Muzeul Luvru majorează prețurile biletelor pentru vizitatorii din afara UE cu 45%
Muzeul a declarat pentru agenția de presă AFP că scopul acestei majorări de 45% a prețurilor este acela de a crește veniturile anuale cu până la 23 de milioane de dolari pentru a finanța îmbunătățiri structurale la cel mai vizitat muzeu de artă din lume, scrie Le Monde. Astfel, începând de anul viitor, vizitatorii din afara Uniunii Europene, Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei vor trebui să plătească 32 de euro – cu 10 euro mai mult. Muzeul Luvru, vizitat în număr mare de străini Decizia vine și în urma unui raport publicat de Luvru anul trecut, care arată că muzeul a primit 8,7 milioane de vizitatori în acel an. Dintre aceștia, 69% erau străini. Americanii au fost cei mai numeroși, iar vizitatorii chinezi s-au clasat pe locul al treilea. În prezent, muzeul aplică deja o politică tarifară diferenţiată în funcţie de profilul vizitatorilor. Rezidenţii cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani din ţările Spaţiului Economic European (țările din UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia), precum și vizitatorii cu dizabilităţi, şomerii sau beneficiarii de ajutoare sociale minime beneficiază de intrare gratuită. Luna trecută, opt obiecte au fost furate din Muzeul Luvru. O anchetă oficială a indicat că echipamentele de securitate erau insuficiente. În urma acestui incident, Muzeul Luvru din Franța va instala 100 de camere externe până la finalul anului 2026, ca parte a măsurilor de consolidare a securității după jaful spectaculos de luna trecută.
Suspectul acuzat că a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale a lucrat cu CIA în Afganistan
Suspectul este acuzat că a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale la câteva străzi distanță de Casa Albă. „Ne rugăm să supraviețuiască și să nu fie nevoie să se aplice acuzația cea mai gravă, cea de omor calificat”, a declarat joi Jeanine Pirro, procurorul general al Districtului Columbia, potrivit BBC. Rahmanullah Lakanwal a venit în SUA în 2021 în cadrul unui program care oferea protecție specială în materie de imigrare afganilor, în urma retragerii SUA din Afganistan. La o conferință de presă joi, Pirro și directorul FBI, Kash Patel, au explicat legătura acestuia cu forțele americane. Directorul FBI a anunțat că există confirmarea că suspectul „a avut o relație în Afganistan cu forțele partenere”, înainte de a se muta în SUA. Suspectul a ajutat la paza forțelor americane la aeroportul din Kabul Lakanwal a ajutat la paza forțelor americane la aeroportul din Kabul, în timp ce mii de oameni se înghesuiau să fugă din Afganistan înainte ca talibanii să preia puterea, potrivit Associated Press. Acesta fusese recrutat în Unitatea 03 a Forței de Intervenție din Kandahar, cu nouă ani în urmă. Unitatea sa era cunoscută local sub numele de Forțele Scorpion, operând inițial sub comanda CIA. Potrivit aceleiași surse BBC, Lakanwal era specialist în dispozitive de urmărire GPS. Pentru comiterea atacului de miercuri, oficialii spun că Lakanwal ar fi traversat Statele Unite pentru a comite atacul. Alți membri ai Gărzii Naționale aflați la fața locului l-au împușcat pe Lakanwal și l-au reținut. El se află în custodia poliției, iar dacă va fi găsit vinovat, el riscă mai mult de zece ani de închisoare.
Germania vrea ca Trump să invite Africa de Sud la summitul G20
Germania a anunțat joi că va încerca să-l convingă pe Donald Trump să revină asupra deciziei de a exclude Africa de Sud de la summitul G20 de anul viitor din Florida. Discuțiile ar venit după afirmațiile false ale președintelui american, Donald Trump, că țara ar abuza minoritatea albă. De când a preluat al doilea mandat în ianuarie, Trump a spus de mai multe ori că guvernul sud-african, cu majoritate neagră, persecută populația albă. În luna mai, Trump l-a confruntat pe președintele Cyril Ramaphosa la Casa Albă cu rapoarte neconfirmate despre un genocid al fermierilor albi, menționate și de Elon Musk. Washingtonul a boicotat reuniunea liderilor G20 de la Johannesburg din această lună, invocând „abuzuri ale drepturilor omului” în Africa de Sud. Trump a scris miercuri pe rețelele de socializare că „Africa de Sud a demonstrat lumii că nu este o țară demnă de a fi membră nicăieri” și că nu o va invita la summitul de anul viitor. Vincent Magwenya, purtătorul de cuvânt al lui Ramaphosa, a spus pentru Reuters că „mulți” membri ai G20 au trimis mesaje private de susținere Africii de Sud, fără a menționa țări specifice. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că va încerca să-l convingă pe Trump să trimită invitație Africii de Sud. „În opinia mea, G7 și G20 sunt formate care nu ar trebui reduse fără un motiv întemeiat. Voi încerca să-l conving (pe Trump) să invite și guvernul sud-african.”, a spus Merz reporterilor la Berlin. Africa de Sud nu va solicita sprijinul altor membri G20 Biroul lui Ramaphosa a afirmat că Africa de Sud va continua să participe la G20 și „nu apreciază insultele din partea altei țări cu privire la valoarea sa în participarea la platformele globale”. Totuși, purtătorul de cuvânt a precizat că țara nu va face lobby pe lângă alte state pentru sprijin. „Înțelegem și apreciem că, la nivel bilateral, unele dintre aceste țări se află într-o poziție precară față de Statele Unite”, a spus Vincent Magwenya În postarea sa de miercuri, Trump a spus că excluderea Africii de Sud de la reuniunile G20 are legătură cu refuzul acesteia de a preda președinția G20 unui reprezentant al Ambasadei SUA după summitul de la Johannesburg. Africa de Sud susține că delegația americană nu a fost prezentă la summit și că președinția a fost predată unui oficial al ambasadei săptămâna aceasta.
Avertismentul Institutului Pasteur din Franța: Virusul gripei aviare ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID dacă suferă mutații
Directorul centrului de infecții respiratorii al Institutului Pasteur din Franța a avertizat, joi, că virusul gripei aviare ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19 dacă suferă mutații și ajunge să se transmită între oameni. „Ceea ce ne temem este ca virusul să se adapteze la mamifere, în special la oameni, devenind capabil de transmitere de la om la om, iar acel virus ar fi un virus pandemic”, a declarat, pentru Reuters, Marie-Anne Rameix-Welti, director medical al centrului de infecții respiratorii al Institutului Pasteur. Directorul medical a mai subliniat că oamenii au anticorpi împotriva gripei sezoniere comune H1 și H3. Totuși, nu au anticorpi împotriva gripei aviare H5, care afectează păsările și mamiferele, la fel cum nu au avut anticorpi împotriva COVID-19. „O pandemie de gripă aviară ar fi probabil destul de gravă, potențial chiar mai gravă decât pandemia pe care am trăit-o”, a mai spus directorul pentru sursa citată. Cu toate acestea, Rameix-Welti a evidențiat și partea pozitivă a lucrurilor: dacă gripa aviară ar suferi o mutație care să permită transmiterea între oameni, lumea ar fi mai bine pregătită decât înainte de pandemia de coronavirus. Sute de milioane de păsări sacrificate în ultimii ani Ultimul raport al ONU privind gripa aviară arată că între 2003 și 2025 au existat aproape 1.000 de focare la oameni, în principal în Egipt, Indonezia și Vietnam, dintre care 48% au decedat. Cu câteva zile în urmă, un bărbat din Washington a murit după infectarea cu virusul H5N5. Marchează prima transmitere a acestei tulpini de gripă aviară de la păsări la oameni. Avertismentul vine în contextul în care în ultimii ani, gripa aviară a dus la sacrificarea a sute de milioane de păsări, perturbând aprovizionarea cu alimente și determinând creșterea prețurilor. Infecțiile la om rămân rare. Institutul Pasteur a fost printre primele laboratoare europene care au dezvoltat și distribuit teste de detectare a COVID-19, punând protocoalele la dispoziția Organizației Mondiale a Sănătății și a laboratoarelor din întreaga lume.
Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet
Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată. Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat. Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”. Deconectarea rețelelor, o măsură de securitate Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale. În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse. Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială. În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.
Merz: Ucraina va avea nevoie de o armată puternică după încheierea unui acord de pace
Subliniind că sunt în joc atât interesele de securitate europene, cât și cele ucrainene, Merz a spus că garanțiile sunt discutate cu SUA și Ucraina. „Ucraina are nevoie de forțe armate puternice, iar dacă se ajunge la un acord de pace… Ucraina va continua să aibă nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi”, a declarat Merz într-o conferință de presă cu omologul său estonian. Cea mai importantă garanție, a spus el, este o armată ucraineană bine echipată, potrivit Reuters. „De aceea discutăm și despre dimensiunea viitoare a armatei ucrainene”, a spus Merz, adăugând că este prea devreme pentru a discuta despre orice desfășurare de trupe internaționale. Țările europene au insistat că limita maximă pentru Ucraina ar trebui să fie de 800.000 de soldați, în loc de 600.000. Merz a mai spus că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să accepte concesii teritoriale și că linia frontului trebuie să fie punctul de plecare pentru orice negocieri.
Coreea de Nord introduce limba rusă ca disciplină obligatorie în școli
Coreea de Nord a decis includerea limbii ruse ca disciplină obligatorie pentru elevii de la clasa a patra. Este o schimbare prin care limba rusă va căpăta mai multă importanță în sistemul lor educațional. La o reuniune a comisiei interguvernamentale de la Moscova, Alexander Kozlov, copreședinte al comisiei dintre Federația Rusă și Coreea de Nord, a anunțat că aproximativ 600 de nord coreeni studiază în prezent limba rusă. Potrivit afirmațiilor sale, aceasta se află între cele trei limbi cel mai des alese în țară. În Rusia, în jur de 3.000 de elevi și 300 de studenți urmează cursuri de limbă coreeană, a spus el. Kozlov a mai precizat că anul trecut, 96 de cetățeni nord coreeni au fost primiți la universități rusești, inclusiv la MGIMO, instituția recunoscută pentru formarea diplomaților. Totodată, alți 29 de nord coreeni au fost acceptați anul acesta la programe de geologie. Oficialul rus a mai declarat că cele două state dezvoltă cooperare educațională în domenii precum bancar, energetic, medical și geologie. Rusia, de asemenea, construiește un centru în Coreea de Nord, un centru care va oferi cursuri în limba rusă la Universitatea Normală Kim Chol Ju. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai puternice după invazia Ucrainei din 2022. Coreea de Nord a furnizat arme Rusiei și a trimis trupe pentru sprijin pe linia frontului, precum și pentru operațiuni de deminare în regiunea Kursk, ocupată temporar de forțele ucrainene. Două grupuri importante de criminalitate cibernetică asociate celor două state, Gamaredon din Rusia și colectivul Lazarus din Coreea de Nord, au fost observate în timp ce își puneau resursele la comun. În august anul acesta, un număr mare de turiști ruși a ajuns în stațiunile nord coreene, după ce companiile aeriene din Rusia au introdus zboruri directe către Phenian.
Ucraina și Marea Britanie au semnat un acord de licență pentru dronele interceptoare Octopus
„Este un precedent istoric și următorul pas important care va permite producerea în Marea Britanie a interceptorilor ucraineni, care și-au dovedit eficacitatea în lupta împotriva (dronelor de atac rusești)”, a declarat Shmihal într-o postare pe Telegram. Dronele rusești de tip Shahed, proiectate inițial în Iran și produse în serie în Rusia sub numele de Geran-2, au devenit o armă centrală în atacurile Moscovei împotriva Ucrainei. Kievul și-a dezvoltat rapid capacitățile în domeniul dronelor începând din 2022, evoluând de la modificarea avioanelor comerciale la producerea de drone de atac și sisteme de recunoaștere la scară largă. Drona Octopus este una dintre mai multe drone interceptoare aflate în curs de dezvoltare, potrivit The Kyiv Independent. „Este planificată producția în serie a interceptorilor, care ar putea ajunge la câteva mii pe lună”, a spus Shmihal, adăugând: „Mijloacele fabricate vor fi transferate Ucrainei pentru a consolida protecția spațiului nostru aerian”. Shmihal a declarat pe 18 septembrie că Kievul va putea desfășura cel puțin 1.000 de drone interceptor zilnic pentru a respinge atacurile rusești „în viitorul apropiat”, fără a specifica intervalul de timp.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Google, sub acuzare la Milano: Proces colectiv vizând încălcarea dreptului la uitare
Reprezentate de o coaliție de firme de avocatură, membrii Algopolio au intentat un proces împotriva Google LLC, Google Irlanda și Google Italia. Aceștia susțin că compania utilizează un proces standardizat, universal valabil, pentru a respinge sistematic cererile de dezindexare. Acest lucru se întâmplă fără a lua în considerare circumstanțele unice ale fiecărui caz, scrie La Stampa. Un exemplu elocvent este cel al unui profesionist care a solicitat eliminarea unor articole vechi de peste zece ani. Articolele îl legau de un caz penal care s-a încheiat cu achitarea sa completă. În ciuda faptului că a prezentat hotărâri judecătorești actualizate și dovezi ale prejudiciului adus carierei sale, el ar fi primit doar răspunsuri generice, automate, identice cu cele primite de alți solicitanți. Când erorile devin adevăruri digitale Algopolio susține că problema este mai profundă decât simpla imposibilitate de a elimina linkurile. Asociația afirmă că procesul Google creează un mecanism care perpetuează informațiile inexacte. Mecanismul ar transforma erorile din trecut în „adevăruri digitale” persistente, care sunt aproape imposibil de corectat, chiar și atunci când se dovedește că sunt false. Profesorul Vincenzo Morabito, președintele Algopolio, a explicat că Google continuă să indexeze conținutul cunoscut ca fiind eronat. Se întâmplă în ciuda faptului că i s-au furnizat dovezi concrete. „Nu poți pune deciziile corporative motivate de profit la același nivel cu dreptul fundamental la demnitate”, a afirmat el. „Pentru multe persoane, consecințele au fost devastatoare: reputații ruinate, pierderea locului de muncă și dificultăți economice și emoționale grave.” Perspectivă juridică: Google ar omite evaluările individuale Avocata Silvia Cossu, de la firma de avocatură Lexia, afirmă că Google nu efectuează evaluările individuale necesare în conformitate cu legislația europeană. Potrivit lui Cossu, cererile bine fundamentate și documentate sunt respinse fără o analiză detaliată, primind răspunsuri impersonale și identice. Ea susține că această practică încalcă obligațiile companiei în conformitate cu Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), care prevede în mod explicit o analiză specifică a fiecărei situații. O premieră juridică pentru Europa Procesul din Milano reprezintă prima acțiune colectivă de acest gen împotriva Google în Europa. El ar putea crea un precedent important pentru aplicarea dreptului de a fi uitat. Dacă instanța va constata că compania are o practică sistematică de respingere automată a cererilor legitime, Google ar putea fi obligată să își revizuiască fundamental procedurile de tratare a acestor cereri.