Cupa Mondială de fotbal. Organizatorii nu renunță la meciul dedicat LGBTQ+ în ciuda protestelor din Iran și Egipt
Evenimentul dedicat comunității LGBTQ+ numit „Meciul Mândriei-Pride Match” va avea loc la Seattle chiar dacă ambele echipe au protestat la FIFA. Comitetul de organizare din Seattle pentru Cupa Mondială de fotbal din 2026 a confirmat miercuri faptul că festivitățile din jurul meciului vor continua. Meciul Iran- Egipt, care se va juca pe 26 iunie, la Seattle, va fi dedicat cauzei LGBTQ+ și va permite orașului american să organizeze weekendul anual Pride. „SeattleFWC26 continuă să pregătească, conform planului, programul său de evenimente în afara stadionului în timpul weekendului Pride și pe tot parcursul turneului, în parteneriat cu lideri LGBTQ+, artiști și antreprenori. Fotbalul are puterea unică de a uni oamenii dincolo de granițe, culturi și credințe. Coasta de nord-vest a Pacificului găzduiește una dintre cele mai mari comunități iraniano-americane, o diaspora egipteană în creștere și comunități bogate care reprezintă toate echipele pe care le vom găzdui. Ne angajăm să ne asigurăm că toți locuitorii și vizitatorii se bucură de primirea călduroasă, respectul și demnitatea care caracterizează regiunea noastră”, a declarat Hana Tadesse, vicepreședinte al Comitetului Local de Organizare pentru Comunicare, potrivit Le Figaro. Scandal uriaș Titulatura de „Meci al Mândriei” în sprijinul comunității LGBTQ+ a fost acordată partidei dintre Egipt și Iran de la Cupa Mondială de fotbal. Decizia organizatorilor a stârnit indignare în Iran. „Aceasta este o decizie irațională care favorizează un anumit grup. Noi și Egiptul ne opunem acestei decizii”, a declarat marți președintele Federației Iraniene de Fotbal, Mehdi Taj, pentru agenția de știri Isna, fără a menționa termenul „Meciul Mândriei”. Meciul va avea loc la Seattle, un oraș american cu o comunitate LGBTQ+ numeroasă. Desemnarea drept „Meci al Mândriei” a fost luată înainte de tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale, susțin mai multe instituții media. Iranul a contestat decizia la FIFA. Conform legii islamice (Sharia), relațiile între persoane de același sex sunt interzise în Iran și, în unele cazuri, pot fi pedepsite cu moartea. Asociația Egipteană de Fotbal a exprimat obiecții similare, conform presei egiptene. Homosexualitatea nu este interzisă explicit în Egipt, dar este adesea pedepsită prin legi vag formulate care interzic „desfrâul”. Iran va juca la Seattle și Los Angeles În urma tragerii la sorți care a avut loc vinerea trecută, Iran și Egipt au fost repartizate în Grupa G a Cupei Mondiale alături de Belgia și Noua Zeelandă. Competiția se va desfășura între 11 iunie și 19 iulie 2026. Cupa Mondială va fi găzduită de Statele Unite ale Americii, Canada și Mexic. Evenimentul de anul viitor va marca a șaptea apariție a Iranului la o Cupă Mondială de fotbal. Participarea iranienilor a stârnit controverse având în vedere relațiile foarte tensionate dintre SUA și Iran. De altfel, americanii au anunțat că fanii iranieni nu vor primi viză de intrare în SUA și nu vor putea asista la meciurile echipei lor. Iranul va juca toate cele trei meciuri din grupă în SUA, la Seattle și Los Angeles.
Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Camera Reprezentanților SUA aprobă ajutor militar extins pentru Ucraina până în 2027
Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat miercuri un proiect de lege pentru cheltuieli de apărare în valoare totală de 900 de miliarde de dolari, ce include fonduri destinate sprijinirii armatei ucrainene. Textul include o mare parte dintre direcțiile de securitate națională promovate de președintele american Donald Trump. Totuși, introduce restricții asupra posibilității sale de a diminua prezența militară a Statelor Unite în Europa sau de a limita sprijinul acordat Kievului. Prin noul proiect, este reînnoită Inițiativa de Asistență pentru Securitate din Ucraina. Acest program este gestionat de Pentagon și oferă armament Ucrainei prin contracte cu firme de apărare din Statele Unite ale Americii. Documentul stabilește că Ucraina va primi câte 400 de milioane de dolari pe an, pentru anii fiscali 2026 și 2027, prin mecanismul USAI. Legea interzice Pentagonului să reducă numărul militarilor „staționați permanent sau desfășurați” în Europa sub pragul de 76.000, pentru o perioadă mai lungă de 45 de zile. Totodată, textul obligă Departamentul Apărării să informeze Congresul în cel mult 48 de ore în legătură cu orice măsură care limitează schimbul de informații cu Ucraina. Proiectul a atras sprijin din ambele partide, iar votul final a fost de 312 pentru și 112 împotrivă. Urmează analiza în Senat, unde se anticipează un rezultat similar. Donald Trump nu a introdus un nou pachet de ajutor militar prin Autoritatea Prezidențială de Tragere, folosit frecvent de fostul președinte Joe Biden. Actuala administrație preferă vânzarea de armament către Ucraina prin intermediul partenerilor NATO, cu ajutorul Listei de Cerințe Prioritare pentru Ucraina. În privința războiului dintre Ucraina și Rusia, Trump a repetat că Statele Unite nu suportă costurile războiului, ci beneficiază de pe urma vânzărilor de arme către aliați. „Știți, nu cheltuim bani în Ucraina”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, miercuri, când a fost întrebat despre discuțiile aflate în desfășurare. „Vindem echipamente, practic rachete și tot restul, către NATO, iar NATO ne plătește, iar apoi distribuie cui vor, cred că distribuie mai ales către Ucraina. Dar nu cheltuim bani.”
Spital bombardat de militari. Martorii susțin că sunt zeci de victime
Atacul aerian a vizat un spital din vestul țării asiatice. Cel puțin 31 de persoane au murit, a declarat joi un lucrător umanitar aflat la fața locului, potrivit Le Figaro. „Situația este teribilă. Sunt 31 de morți și credem că vor fi mai mulți. De asemenea, sunt 68 de răniți și vor fi mai mulți”, a spus Wai Hun Aung, referindu-se la atacul aerian efectuat miercuri seara asupra spitalului din orașul Mrauk U, în statul Rakhine, lângă granița cu Bangladesh. Reprezentanții militarilor aflați la putere în urma loviturii de stat din 2021 nu au comentat acuzațiile. Observatorii conflictului susțin că militarii și-au intensificat atacurile aeriene în ultima perioadă. Ofensiva împotriva forțelor care contestă puterea militară a țării s-a intensificat chiar înainte de alegeri. Armata a programat alegerile parlamentare pe 28 decembrie, susținând că scrutinul va pacifica țara. Totuși, opoziția se teme că alegerile vor fi fraudate și că au rolul de a consolida autoritatea militarilor. Ca urmare, rebelii au anunțat că vor împiedica desfășurarea alegerilor în teritoriile pe care le controlează și pe care militarii încearcă să le recucerească.
Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA
Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Kim Jong-un a vizitat ambasada Rusiei din Coreea de Nord după moartea subită a ambasadorului
Liderul nord-coreean Kim Jong-un și alți înalți oficiali au vizitat miercuri ambasada Rusiei pentru a-și exprima condoleanțe în urma recentei morți a ambasadorului rus, care a ocupat funcția o perioadă îndelungată, a relatat joi presa de stat. Kim Jong-un a declarat că este „o profundă tristețe… să-l piardă pe ambasador într-un moment în care începea o fază istorică importantă în dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări”, potrivit agenției oficiale de știri KCNA, citată de Le Figaro. Kim Jong-un a depus flori și a ținut un minut de reculegere în memoria decedatului, a relatat KCNA. Și alți lideri de rang înalt, inclusiv înaltul oficial militar Pak Jong-chon, au vizitat ambasada, potrivit aceleiași surse. Alexander Matsegora, în vârstă de 70 de ani, care era la post în Coreea de Nord din 2014, a murit subit pe 6 decembrie 2025, potrivit unui anunț al Ministerului rus de Externe, emis luni. Moartea sa survine pe fondul consolidării alianței dintre Moscova și Phenian de la invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022. Potrivit diplomației ruse, Matsegora a fost „o forță motrice” în spatele „muncii asidue de-a lungul multor ani” care a dus la „nivelul actual fără precedent al relațiilor” dintre Rusia și Coreea de Nord. Cele două state sunt unite din 2024 printr-un pact de apărare reciprocă, semnat după o vizită oficială a lui Vladimir Putin la Phenian.
Fostul președinte al Boliviei a fost arestat într-un caz de corupție
Fostul lider de stânga, în vârstă de 62 de ani, a părăsit funcția pe 8 noiembrie, după aproape 20 de ani de guverne socialiste inițiate de Morales. Morales se află în prezent închis în bastionul din Chapare, în centrul țării, în urma unui mandat de arestare, potrivit Le Figaro. Surse din cadrul parchetului au declarat pentru AFP că Luis Arce va trebui să răspundă pentru presupusele infracțiuni de „neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu” și „conduită antieconomică” . „Vreau să felicit agenții (…) ai diviziei anticorupție (…) pentru efectuarea arestării, în temeiul unui mandat” emis de parchet împotriva fostului președinte (2020-2025), a declarat vicepreședintele țării, Edmand Lara, într-o înregistrare video difuzată de presa locală. A autorizat transferuri de fonduri publice Pe vremea când Luis Arce era ministru al Economiei, acesta ar fi autorizat transferuri de fonduri publice către conturile personale ale liderilor țărăniști, conform plângerii care a dus la emiterea mandatului de arestare. Aceste presupuse transferuri neregulamentare ar fi avut loc în cadrul Fondului Public pentru Dezvoltarea Popoarelor Indigene (Fondioc) în ultimul deceniu. Una dintre beneficiare este fosta congresmenă de stânga Lidia Patty, care a fost arestată săptămâna trecută. În timpul interogatoriului, ea a susținut că transferul fusese aprobat de ministrul Economiei de atunci. Se pare că a primit aproape 100.000 de dolari pentru un proiect de cultivare a roșiilor. „Am spus-o: Luis Arce va fi primul care va merge la închisoare. Și ne ținem de cuvânt. Toți cei care au furat din această patrie vor da înapoi fiecare bănuț”, adaugă Edmand Lara în videoclip. Maria Nela Prada, fost ministru în guvernul lui Luis Arce, a fost prima care a relatat condițiile arestării fostului președinte. „Era singur. L-au pus într-un microbuz cu geamuri fumurii”, a declarat ea în fața unei secții de poliție unde ar fi fost dus fostul președinte. Fotografiile publicate de presă îl arată pe Luis Arce transferat la birourile Forței Speciale pentru Lupta Împotriva Criminalității (FELCC) din La Paz, capitala administrativă. „Nu a primit nicio notificare ”, a afirmat Prada.
O țară europeană vrea sa urmeze exemplul Australiei și să să interzică accesul la rețelele sociale pentru adolescenţii sub 16 ani
Luând exemplul Australiei, Franța vrea să interzică accesul pe reţelele sociale tinerilor sub 15 sau 16 ani. Preşedintele Emmanuel Macron a confirmat miercuri că doreşte „să impună tuturor reţelelor sociale verificarea vârstei utilizatorilor lor”, iar un astfel de proiect de lege va fi depus în parlament la începutul lui 2026. „Obiectivul este de a depune un text de lege al guvernului încă din ianuarie’ 2026 şi ‘a-l face votat în cel mai bun termen”, a spus Macron, vorbind despre un „consens pe cale să se realizeze” pe acest subiect, potrivit Agerpres. Macron a menţionat că „Australia tocmai a făcut acest lucru”, în cazul tinerilor sub 16 ani, unde sute de mii de adolescenţi s-au trezit, miercuri, deconectaţi de la aplicaţiile pe care puteau să îşi petreacă mai multe ore pe zi. De acum înainte, Giganţii Facebook, Instagram, YouTube, TikTok, Snapchat sau Reddit sunt obligaţi să le interzică accesul utilizatorilor australieni care nu au împlinit 16 ani. La fel se întâmplă şi cu platformele de streaming Kick şi Twitch, precum şi cu reţelele sociale Threads şi X. „Cu cât creşte timpul de ecran, cu atât scad performanţele educaţionale (…), cu cât creşte timpul de ecran, cu atât cresc problemele de sănătate mintală”, a afirmat Macron cu prilejul unei dezbateri în vestul Franţei. Liderul deputaţilor macronişti, Gabriel Attal a anunţat, săptămâna trecută, că o propunere de lege de interzicere a reţelelor sociale pentru minorii sub 15 ani urmează să fie dezbătut în Adunarea Naţională pe 19 ianaurie 2026. Foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock
Spania: Cea mai gravă epidemie de gripă din ultimii 15 ani. Pacienți pe holuri, ore de așteptare
Virusul gripei afectează deja 308 persoane la 100.000 de locuitori în Catalonia. Incidența s-a multiplicat de 2,5 ori în doar o săptămână, între 1 și 7 decembrie. Infecția a ajuns la un nivel „foarte ridicat de transmitere”, conform Sistemului de informații pentru supravegherea infecțiilor în Catalonia. Varianta K, mai contagioasă Creșterea incidenței a început acum șase săptămâni, mai devreme decât de obicei. Varianta K a virusului este mai contagioasă, deși nu mai virulentă. Datele reprezintă maximul istoric înregistrat de SIVIC din 2012. Sunt cele mai ridicate cifre din 2010, când gripa A a izbucnit. Incidența depășește deja vârful celor trei sezoane anterioare, deși nu s-a ajuns încă la Crăciun. Departamentul de Sănătate a avertizat că vârful gripei ar putea ajunge în Catalonia între sfârșitul săptămânii trecute și perioada Crăciunului. Majoritatea cazurilor în rândul copiilor Între 1 și 7 decembrie au fost diagnosticate 24.969 de cazuri de gripă în cadrul asistenței medicale primare. Din total, 2.104 corespund copiilor între 0 și 4 ani. 6.175 sunt copii între 5 și 14 ani. 9.995 sunt persoane între 15 și 44 de ani. Măști obligatorii în spitale Catalonia impune purtarea măștilor în spitale, centre medicale și azile din cauza răspândirii virusului. Departamentul condus de Olga Pané a impus această măsură începând de marți pentru a limita răspândirea virusului, conform El Periodico. Spitale saturate Surse din cadrul Spitalului del Mar indică 187 de pacienți care s-au prezentat marți la Urgențe. 62 dintre ei au așteptat mai mult de 24 de ore. Cel care aștepta de cel mai mult timp, un bărbat de 76 de ani, aștepta de peste 160 de ore. Luni, cifra era de 225 de pacienți, un record la Urgențe. „Noi, angajații, suntem epuizați”, au afirmat angajații spitalului. La Spitalul Sant Joan de Déu erau 80 de minori în sala de așteptare după ora 13:00. Cazurile mai ușoare așteptau de la ora 09:40. Greva personalului medical Creșterea incidenței coincide cu greva convocată în toată Spania de sindicatul Metges de Catalunya. Sindicatul a estimat că 45% dintre angajați au participat la grevă. Departamentul Sănătății a redus această cifră la 6,5%. Surse din mai multe spitale consideră că tensiunea are mai mult de-a face cu virusul decât cu greva. „Presiunea este foarte mare, dar este din cauza gripei”, au declarat surse din Spitalul Sant Pau. Acoperirea vaccinală Acoperirea vaccinală împotriva gripei este de 66% pentru persoanele peste 80 de ani. Pentru persoanele între 70 și 79 de ani, acoperirea este de 52%. La copiii între 6 luni și 5 ani, acoperirea împotriva gripei este de 38%. Predomină circulația subtipului A varianta K. Deși varianta K prezintă divergență față de unele vaccinuri, nu s-a observat o gravitate mai mare a cazurilor. Se așteaptă ca vaccinul să continue să ofere protecție împotriva formelor grave ale bolii.