După doi ani în Gaza, rămășițele unui ostatic israelian revin acasă. Alte două trupuri rămân încă nerepatriate
Identificarea oficială a fost realizată în cursul nopții la Institutul de Medicină Legală Abu Kabir din Tel Aviv, iar familia a fost anunțată miercuri dimineață. Bărbatul care a fost ostatic, pe numele său Dror Or, avea 48 de ani. Potrivit autorităților, el a fost ucis de membri ai Jihadului Islamic Palestinian. Aceștia i-au dus corpul în Fâșia Gaza, în timpul atacului din 7 octombrie. Predare controversată din Gaza. Jihadul Islamic nu recunoaște crima Deși atacul din 7 octombrie 2023 a fost declanșat de Hamas, la el au participat și celule ale Jihadului Islamic Palestinian, gruparea responsabilă, potrivit autorităților israeliene, de uciderea bărbatului în Kibbutz Be’eri (satul Be’eri). Localitatea se află în sudul Israelului, în apropierea Fâșiei Gaza, la doar câțiva kilometri de graniță. Gruparea nu și-a asumat uciderea lui Dror Or. Jihadul Islamic, citat de Times of Israel, susține că a „găsit” trupul luni, în zona Nuseirat, o localitate dens populată din centrul Fâșiei Gaza. A doua zi, împreună cu Hamas, l-ar fi predat Crucii Roșii, care l-a transferat către armata israeliană. În Gaza mai rămân două trupuri ale unor ostatici uciși. Guvernul Israelului a comunicat că este „hotărât, dedicat și lucrează neobosit” pentru a repatria și celelalte două corpuri. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a transmis că Hamas trebuie „să își respecte angajamentele față de mediatori”. Potrivit presei palestiniene, în baza acordului de încetare a focului, Israelul a predat miercuri Crucii Roșii rămășițele a 15 palestinieni, întrucât protocolul stabilește returnarea a 15 corpuri palestiniene pentru fiecare ostatic israelian readus. Omagiat de comunitate Satul Be’eri l-a omagiat pe bărbatul de 48 de ani drept „un tată devotat și un soț iubitor”, iar Forumul Familiilor Ostaticilor l-a descris ca „un părinte activ și implicat și un brânzar minunat”. „Dror a fost adus acasă pentru a fi îngropat în pământul Be’eri, pe care l-a iubit atât de mult”, a transmis forumul. Dror a fost un bucătar și brânzar apreciat în comunitate, format în școli culinare din Israel, Italia și Franța. În ziua atacului, familia a încercat să scape pe fereastră din casa incendiată de teroriști. Soția sa a fost ucisă în aceeași zi, iar copiii au fost răpiți. Nepotul său a fost, de asemenea, luat ostatic în acea zi. Cei doi copii ai cuplului au fost eliberați ulterior, pe 25 noiembrie 2023, în cadrul unui armistițiu temporar. Un sfârșit simbolic al suferinței Familia a militat timp de doi ani pentru returnarea rămășițelor, temându-se că trupul nu va mai fi recuperat dacă armistițiul ar cădea. „Dacă acordul se rupe, vom fi ca în cazul lui Hadar Goldin”, a spus fratele său, amintind de soldatul al cărui trup a fost ținut în Gaza 11 ani. Pentru cei doi copii eliberați, posibilitatea de a-și îngropa tatăl alături de mama lor este „foarte importantă”. „Va fi un simbol că măcar acea parte a poveștii s-a încheiat”, a declarat familia.
Trump susține că Xi Jinping ar fi acceptat să crească ritmul achizițiilor de produse americane
Președintele american Donald Trump a declarat că președintele chinez Xi Jinping a fost „mai mult sau mai puțin de acord” să accelereze achizițiile Chinei de bunuri americane, în urma unui apel telefonic pe care ambele guverne l-au descris drept pozitiv și constructiv, anunță AlJazeera. Anunțul marchează o nouă încercare a Washingtonului și Beijingului de a stabiliza relațiile economice după luni de angajamente comerciale fluctuante și tensiuni geopolitice. Angajamente comerciale relansate după o detensionare diplomatică Vorbind la bordul Air Force One, Trump a spus că i-a cerut direct lui Xi să sporească și să accelereze importurile chineze de produse americane, iar acesta a răspuns favorabil. Declarațiile vin după ce China a anunțat recent că va relua achizițiile de soia americană și va renunța la extinderea restricțiilor privind exporturile de metale rare. Totuși, oficialii americani afirmă că ritmul achizițiilor este mai lent decât se anticipase, aproximativ două milioane de tone metrice comandate din cele douăsprezece milioane așteptate. Probleme strategice Potrivit comunicatului Chinei, Xi a subliniat cooperarea istorică dintre cele două națiuni și a reiterat poziția Beijingului potrivit căreia Taiwanul este o parte integrală a ordinii internaționale postbelice. SUA, deși obligate prin lege să sprijine capacitățile defensive ale Taiwanului, mențin ambiguitatea strategică privind o eventuală intervenție militară. Trump a evitat să comenteze public despre Taiwan, concentrându-se pe comerț, Ucraina, fentanil și produse agricole. Liderii planifică vizite reciproce pe fondul încălzirii relațiilor Trump a descris apelul ca fiind o continuare a întâlnirii lor recente din Coreea de Sud și a afirmat că s-au făcut „progrese semnificative” de atunci. El a spus că a acceptat invitația lui Xi de a vizita Beijingul în aprilie și l-a invitat, la rândul său, pe liderul chinez într-o vizită de stat în SUA mai târziu în acest an. Ministerul chinez de Externe a confirmat că Washingtonul a inițiat apelul și a subliniat că dialogul la nivel înalt este esențial pentru dezvoltarea stabilă a relațiilor Beijing-Washington.
SUA își mărește flota de spărgătoare de gheață în regiunea arctică, în demersul său de a-i valorifica resursele extrem de bogate
Cursa pentru mineralele arctice se intensifică, iar administrația Trump nu vrea să piardă startul. Administrația Trump își mărește flota de spărgătoare de gheață în Arctica, conform unui raport care avertizează că alte națiuni își extind „capacitățile” în regiunea bogată în resurse, iar China e o amenințare deosebită. Alături de China e și Rusia mutată în regiune. Topirea gheții oferă noi rute de călătorie și comerciale, oportunități de baze militare, potrivit Axios. Regiunile arctice și polare, din ce în ce mai importante Obsesia lui Trump pentru Groenlanda e justificată de dorința de a valorifica imensa bogăție a teritoriului arctic. Departamentul pentru Securitate Internă acordă prioritate „construirii și întreținerii spărăgoarelor de gheață arctice și polare la nivel național, promovând, în același timp, inițiativele de dezvoltare a forței de muncă”, se arată într-un raport al departamentului. „Regiunile arctice și polare sunt din ce în ce mai importante pentru securitatea națională și prosperitatea economică și conducerea globală a SUA”, se mai precizează în raport, mai ales că și alte națiuni își extind capacitățile în aceste locații. Chinezii sunt deja acolo, iar America nu-și permite să nu fie și ea Un număr „fără precedent” de nave militare și de cercetare chineze au operat în apele arctice americane sau în apropierea acestora în 2025, potrivit raportului intitulat. Efortul de colaborare pentru spargerea gheții face parte din demersul Gărzii de Coastă de a apăra suveranitatea americană, într-o poziție proactivă, care reflectă „angajamentul reînnoit al administrației de a securiza frontierele și interesele SUA, chiar și în regiunea arctică îndepărtată”.
Premierul sud coreean, Han, riscă o pedeapsă de 15 ani de închisoare în dosarul legii marțiale
Han Duck-soo este acuzat de complicitate la insurgență, implicare activă în insurgență și mărturie mincinoasă, toate legate de declararea stării de lege marțială pe 3 decembrie 2024. rocurorii susțin că, deși Han era singura persoană capabilă să oprească situația de insurgență, a abandonat responsabilitatea și a sprijinit activ insurgența, semnând ulterior o proclamație revizuită menită să legitimeze măsura și oferind declarații false în fața Curții Constituționale. „Deși inculpatul era, de fapt, singura persoană care ar fi putut opri situația de insurecție din acest caz, el și-a abandonat datoria de slujitor al întregii națiuni și a luat parte la crima de insurecție printr-o serie de acte înainte și după declararea legii marțiale. Acest caz a fost un act de teroare asupra democrației Republicii Coreea, iar națiunea și poporul în ansamblu au fost victimele. Prin pedepsirea strictă a inculpatului, trebuie să ne asigurăm că această istorie nefericită a Republicii Coreea nu se va repeta”, a comunicat echipa procurorului special, Cho Eun-suk, citată de Yonhap. Han urmează să fie primul membru al Cabinetului Yoon care va primi o sentință în acest dosar, iar pronunțarea verdictului este așteptată pe 21 sau 28 ianuarie anul viitor. Asistentul procurorului special, Park Ji-young, a declarat că recomandarea de condamnare pentru Han va „stabili un standard” pentru procesele celorlalți implicați.
Franța: Patru persoane au fost inculpate într-un dosar de spionaj și propagandă pro-Rusia
Procurorii francezi au anunțat că trei dintre suspecți au fost reținuți, iar un al patrulea a fost plasat sub control judiciar. Cercetările urmăresc activitatea organizației Sud-Ouest Solidarité Donbass, care se prezintă ca o organizație umanitară care organizează convoaie de ajutor pentru civili din estul Ucrainei, relatează RFI. În martie 2025, ancheta a fost demarată după ce fondatoarea organizației, Anna M., în vârstă de 40 de ani, ar fi încercat să obțină informații economice de la angajați din companii franceze. Legătura cu afișele pro-Rusia de pe Arcul de Triumf a fost descoperită ulterior, când un bărbat, Vyacheslav P., a fost filmat de camerele e supraveghere lipind postere și mai târziu a anunțat-o pe Anna M. de acțiunea desfășurată. Anna M. este acuzată de complicitate la distrugerea unui monument clasificat în favoarea unei puteri străine, participare la o asociație criminală, colectarea de informații privind interesele naționale pentru un stat străin și spionaj. Vyacheslav P. a fost reținut pentru distrugerea unui site clasificat și participare la o asociație criminală. Vincent P., în vârstă de 63 de ani, a fost de asemenea reținut și acuzat de participare la o asociație criminală și spionaj, iar un al patrulea bărbat, Bernard F., de 58 de ani, nu a fost reținut, dar trebuie să se prezinte săptămânal la poliție pentru control judiciar.
UK: Organizația Palestine Action contestă în instanță clasificarea ca grupare teroristă
Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza. Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare. Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave. Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale. Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters.
Trump se va întâlni cu Putin și Zelenski dacă acordul de pace este final
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a anunțat marți intenția de a se întâlni cu omologii săi ruși și ucraineni, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, „doar” atunci când acordul de încheiere a conflictului va fi „final sau în fazele sale finale”, scrie Baha. Președintele SUA a reiterat că s-au înregistrat „progrese extraordinare” în negocierile pentru oprirea conflictului de lungă durată „în ultima săptămână”, explicând că planul său inițial de 28 de puncte „a fost perfecționat cu contribuții suplimentare” atât din partea Ucrainei, cât și a Rusiei. De asemenea, Trump a dezvăluit că l-a instruit pe trimisul special al SUA, Steve Witkoff, să călătorească la Moscova și să se întâlnească cu președintele rus „în speranța finalizării acestui plan de pace”. Simultan, secretarul armatei americane, Dan Driscoll, se va întâlni cu oficiali ucraineni în cadrul procesului diplomatic. „Voi fi informat cu privire la toate progresele înregistrate, împreună cu vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles”, a menționat Trump.
China, amenințătoare: avertizează că va zdrobi orice încercare străină de a interfera cu Taiwanul
China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro. „Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.” Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen. China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.
Trump: Cred că ne apropiem foarte mult de un acord privind Ucraina
Donald Trump a făcut declarațiile din Grădina de Trandafiri a Casei Albe în timpul ceremoniei de grațiere a curcanilor de Ziua Recunoștinței. „Nu este ușor, dar cred că vom ajunge acolo. Cred că ne apropiem foarte mult de un acord pe care îl vom afla… Cred că facem progrese”, a declarat Donald Trump recent, referindu-se la războiul din Ucraina, potrivit Sky News. De asemenea, liderul american a reluat afirmațiile despre încheierea mai multor războaie și despre faptul că oprirea conflictului din Ucraina trebuia să fie mai ușoară. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina este „gata să avanseze cu cadrul acordului de pace”, potrivit unui raport analizat de Reuters. Se pare că el dorește să discute punctele sensibile ale acordului de pace cu Trump. De asemenea, Zelenski cere ca liderii europeni să participe la întâlnire. În paralel, au loc discuții între ruși și americani la Abu Dhabi, confirmă sursele. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, și delegația sa negociază cu rușii și există optimism pentru următorul pas, susține un oficial american. Oficialii ucraineni au declarat americanii că au fost de acord să semneze planul de pace revizuit, dar Rusia nu a răspuns încă nimic, a mai transmis sursa. Driscoll a fost principalul oficial al Casei Albe care i-a prezentat lui Volodimir Zelenski prima formă a planului de pace al SUA în 28 de puncte. Discuția a avut loc săptămâna trecută la Kiev. Toată lumea așteaptă răspunsul rușilor Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov.
O femeie din Noua Zeelandă a fost condamnată la închisoare pe viață pentru că și-a ucis copiii
Hakyung Lee, care a fost găsită vinovată în septembrie de uciderea șocantă a lui Yuna Jo, în vârstă de opt ani, și a lui Minu Jo, în vârstă de șase ani, trebuie să petreacă cel puțin 17 ani în spatele gratiilor înainte de a fi eligibilă pentru eliberare condiționată, potrivit BBC. Lee, în vârstă de 45 de ani, a susținut că era nebună în momentul crimelor din 2018, care au avut loc la scurt timp după moartea soțului ei. Judecătorul Înaltei Curți, Geoffrey Venning, a declarat că sănătatea mintală a lui Lee a jucat un rol în acest caz, dar că acțiunile ei au fost calculate. Rămășițele copiilor au fost descoperite abia în 2022 de către un cuplu care a câștigat o licitație pentru conținutul unui depozit abandonat din Auckland. În timpul unui proces care a durat mai mult de două săptămâni, avocații apărării lui Hakyung Lee au declarat instanței că sănătatea ei mintală s-a deteriorat după moartea lui Jo, soțul ei și că a ajuns să creadă că este mai bine ca restul familiei să moară împreună. A fugit în Coreea de Sud Lee a încercat să se sinucidă și să-și ucidă copiii, administrându-le o doză de antidepresiv amestecat în suc, dar a greșit doza și s-a trezit constatând că copiii ei erau morți, au declarat avocații ei. Procurorii au susținut că acțiunea lui Lee a fost „un act egoist menit să se elibereze de povara creșterii copiilor”. După crime, Lee și-a schimbat numele și a părăsit Noua Zeelandă. A fost arestată în Coreea de Sud – unde s-a născut – în septembrie 2022 și extrădată înapoi în Noua Zeelandă mai târziu în acel an.