, pe lista cadourilor care vor fi la licitație La Reppublica trece în revistă câteva cadouri mai importante, care vor fi la licitație. Printre acestea se află și cel din partea premierului indian Narendra Modi, respectiv o rochie tradițională a femeilor din Kerala. Aceasta a fost dăruită Giorgiei Meloni în noiembrie 2022, la summitul G20 de la Bali. De asemenea, și statueta lui Javier Milei cu un ferăstrău cu lanț în mână, cadou din partea președintelui argentinian în vizită la Roma, va fi scoasă la licitație. Alte cadouri de pe listă sunt un sac de orez din Pakistan, dar și aproximativ 15 covoare primite în timpul călătoriilor în Libia și în alte țări arabe. Și câteva bijuterii primite de Giorgia Meloni în timpul vizitelor sale vor fi la licitație: două brățări din metal, patru tablouri, o farfurie din metal, un colier, un inel și cercei. Pentru licitație au fost alese obiecte în valoare de peste 300 de euro, întrucât legea prevede că premierul nu le poate păstra pentru sine.
Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia. Trump, sătul de întâlniri fără rezultate, presează pentru un acord rapid
Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a subliniat că liderul american dorește acțiuni concrete, nu întâlniri fără finalitate, scrie TVP World. Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia se intensifică pe fondul presiunilor asupra Kievului Potrivit Casei Albe, administrația Trump a petrecut peste 30 de ore, în ultimele două săptămâni, în discuții cu reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și statelor europene. Leavitt a precizat că Washingtonul ar putea trimite o nouă delegație la negocieri în Europa în cursul weekendului, însă doar dacă există „perspective reale” ca un acord de pace să fie semnat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că următoarea săptămână „ar putea aduce vești” legate de oprirea vărsării de sânge, alimentând speculațiile că discuțiile ar putea intra într-o fază decisivă. Negocierile de pace includ teme de reconstrucție și dezvoltare economică Oficiali de la Kiev și Washington au purtat discuții suplimentare privind reconstrucția post-conflict și un posibil fond de investiții pentru metale rare din Ucraina. Această componentă economică ar urma să facă parte dintr-un acord mai amplu, menit să stabilizeze țara după aproape patru ani de război. Liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au discutat la rândul lor cu Trump, la scurt timp după întâlnirile avute cu Zelenski la Londra, subliniind că Ucraina se află într-un „moment critic”. De asemenea, o delegație ucraineană s-a reunit cu statele din așa-numita „coaliție de voință” pentru coordonarea ajutorului militar și stabilirea garanțiilor de securitate viitoare. Negocierile se împiedică de condițiile de securitate cerute de Kiev Tensiunile din negocieri sunt amplificate de faptul că primul plan de pace, propus de Washington și influențat de Moscova, presupunea concesii teritoriale importante și limitarea capacităților militare ale Ucrainei. După obiecțiile Kievului și reacții critice din Europa, documentul a fost redus de la 28 la 20 de puncte. Zelenski insistă ca orice acord să includă garanții de securitate „fiabile și demne”, precum și posibilitatea aderării la UE și NATO. Totuși, noua strategie de securitate a administrației Trump indică intenția de a bloca extinderea suplimentară a NATO, o concesie majoră în favoarea Moscovei.
Un cercetător a detectat sute de cutremure într-un ghețar din Antarctica. Mișcările nu sunt incluse în statisticile mondiale
Sute de cutremure au detectate la ghețarul „Doomsday” din Antarctica. Cutremurele glaciare sunt seisme care se produc în regiunile înghețate. Descoperite pentru prima dată în emisfera nordică în urmă cu peste 20 de ani, aceste cutremure se produc atunci când bucăți uriașe de gheață se rup și cad în mare. Într-un nou studiu care va fi publicat în Geophysical Research Letters, cercetătorul prezintă dovezi ale sutelor de cutremure din Antarctica produse între 2010 și 2023. Cele mai multe au apărut la capătul oceanic al ghețarului Thwaites, așa-numitul ghețar Doomsday, care ar putea face ca nivelul mării să crească rapid dacă s-ar prăbuși, potrivit Science Alert. O descoperire recentă Un cutremur glaciar se formează atunci când bucăți de gheață cad în ocean. Bucățile uriașe se răstoarnă în apă și apoi se ciocnesc violent cu ghețarul „mamă”. Ciocnirea generează vibrații mecanice puternice ale solului, sau unde seismice, care se propagă la mii de kilometri distanță. Cutremurele glaciare sunt unice deoarece nu generează unde seismice de înaltă frecvență. De aceea, cutremurele glaciare au fost descoperite relativ recent. Majoritatea cutremurelor glaciare detectate până acum au fost localizate în apropierea capetelor ghețarilor din Groenlanda, cea mai mare calotă glaciară din emisfera nordică. Cutremurele glaciare din Groenlanda au o magnitudine relativ mare. Cele mai mari sunt similare cu cele cauzate de testele nucleare efectuate de Coreea de Nord în ultimele două decenii. De asemenea, evenimentele din Groenlanda variază în funcție de anotimpuri, apărând mai des la sfârșitul verii. Totodată, au devenit mai frecvente în ultimele decenii. Semnele pot fi asociate cu o rată mai rapidă a încălzirii globale în regiunile polare. Evenimente enigmatice Cutremurele s-au produs în două zone, în apropierea ghețarilor Thwaites și Pine Island. Ghețarul Thwaites, numit și Ghețarul Doomsday, ar ridica nivelul mării la nivel global cu trei metri dacă se va scufunda. Al doilea cel mai mare grup de cutremure a avut loc în apropierea ghețarului Pine Island. Totuși, acestea au fost localizate în mod constant la 60-80 de kilometri de malul apei, așa că este puțin probabil să fi fost cauzate de răsturnarea aisbergurilor. În acest caz, evenimentele sunt enigmatice și necesită cercetări ulterioare, a fost concluzia cercetătorului.
Tensiuni majore. Donald Trump îl numește pe Gustavo Petro următoarea țintă în operațiunile antidrog
Declarațiile au fost făcute în contextul extinderii campaniei americane împotriva traficului de droguri, orientată până în prezent în special spre Venezuela. Inițial, Trump a afirmat în fața reporterilor că nu s-a gândit „prea mult” la Petro, dar ulterior a revenit asupra subiectului, lansând un avertisment direct. Potrivit acestuia, Columbia ar fi responsabilă pentru „o cantitate considerabilă de droguri” care ajunge pe piața americană, scrie Politico. „Ar face bine să-și bage mințile în cap sau va urma la rând. El va fi următorul, în curând. Sper că ascultă”, a declarat președintele american. Amenințările lui Donald Trump la adresa lui Gustavo Petro în contextul operațiunilor antidrog extinse Comentariile dure vin în momentul în care administrația Trump analizează posibilitatea extinderii operațiunilor militare din Marea Caraibilor către Mexic și Columbia. În ultimele luni, armata americană a lovit mai multe ambarcațiuni suspectate că ar fi folosite de rețele de traficanți și a mobilizat nave militare lângă coasta Venezuelei, într-o tentativă de a intensifica presiunea asupra regimului Maduro. Tensiunile dintre Trump și Petro au crescut în această toamnă, după ce Washingtonul a eliminat Columbia de pe lista partenerilor în lupta antidrog și a revocat viza președintelui columbian. Ajutorul financiar destinat țării sud-americane a fost de asemenea suspendat, iar Petro a fost calificat de Trump drept „traficant de droguri ilegale”. Implicațiile politice interne din Columbia Deși liderul de la Casa Albă a sugerat că și-ar dori o schimbare de conducere în Columbia, tranziția politică va avea loc oricum anul viitor, țara urmând să organizeze alegeri prezidențiale în luna mai. Conform legislației columbiene, președintele în funcție nu poate candida pentru un al doilea mandat, ceea ce înseamnă că Petro își va încheia mandatul fără posibilitatea de reînnoire.
Una dintre marile puteri ale lumii face pregătiri de război. Oficial: Trebuie să fim pregătiți, războiul este la ușa Europei
Marea Britanie „dezvoltă rapid” planuri de pregătire pentru război, a anunțat secretarul Apărării, Al Carns, potrivit Sky News. El a avertizat asupra unei „umbre de război” la ușa Europei, deoarece activitatea de informații ostilă Marii Britanii a crescut cu peste 50% în ultimul an. Marea Britanie face planuri pentru a pregăti întreaga țară pentru o posibilă izbucnire a războiului, a explicat oficialul în subordinea căruia se află forțele armate. Subliniind rolul pe care civilii trebuie să îl joace într-un conflict major, Al Carns a spus că armata, marina și forțele aeriene răspund la crize, dar „societățile, industriile și economiile câștigă războaie”. „Umbra războiului bate din nou la ușa Europei. Aceasta este realitatea. Trebuie să fim pregătiți să-l descurajăm”, a adăugat Carns. Activități ostile împotriva britanicilor Marea Britanie a dezvăluit vineri că nivelul activității de informații ostile, cum ar fi spionajul, hacking-ul și amenințările fizice, împotriva forțelor sale armate și a Ministerului Apărării, a crescut cu peste 50% în ultimul an. Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord sunt principalii suspecți. Comentariile britanicului au apărut după ce șeful NATO le-a spus joi aliaților că Europa trebuie să se pregătească pentru o confruntare cu Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un război asemănător celui din timpul bunicilor și să crească rapid cheltuielile pentru apărare. „Suntem următoarea țintă a Rusiei”, a spus oficialul. NATO „este deja în pericol” Mark Rutte a declarat, într-o conferință la Berlin, că NATO „este deja în pericol”. „Mă tem că prea mulți se complac în tăcere. Prea mulți nu simt urgența. Și prea mulți cred că timpul este de partea noastră. Nu este așa. Acum este momentul să acționăm”, a spus șeful NATO. Potrivit lui Rutte, „cheltuielile și producția aliate în domeniul apărării trebuie să crească rapid”. „Forțele noastre armate trebuie să aibă ceea ce le trebuie pentru a ne menține în siguranță”, a precizat șeful NATO.
Bărbatul acuzat de uciderea lui Charlie Kirk apare pentru prima dată în instanță, în contextul unei dispute privind accesul presei
Bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator Charlie Kirk a avut joi prima apariție fizică într-o sală de judecată din Utah, în timp ce judecătorul analiza nivelul de acces pe care îl vor avea mijloacele de informare în masă în acest caz, scrie BBC. Judecătorul cântărește transparența, în timp ce apărarea cere limitarea camerelor Avocații inculpatului, Tyler Robinson (în vârstă de 22 de ani), și Biroul Șerifului din comitatul Utah au solicitat instanței interzicerea camerelor, argumentând că mediatizarea extinsă ar putea influența negativ un potențial juriu. O coaliție de instituții media naționale și locale, alături de văduva lui Kirk, a cerut ferm transparență. Judecătorul a decis că camerele vor fi permise în sala de judecată, deși unele restricții rămân în analiză. Cazul de mare profil ar putea duce la pedeapsa cu moartea Robinson se confruntă cu mai multe capete de acuzare, inclusiv omor calificat, și ar putea primi pedeapsa cu moartea dacă va fi găsit vinovat. El nu a formulat încă un răspuns la acuzații. Autoritățile spun că s-a predat după o amplă urmărire la nivel național, fiind convins de tatăl său, care l-a recunoscut în imaginile făcute publice. La apariția de joi, Robinson a sosit cu mâinile și gleznele încătușate, dar purtând haine civile, și a zâmbit scurt membrilor familiei aflați în sala de judecată. Dispută continuă privind accesul la o audiere închisă din octombrie Organizațiile media și văduva lui Kirk solicită în continuare publicarea unei înregistrări audio și a transcrierii unei audieri din octombrie, care a fost închisă publicului. Judecătorul Tony Graf a declarat că trebuie să analizeze cu atenție ce poate fi desecretizat legal și a amânat o decizie finală până la 29 decembrie pentru a asigura acuratețea. De asemenea, el a emis un ordin care interzice avocaților să facă declarații publice în afara procedurilor oficiale. Următoarea apariție fizică a inculpatului în instanță este programată pentru 16 ianuarie.
Întrebări fără răspuns la Casa Albă privind pansamentele de pe mână lui Trump
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, s-a confruntat joi cu un val reînnoit de întrebări, în timp ce încerca să explice aparițiile repetate ale președintelui Donald Trump cu pansamente pe mână, în contextul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la starea de sănătate și capacitatea cognitivă a liderului de 79 de ani, scrie Daily Beast. Casa Albă pune pansamentele pe seama strângerilor de mâini Leavitt a insistat că pansamentele sunt rezultatul faptului că Trump „strânge mâini constant”, descriind Biroul Oval drept „ca Grand Central Terminal”, din cauza numărului mare de întâlniri zilnice. Ea a reiterat că președintele urmează un tratament cu aspirină, menționat anterior pentru a explica vânătăile vizibile de pe mâini. Precizările au venit după săptămâni de speculații privind posibile perfuzii sau alte tratamente pe care Casa Albă nu le-ar fi făcut publice. Persistă întrebările legate de testele cognitive și comportamentul public al președintelui Declarațiile purtătoarei de cuvânt vin în contextul în care Trump a fost observat tot mai des ațipind în timpul ședințelor, pierzându-și firul discursului la jumătatea frazei și prezentând glezne umflate, puse pe seama insuficienței venoase cronice. Deși Casa Albă susține că președintele este într-o stare excelentă de sănătate, scepticismul public s-a accentuat după ce Trump a dezvăluit că a susținut trei teste cognitive Montreal, utilizate pentru depistarea demenței incipiente, și că le-a „luat cu brio”. Întrebată despre datele testelor, Leavitt a spus că va furniza informațiile „la o dată ulterioară”. Mâna bandajată, vizibilă la evenimente publice recente Trump a apărut pentru prima dată cu pansamente mari pe mână la o ședință a Cabinetului la începutul lunii. Mâna bandajată a fost observată din nou pe covorul roșu la Kennedy Center Honors și apoi la un miting din Pennsylvania, unde președintele a vorbit despre economie. Explicațiile Casei Albe nu au calmat speculațiile, utilizatorii rețelelor sociale întrebând dacă simple strângeri de mână pot provoca astfel de leziuni, unul dintre ei întrebând ironic dacă președintele „dă mâna cu drujbe”. Strategia de comunicare a Casei Albe stârnește scepticism public În ciuda afirmațiilor administrației că problemele de sănătate ale președintelui sunt minore, lipsa de transparență privind testele, gleznele umflate și pansamentele repetate a amplificat suspiciunile. Casa Albă a recunoscut diagnosticul de insuficiență venoasă cronică, dar a evitat să ofere detalii despre RMN-uri și alte evaluări până când a fost presată de reporteri.