Cartea gigantică de piatră / Catedrala Notre-Dame e mai vie ca niciodată la un an de la redeschidere
Anul trecut, pe 7 decembrie, catedrala Notre-Dame din Paris se redeschidea, după cinci ani de lucrări de renovare și restaurare ce au urmat incendiului uriaș din 15 aprilie 2019. De atunci, peste 11 milioane de vizitatori i-au trecut pragul, chiar mai mulți decât înainte de incendiu. Imensul șantier deschis după incendiu a coagulat donații nu doar de la întreaga Franță, ci din lumea întreagă. 843 de milioane de euro s-au strâns relativ repede, iar lucrările au putut începe. Acum, catedrala, construită între 1163 și 1345, e mai frumoasă ca oricând. Stilul ei gotic străpunge cerul Parisului, propunând umanității întregi un pariu îndrăzneț, pe care nu are cum să-l piardă – pariul pe Fecioara Maria, căreia îi este dedicată. Mai mult decât un obiectiv turistic Acest monument care transcende timpul a fost locul unor evenimente istorice extrem de importante: încoronarea lui Napoleon (1804), beatificări, funeralii de stat, ceremonii naționale. Însă singura problemă cu această catedrală sunt cozile foarte lungi ale vizitatorilor, care au acces gratuit, în ciuda unei taxe de intrare de 5 euro pe care, la un moment dat, Rachira Dati, o ceruse, spre exasperarea totală a clerului, care a respins-o vehement. Au fost celebrate 1600 de slujbe în acest an și s-a observat, de asemenea, o creștere însemnată a pelerinajelor – peste 650 – dintre care o treime din afara Franței. Responsabilii catedralei sunt încântați și doresc să mențină această componentă spirituală și culturală. Mai e nevoie de 140 de milioane de euro În ce privește coroana de spini a Mântuitorului, adusă în 1239 de regele Ludovic al IX-lea, și care, înainte de incendiu, era expusă în mod obișnuit doar în prima vineri a fiecărei luni, acum aceasta e expusă în fiecare vineri, între 15.00 și 18.30. Vitraliile realizate de artista Claire Tabouret vor fi instalate la sfârșitul lui 2026. Ele vor înlocui șase dintre cele șapte ferestre de pe laterala sudică. Mai e nevoie de 140 de milioane de euro pentru a finaliza restaurarea catedralei, care, oricum, nu era într-o stare bună nici înaintea incendiului, după cum specifică „Rebâtir Notre-Dame de Paris”, instituția publică responsabilă de restaurare, care a lansat un apel nou la donații.
Germania crește pensiile de la 1 ianuarie 2026. O pensie în Berlin ajunge 48% din salariul mediu. În România nu vor fi indexate nici măcar cu inflația, a dat asigurări Bolojan
Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Acum, pensia pentru germani va reprezenta 48% din salariul mediu, dar va costa statul miliarde de euro în plus. În România, situația este fix pe invers. Unele pensii au scăzut, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că în 2026 ele nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Cancelarului german Friedrich Merz a reușit să obțină adoptarea reformei pensiilor, care a stârnit multe controverse în ultimele săptămâni. Pachetul propune fixarea pensiilor la un nivel de 48% din salariul mediu și prelungirea acestei reguli până în 2031, precum și asigurarea unor plăți sporite pentru mamele care au crescut copii până în 1992 (Mütterrente III). Deputații tineri au votat contra Votul pentru pachetul de reforme a fost precedat de discuții lungi în interiorul fracțiunii „Uniunea” (CDU/CSU). În special, deputații tineri au amenințat să voteze împotrivă, deoarece pentru o pensie de 48% vor fi necesare cheltuieli de miliarde de euro, care vor cădea, în primul rând, pe umerii tinerilor contribuabili. Totuși, reforma a trecut cu 319 voturi „pentru” și 225 „împotrivă”, iar 53 s-au abținut. Aceasta înseamnă că cancelarul Friedrich Merz și coaliția sa „neagră-roșie” au reușit să mobilizeze suficiente voturi în propriile rânduri din SPD, CDU și CSU pentru a adopta reforma pensiilor cu o majoritate. Astfel, grupul tinerilor și alți dizidenți din blocul CDU/CSU nu au reușit să-și atingă scopul. Cancelarul Friedrich Merz Proiectul de lege urmează să fie dezbătut. Ar putea intra în vigoare din 2026 Ministrul de finanțe și vicecancelarul din partea SPD, Lars Klingbeil, a reacționat cu ușurare, numind rezultatul votului „un rezultat clar” și „un pas foarte important”, care va garanta acum „o pensie decentă” pentru milioane de pensionari. Dacă proiectul de lege va fi aprobat și de Bundesrat pe 19 decembrie, pachetul de pensii va putea intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Pensia medie de stat va rămâne neschimbată până în 2031 Guvernul de coaliție fracturat al Germaniei urmează să adopte vineri un proiect de lege pentru creșterea pensiilor cu aproximativ 185 de miliarde de euro în următorii 15 ani. Asta le va permite lucrătorilor de vârstă pensionară să lucreze și să fie scutiți de impozite. Economiștii estimează că creșterile pensiilor vor face finanțele deja precare ale sistemului și mai puțin sustenabile, deoarece se așteaptă ca tot mai puțini lucrători să susțină tot mai mulți pensionari într-o populație îmbătrânită. Pensia medie de stat din Germania, care valorează acum 48% din salariul mediu, va rămâne la acest nivel până în 2031, înainte de a scădea ușor la 46,3% până în 2039.Fără intervenție, valoarea pensiei medii în raport cu salariile ar fi trebuit să scadă mai devreme și mai rapid, la 44,9% din salariul mediu până în 2040.Conform noilor cifre din raportul privind asigurările de pensii, această schimbare va costa în total 122 de miliarde de euro până în 2039, informează Reuters. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației Tot astăzi, premierul Ilie Bolojan a anunțat, după ședința de Guvern, că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației. Întrebat dacă există vreo posibilitate ca anul viitor să fie indexate pensiile cu rata inflației, premierul Bolojan a spus că „deciziile care au fost luate pentru anul viitor nu pot fi schimbate cât timp nu există spații fiscale”. „Dacă anul viitor evoluează într-o anumită măsură, anumite aspecte pot fi evaluate. Dar nu mi se pare normal să creez anumite așteptări”, a precizat Bolojan. Sursa Foto: Deutscher Bundestag / Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București Încă o veste proastă de la Guvern. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației
Căsătorie forțată în familia Cioabă? / O minoră a adus pe lume un copil după o logodnă controversată / Fratele regelui Cioabă, cercetat penal
Fratele lui Dorin Cioabă (regele internațional al romilor) – Daniel Cioabă – este cercetat penal după ce și-ar fi logodit fiul de 16 ani cu o fată de 14 ani, relatează turnulsfatului.ro. Procurorii urmează să stabilească acum dacă părinții celor doi au comis infracțiunea de determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale între minori. Daniel Cioabă spune că adolescenții s-au cunoscut pe internet și s-au îndrăgostit. Fata, originară din Drăgășani, trăiește mai mult în Anglia. Cei doi s-au logodit anul trecut, în cadrul unei ceremonii fastuoase și chiar ei insistă că au cerut ca relația lor să fie oficializată. „O relație de prietenie” „Această logodnă ține acel băiat sau acea fată, îi ține blocați ca să nu cumva să vină altcineva să intre și să facă un fel de logodnă. Iar ei pe perioada cât această logodnă, ei trăiesc o viață normală, de prietenie”, a spus Daniel Cioabă. După logodnă, fata ar fi plecat înapoi în Anglia, iar întâlnirile dintre cei doi ar fi fost doar ocazionale, însă, după o vreme, fata a rămas însărcinată. Familia fetei are, însă, o altă variantă. Aceasta susține că fata a fost, de fapt, cumpărată de familia băiatului și obligată să trăiască alături de el, acuzații care ar putea să-l incrimineze pe fratele cel mic al lui Cioabă. DGASPC Sibiu investighează, de asemenea, cazul În această cauză a intervenit și Direcția pentru Protecția Copilului. „În urma evaluării s-a constatat că nu există nici o situație de risc. În cursul lunii noiembrie 2025 am fost sesizați din nou că minora în cauză este însărcinată dând naștere unui copil, motiv pentru care în prezent la nivelul instituției se reevaluează situația tuturor minorilor”, a declarat Radu Faloba, director adjunct DGASPC Sibiu pentru sursa citată. Acum, poliția încearcă să investigheze dacă cei doi minori ar fi forțat în vreun fel conviețuirea celor doi minori. Dorin Cioabă: „Logodna e doar o promisiune” Dorin Cioabă, regele internațional al romilor, care a militat pentru creșterea vârstei de căsătorie, spune că logodna nu implică relații intime și că nu e decât o promisiune. „Logodna aceasta, într-adevăr, ea se face cu mare fast, pentru că trebuie să aibă o siguranță familiile și să spună, domne, uite, a cheltuit foarte mulți bani la logodnă, înseamnă că viitorul copiilor este asigurat. Dar știm foarte bine că dacă te duci la starea civilă cu copil care are 14-15 ani, nimenea nu vrea să îți facă oficierea căsătoriei”, spune Dorin Cioabă, fratele mai mic al lui Daniel Cioabă, regele țiganilor din România. Cazul este în cercetare penală. Un proiect de lege aflat în dezbatere în Parlament își propune să incrimineze căsătoria forțată. Reamintim, numărul de urgenă pentru sesizarea abuzurilor asupra minorilor este 119.
Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Summitul India-Rusia 2025: Puncte-cheie din declarația comună Modi-Putin
Președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit președintei Droupadi Murmu, prim-ministrului Narendra Modi și oficialilor indieni pentru primirea călduroasă oferită delegației ruse la New Delhi, potrivit India Today. El i-a mulțumit, de asemenea, premierului Modi pentru cina privată de ieri seara, subliniind relația personală puternică dintre cei doi lideri. În declarațiile sale de la Summitul India-Rusia 2025, Putin a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a continua furnizarea neîntreruptă de combustibil pentru a sprijini economia în creștere a Indiei, numind cooperarea energetică un pilon central al parteneriatului bilateral. El a evidențiat și o schimbare majoră în cooperarea economică, anunțând că 96% din tranzacțiile comerciale India-Rusia sunt acum decontate în monedele naționale, marcând o îndepărtare importantă de plățile denominate în dolari. Putin a spus că această tranziție reflectă o coordonare financiară tot mai strânsă și o rezistență crescută în comerțul bilateral. Declarațiile au venit în contextul în care cele două țări au analizat cooperarea strategică mai largă în domeniile comerțului, investițiilor și securității, stabilind direcția pentru o colaborare mai profundă în mai multe sectoare. Foaia de parcurs strategică „Viziunea 2030” India și Rusia au convenit asupra unui plan detaliat pentru cooperare economică pe termen lung, cu accent pe creșterea comerțului, coproducție și co-inovare. Creșterea comerțului bilateral Cei doi lideri și-au confirmat obiectivul de a ajunge la 100 de miliarde de dolari în comerț bilateral până în 2030. Ei au analizat și progresul unui posibil Acord de Liber Schimb India-UEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și au discutat modalități de a spori exporturile indiene în sectoare precum industria farmaceutică, agricultura și segmentul bunurilor de consum. Cooperare energetică Energia rămâne un element central al parteneriatului. Pe agendă s-au aflat cooperarea în proiecte nucleare civile, colaborarea în domeniul mineralelor rare și garanția oferită de președintele Putin că India va primi livrări de energie stabile și neîntrerupte. Eforturi de combatere a terorismului Premierul Modi a subliniat că India și Rusia stau „umăr la umăr” în lupta împotriva terorismului, arătând că atacurile asupra ambelor țări provin din aceleași surse. El a cerut o acțiune globală unită împotriva terorismului. Conflictul din Ucraina Prim-ministrul Modi a reiterat poziția constantă a Indiei de a susține pacea și dialogul. Președintele Putin l-a informat despre eforturile Rusiei pentru o soluție pașnică și despre propunerile aflate în discuție. Cooperare în apărare și tehnologii de vârf Discuțiile au vizat cooperarea militară existentă și proiecte comune în domeniul explorării spațiale, inteligenței artificiale și construcțiilor navale, domenii care sprijină și obiectivele Make in India. Acord privind mobilitatea forței de muncă Ambele părți lucrează la un acord care ar facilita deplasarea lucrătorilor indieni calificați și semi-calificați către Rusia. Cooperare globală și multilaterală India și Rusia au convenit să mențină o coordonare strânsă în cadrul platformelor internaționale precum ONU, G20, BRICS și SCO.
Parlamentul german susține controversata lege privind serviciul militar în contextul amenințării rusești
Parlamentul Germaniei a adoptat vineri o lege nouă a serviciului militar, care are ca scop să mărească efectivele Bundeswehr și să atingă obiectivele NATO. Această decizie a Germaniei este luată în contextul în care tensiunile cu Rusia determină apeluri la consolidarea capacităților de apărare în întreaga Europă. Legea, votată după luni de discuții, introduce un sistem dublu: un serviciu voluntar cu beneficii mai mari pentru a atrage recruți tineri și, dacă înscrierile nu sunt suficiente, parlamentarii pot activa recrutarea obligatorie în funcție de necesități. Acest lucru ar necesita un vot separat în Bundestag și ar putea implica o selecție aleatorie dacă numărul persoanelor eligibile este mai mare decât cel necesar. Ministerul Apărării ar raporta cifrele privind recrutarea către parlament la fiecare șase luni. Proiectul de lege prevede obiective noi pentru Bundeswehr, cu scopul de a ajunge la 260.000 de soldați activi, față de 183.000 în prezent, și cel puțin 200.000 de rezerviști până în 2035. Într-o măsură fără precedent de la suspendarea recrutării obligatorii în 2011, toți bărbații născuți după 1 ianuarie 2008 vor fi supuși evaluărilor medicale. Atât bărbații, cât și femeile de 18 ani vor primi cereri de declarare a disponibilității de a servi, deși răspunsul obligatoriu revine doar bărbaților.
Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Acuzații grave din partea Kievului: Copii ucraineni, răpiți de Rusia, ar fi fost deportați în Coreea de Nord
Miercuri, Kievul a semnalat că mai mulți copii ucraineni capturați de Rusia din teritoriile ocupate au fost transferați împotriva voinței lor în Coreea de Nord. Afirmația a fost făcută de Kateryna Rashevska, expertă în drept la Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Kiev, în timpul unei audieri dedicate problemei răpirii copiilor ucraineni. Ea a specificat că un băiat de 12 ani din regiunea Donețk și o adolescentă de 16 ani din Simferopol (Crimeea) au fost duși în tabăra nord-coreeană Songdowon. Acolo, minorii ar fi fost supuși unui proces de „instruire ideologică”. Procesul ar implica învățături despre cum „să distrugă militarismul japonez”. De asemenea ar fi participat la întâlniri cu veterani nord-coreeni care au luat parte la atacul din 1968 asupra navei americane USS Pueblo. O consecință a alianței Moscova-Phenian Conform Euronews, oficialii de la Kiev au subliniat că această situație este facilitată de apropierea tot mai mare dintre Rusia și Coreea de Nord. De la începutul invaziei ruse în 2022, Phenianul a oferit un sprijin considerabil Moscovei. Ajutorul include furnizarea de armament și, conform unor rapoarte, chiar trimiterea a până la 12.000 de militari în 2024 pentru a sprijini forțele ruse. Datele oficiale ale Ucrainei arată că peste 19.500 de copii au fost deportați de Rusia de la declanșarea invaziei. Până în prezent, doar aproximativ 1.800 dintre aceștia au fost recuperați. Numărul real ar putea fi însă mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu pot fi documentate din cauza ocupației ruse. În contrast, comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a susținut public că Rusia „a primit” 700.000 de copii ucraineni între februarie 2022 și iulie 2023. Programul de „reeducare” și îndoctrinare pentru copii ucraineni În cadrul aceleiași audieri, Nathaniel Raymond, directorul Laboratorului de Cercetare Umanitară de la Yale, a afirmat că echipa sa a identificat cel puțin 35.000 de copii care se află, temporar sau permanent, sub custodia Federației Ruse. În taberele din Rusia și din teritoriile ocupate, acești minori sunt ținuți izolați de familiile lor. Ei sunt supuși unor procese sistematice care includ: îndoctrinare patriotică rusească; interzicerea folosirii limbii ucrainene; în anumite cazuri, antrenament militar. Un raport al laboratorului a documentat peste 210 facilități unde acești copii sunt îndoctrinați sau pregătiți militar. Raymond a insistat că returnarea tuturor copiilor ucraineni trebuie să fie o „condiție non-negociabilă” pentru orice viitoare negociere de pace. Reacția ONU: Rezoluție pentru returnarea necondiționată a copiilor În aceeași zi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care somează Rusia să returneze „fără condiții” toți copiii ucraineni deportați ilegal. Rezoluția a fost adoptată cu 91 de voturi pentru și 12 împotrivă, printre oponenți numărându-se Rusia, Belarus și Iran. Documentul solicită încetarea imediată a deportărilor, a schimbărilor forțate de cetățenie, a adopțiilor și a reeducării ideologice. De asemenea, se cere reunificarea de urgență a copiilor cu familiile lor. „Nu poate exista o pace justă în Ucraina fără întoarcerea necondiționată a copiilor noștri”, a concluzionat Mariana Betsa, adjunct al ministrului de externe ucrainean, în timpul dezbaterilor de la ONU.
Melania Trump a aprins iluminatul bradului național de Crăciun
La ceremonia anuală de iluminare a bradului de pe Ellipse, chiar la sud de Casa Albă, președintele Donald Trump a declarat mulțimii: „Prima doamnă va face onorurile”, transmite AP. A numărat invers de la cinci la zero. Apoi Melania a pășit înainte și a apăsat un buton care a făcut ca bradul din spatele lor să strălucească cu luminițe aurii. „E o frumusețe”, a spus președintele. Evenimentul a inclus spectacole susținute de legendele rockului Beach Boys, cântărețul de muzică creștină Matthew West și artiștii country Gabby Barrett, Jon Pardi, Alana Springsteen, Brett Young și Warren Zeiders. Într-o scurtă declarație, președintele Trump a abordat acordul de pace semnat joi între Rwanda și Republica Democrată Congo. De asemenea a spus că este fericit că mandatele sale nu au fost consecutive, deoarece va fi în funcție când Cupa Mondială de fotbal și Jocurile Olimpice de vară vor avea loc în Statele Unite anul viitor. Trump a mulțumit, de asemenea, celor care îi servesc pe cei nevoiași, precum și poliției și altor ofițeri de aplicare a legii, echipelor de intervenție de urgență, agenților de imigrare și vamă și agenților de frontieră „care își riscă viața în fiecare zi”. Președintele a vorbit, apoi despre cei doi membri ai Gărzii Naționale care au fost împușcați, unul mortal, lângă Casa Albă în ziua dinaintea Zilei Recunoștinței. El a spus că a vorbit cu familia sergentului Andrew Wolfe, care se recuperează în spital.
Pinguinii africani sunt decimați de foamete și în pericol de dispariție
Pinguinii africani care trăiesc pe coastele Africii de Sud au fost decimați în mai puțin de 10 ani de foametea în masă, potrivit unui nou studiu dedicat acestui pinguin african clasificat acum ca specie în pericol critic de dispariție, potrivit Le Figaro. În ultimii opt ani, populațiile de sardine din apele sud-africane, o sursă vitală de hrană pentru pinguini, au rămas constant sub 25% din abundența lor maximă, explică Richard Sherley, biolog și coautor al studiului. Această scădere a stocurilor de sardine este atribuită efectului combinat al anumitor practici de pescuit și factorilor de mediu, cum ar fi schimbările temperaturii apei și salinității. „Se pare că acest lucru a cauzat o penurie severă de hrană pentru pinguinii africani, rezultând o pierdere estimată la aproximativ 62.000 de indivizi reproducători”, a continuat biologul. Populația globală a speciei a scăzut cu aproape 80% în ultimii 30 de ani, potrivit oamenilor de știință. În ritmul actual de scădere a populației, pasărea ar putea dispărea din sălbăticie până în 2035. Interdicție asupra pescuitului comercial Autoritățile au impus o interdicție de 10 ani asupra pescuitului comercial în jurul a șase colonii de pinguini, inclusiv cele de pe Insula Robben (unde fostul președinte sud-african Nelson Mandela a petrecut aproape 17 ani în detenție sub regimul de apartheid) și Insula Dassen, două situri observate în studiu. În lume mai există mai puțin de 10.000 de perechi reproducătoare ale micului pinguin african alb-negru, iar specia se află pe Lista Roșie a Speciilor Pe cale de Extincție Critică a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) din 2024. Pinguinii africani sunt o atracție turistică, iar mii de oameni vizitează coloniile în fiecare an. Însă presiunea turismului are și impacturi negative, deranjând păsările și provocând un stres sporit.