Turcia va organiza COP31, în timp ce Australia conduce negocierile guvernamentale
Turcia va găzdui summitul ONU privind clima de anul viitor, în timp ce Australia va conduce discuțiile conferinței între guverne, conform unui acord de compromis care este în dezbatere, a declarat joi prim-ministrul australian Anthony Albanese. Conferințele anuale COP reprezintă principalul forum mondial pentru promovarea acțiunilor climatice. Acest compromis care ar avea loc ar putea fi soluția pentru disputa dintre Australia și Turcia privind organizarea COP31. Ambele țări au candidat în 2022 și au refuzat să se retragă. Cele două părți sunt aproape de un acord care ar stabili că Turcia va găzdui COP31 ca președinte al summitului, cu un eveniment pre-COP în Pacific, iar Australia va conduce negocierile. „Ceea ce am obținut este o mare victorie atât pentru Australia, cât și pentru Turcia”, a declarat Albanese pentru Australian Broadcasting Corp Radio. Cele două țări au acum la dispoziție un an pentru pregătirea unui eveniment ce atrage zeci de mii de participanți. „Mai este puțin de parcurs în aceste discuții”, a declarat reporterilor la COP30 din Belem, Brazilia, ministrul australian al Schimbărilor Climatice și Energiei, Chris Bowen. „Ar fi minunat dacă Australia ar putea avea totul. Dar nu putem avea totul. A fost important să se ajungă la un acord.”, a spus el miercuri. Acordul stabilește că Chris Bowen va conduce negocierile COP. „Aș avea toate puterile președinției COP pentru a gestiona negocierile, a numi co-facilitatori, a pregăti proiectul de text și a emite decizia de acoperire”, a spus Bowen. Guvernul turc nu a răspuns imediat solicitărilor de a comenta această situația și cum se poziționează.
Aproape 12.000 de copii ucişi sau răniţi în 2024, bilanţ alarmant al violenţei din zonele de conflict
Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie, avertizează organizaţia Save the Children. Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020. Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025. Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”. Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”. Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor. Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate. Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului. „Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”. Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat. Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria. Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.
Curtea Supremă a declarat ilegală educația religioasă creștină în școlile din Irlanda de Nord
Curtea Supremă a Regatului Unit a decis miercuri că educația religioasă creștină din școlile din Irlanda de Nord nu a fost oferită într-un mod „obiectiv, critic și pluralist” și a încălcat drepturile omului, potrivit Le Figaro. Instanța a fost sesizată de părinții unui elev de la o școală primară de stat din Belfast, care a participat la cursuri de educație religioasă, parte a curriculumului, între 2017 și 2021. Acești părinți, care nu sunt creștini și nu mărturisesc nicio credință religioasă, s-au plâns că educația religioasă oferită de școală nu era în conformitate cu convingerile lor. Conform documentelor depuse la instanță, aceștia au refuzat să permită ca fiicei lor să i se prezinte creștinismul „ca un adevăr absolut ”. Școala a răspuns că instruirea religioasă era „bazată pe Biblie” și urma programa școlară britanică. Curtea Supremă a anulat a apelul Înalta Curte de Justiție din Belfast a decis în favoarea părinților în 2022, constatând că instruirea religioasă în școlile din Irlanda de Nord era ilegală, dar decizia a fost anulată în apel. Miercuri, Curtea Supremă a anulat decizia Curții de Apel, constatând că aceasta a greșit în aplicarea principiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Trump și viitorul primar al New York-ului, Zohran Mamdani, se întâlnesc vineri la Washington
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri seara că se va întâlni vineri, în Biroul Oval, cu viitorul primar al orașului New York, Zohran Mamdani, pregătind scena unei confruntări directe între doi adversari politici care s-au atacat reciproc luni de zile de la distanță, scrie AP. Întâlnirea ar putea semnala o schimbare de ton, întrucât Trump a început recent să preia tema centrală a campaniei lui Mamdani, accesibilitatea, un subiect-cheie care a contribuit decisiv la victoria democratului. Întâlnire cu miză mare după luni de ostilitate Trump a confirmat întâlnirea pe rețelele sociale, menționând că Mamdani a solicitat-o și promițând „detalii suplimentare”. Purtătoarea de cuvânt a lui Mamdani a transmis că viitorul primar intenționează să discute cu Trump despre siguranța publică, securitatea economică și agenda accesibilității, susținută de peste un milion de new-yorkezi. Timp de luni de zile, Trump l-a etichetat pe Mamdani drept „comunist”, a amenințat cu retragerea fondurilor federale pentru oraș și chiar a sugerat deportarea lui, deși este cetățean american naturalizat. Presiunea politică îl împinge pe Trump către mesajele despre accesibilitate Tonul lui Trump s-a schimbat radical după ce republicanii au suferit înfrângeri majore în Georgia, New Jersey, Pennsylvania și Virginia. El a început să adopte mesajele democraților privind accesibilitatea, declarând recent că GOP este „Partidul Accesibilității”. Întâlnirea cu Mamdani vine după ce președintele a spus reporterilor că „vor ajunge la un acord”, iar Mamdani a confirmat că echipa sa a contactat Casa Albă pentru a stabili o întâlnire. Mamdani, un democrat socialist în vârstă de 34 de ani, care a trecut rapid de la statutul de legislator de stat din Queens la primar ales al celui mai mare oraș din SUA, a făcut campanie pentru reducerea costurilor vieții și a vorbit despre „protejarea New York-ului de Trump” după ce va prelua mandatul. Deși critic al președintelui, el afirmă că este dispus să colaboreze cu oricine, inclusiv cu Trump, dacă acest lucru îi ajută pe locuitorii orașului. Întâlnirea de vineri ar putea testa posibilitatea unei cooperări reale după luni de confruntări politice.
Atac rusesc masiv cu drone la Ternopil, în timp ce Zelenski caută sprijin diplomatic în Turcia
Un atac masiv cu drone și rachete lansat de Rusia asupra orașului Ternopil, din vestul Ucrainei, a ucis cel puțin 25 de persoane, inclusiv trei copii, în timp ce președintele Volodimir Zelenski se afla în Turcia pentru a obține sprijin diplomatic împotriva invaziei Moscovei, scrie AP. Atacul, unul dintre cele mai letale din ultimele luni, a devastat două blocuri de locuințe și a rănit zeci de oameni, subliniind extinderea razei loviturilor rusești în regiuni considerate până de curând sigure. Atac asupra unui cartier rezidențial Autoritățile ucrainene au declarat că Rusia a lansat 476 de drone de atac și de diversiune, precum și 48 de rachete de diferite tipuri, vizând mai multe regiuni. Apărarea antiaeriană a interceptat majoritatea rachetelor de croazieră, inclusiv cel puțin 10 doborâte de avioane F-16 și Mirage-2000 furnizate de Occident. Ministrul de interne Ihor Klymenko a confirmat că 19 victime au murit arse de vii și că 24 de persoane sunt încă dispărute, echipele de salvare continuând căutările printre dărâmături. Ternopil, aflat aproape de granița cu Polonia, era considerat până acum o zonă relativ sigură. Atacuri rusești în alte trei regiuni au rănit aproape 50 de persoane. Zelenski se întâlnește cu Erdogan în timp ce presiunea diplomatică crește Zelenski s-a întâlnit la Ankara cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, încercând să intensifice presiunea internațională asupra lui Vladimir Putin și să readucă în discuție posibilitatea unei soluții negociate. Turcia menține legături atât cu Kievul, cât și cu Moscova și joacă un rol-cheie de mediator în regiunea Mării Negre. Zelenski a spus că așteaptă „anumite semnale din partea Statelor Unite”, referindu-se la noile sancțiuni americane împotriva sectorului petrolier rus, care intră în vigoare vineri. Speculațiile privind participarea emisarului american Steve Witkoff au fost respinse ulterior de oficialii turci. Între timp, secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, a sosit în Ucraina pentru întâlniri cu oficiali de la Kiev, deși aceștia au negat că ar exista discuții imediate privind reluarea negocierilor de pace. Tensiuni regionale crescute Atacul a declanșat reacții din partea NATO. România a ridicat de la sol două Eurofighter Typhoon și două F-16 după ce o dronă a pătruns în spațiul său aerian. Polonia a mobilizat, de asemenea, avioane militare și a închis temporar două aeroporturi pentru a prioritiza aviația defensivă. La Harkov, dronele rusești au rănit 46 de persoane și au avariat clădiri rezidențiale și infrastructură medicală. Moscova a susținut că a vizat instalații energetice și obiective militar-industriale ucrainene și a afirmat că a doborât patru rachete ATACMS furnizate de SUA, lansate de Ucraina asupra orașului Voronej.
Trump semnează legea care obligă la publicarea fișierelor Epstein
Președintele Donald Trump a semnat o lege bipartizană care obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să facă public întregul set de documente legate de Jeffrey Epstein, marcând o schimbare dramatică după luni întregi în care s-a opus demersului, scrie AP. Decizia vine pe fondul unei presiuni covârșitoare din partea Congresului și al costurilor politice tot mai mari pentru administrație, în ciuda insistențelor lui Trump că democrații folosesc subiectul pentru a distrage atenția de la „victoriile” republicanilor. Congresul susține masiv divulgarea după schimbarea de poziție a lui Trump Trump a susținut mult timp că inițiativa de transparență era o „farsă” politică creată de democrați, mergând până la a o convoca pe reprezentanta Lauren Boebert în Situation Room pentru a încerca să blocheze demersul. Însă, odată ce a devenit clar că legislativul va impune publicarea documentelor, Camera Reprezentanților adoptând legea cu 427–1, iar Senatul aprobând-o în unanimitate, președintele a făcut o întoarcere bruscă. Trump a spus că vrea ca partidul să „meargă mai departe” și ca subiectul Epstein să nu umbrească prioritățile republicanilor. Legea obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să publice, în 30 de zile, toate documentele, comunicările și materialele investigatoare legate de Epstein și de ancheta privind moartea sa în închisoare federală în 2019. Sunt permise redactări doar pentru a proteja victimele sau investigațiile active, nu pentru a evita „rușinea, prejudiciul de imagine sau sensibilitățile politice”. Legea avansează în ciuda rezistenței GOP și a controverselor vechi din cazul Epstein Proiectul, considerat inițial improbabil, a câștigat avânt printr-o coaliție neobișnuită formată din democrați, critici republicani ai lui Trump și câțiva foști aliați ai acestuia. Reprezentantul republican Clay Higgins a fost singurul care a votat împotrivă, avertizând că limbajul legii ar putea duce la expunerea unor persoane nevinovate menționate în fișiere. Senatul a adoptat legea fără un vot formal, prin consens unanim. Epstein, un finanțator influent aflat în cercul unor lideri politici și oameni de afaceri de top, fusese cândva prieten cu Trump, deși acesta insistă că a rupt legăturile cu el cu mulți ani înainte de arestarea sa. Unii aliați ai lui Trump au alimentat teorii ale conspirației privind o presupusă mușamalizare în cazul Epstein, speculații pe care această lege încearcă acum să le clarifice prin impunerea unei transparențe fără precedent.
Lovituri aeriene israeliene în Gaza. Hamas avertizează asupra prăbușirii armistițiului
Gruparea palestiniană Hamas condamnă loviturile aeriene israeliene efectuate miercuri în Fâșia Gaza. Organizația le descrie drept o „escaladare periculoasă” care ar pune în pericol o încetare a focului deja fragilă. „Considerăm aceasta o escaladare periculoasă prin care criminalul de război Netanyahu caută să reia genocidul împotriva poporului nostru”, se arată într-o declarație transmisă miercuri de Hamas, citată de Times of Israel. Hamas contestă versiunea israeliană Israelul, în schimb, spune că raidurile au fost lansate ca răspuns la focuri trase de membri ai grupării palestiniene împotriva trupelor sale, aflate în sudul Gazei. Armata israeliană susține că incidentul care a declanșat operațiunea reprezintă o încălcare directă armistițiului. Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului, atacul asupra trupelor aflate pe partea estică a liniei galbene „constituie o încălcare a acordului de încetare a focului”. Zona este considerată teritoriu controlat de Israel în interiorul Gazei. Raiduri dincolo de linia galbenă Loviturile aeriene israeliene intervin într-un moment în care armistițiul este tot mai fragil, slăbit în ultimele zile de mai multe incidente violente în Gaza. Potrivit relatărilor internaționale, raidurile au ucis peste 25 de palestinieni. Cele patru atacuri au vizat cartiere din Gaza aflate sub controlul Hamas. Medici citați de Reuters au precizat că victimele provin din zone în care civilii rămân expuși între pozițiile israeliene și infrastructura militară a Hamas. Trei dintre aceste atacuri au avut loc mult dincolo de o „linie galbenă” imaginară, stabilită pentru a separa zonele aflate sub control israelian de cele aflate sub control palestinian. Deși armistițiul a redus intensitatea conflictului, violențele nu s-au oprit complet și, atât palestinienii, cât și Israelul, au raportat victime de la intrarea în vigoare a acordului.
Trump urmează să semneze legea pentru publicarea unor fișiere suplimentare despre Epstein
Președintele american Donald Trump este așteptat să semneze un proiect de lege care obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să publice fișiere suplimentare legate de Jeffrey Epstein, marcând o schimbare majoră după luni de opoziție, scrie The Guardian. Trump denunțase anterior demersurile pentru publicarea documentelor drept o „farsă” creată de democrați, însă și-a schimbat poziția după ce a devenit clar că Camera Reprezentanților va adopta masiv legislația, determinând republicanii să o avanseze rapid prin ambele camere. Trump își schimbă poziția pe măsură ce Congresul avansează un efort bipartizan pentru transparență Avântul proiectului de lege a crescut după ce Trump a declarat „nu avem nimic de ascuns”, îndemnând republicanii să nu mai se opună măsurii pe care anterior o atacase. Președintele Camerei, Mike Johnson, amânase propunerea luni la rând, dar nu a reușit să oprească o coaliție bipartizană hotărâtă să forțeze publicarea unor dosare mult cerute. Senatul a adoptat în cele din urmă proiectul fără amendamente, trimițându-l pe biroul lui Trump. Departamentul de Justiție afirmase anterior că publicase deja toate documentele posibile fără a compromite investigațiile sau a expune victime, menționând că multe materiale sunt sigilate prin hotărâri judecătorești. Noua legislație impune însă divulgări mult mai ample. Proiectul cere publicarea anchetelor, registrelor de zbor, comunicărilor interne și a altor documente Conform proiectului, procurorul general trebuie să publice documentele declasificate legate de Epstein în 30 de zile, într-un format accesibil și descărcabil. Materialele includ dosare de investigație despre Epstein și Ghislaine Maxwell, registre de zbor, itinerarii, comunicări interne ale DOJ, decizii privind acuzațiile, documente despre detenție și deces, precum și detalii despre acorduri de imunitate. Sunt permise unele excepții, precum redactarea informațiilor care pot identifica victime, materiale legate de anchete în desfășurare, imagini ale abuzurilor sau ale morții și alte categorii protejate. Documente noi dezvăluie comentariile lui Epstein despre Trump și alte figuri proeminente Membrii Congresului au publicat deja zeci de mii de documente privind legăturile lui Epstein cu personalități influente, inclusiv fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers și scriitorul Michael Wolff. Unele emailuri arată că Epstein scria despre Trump în termeni disprețuitori, deși niciunul nu sugerează implicarea acestuia în activități ilegale. Într-un mesaj, Epstein spunea: „Nimeni nu e la fel de rău ca Trump. Nicio celulă decentă în trupul lui.”
Germania vrea să retragă cetățenia celor care susțin Hamas
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că sprijinul pentru organizația Hamas este incompatibil cu valorile democratice ale Germaniei. Altfel spus, persoanele care au obținut pașaport german prin naturalizare și promovează gruparea ar trebui să își piardă cetățenia. Germania aplică modificările aduse legislației privind imigrația și cetățenia, astfel încât noii cetățeni să respecte valorile democratice ale țării. Dezbaterile despre migrație, integrarea noilor veniți și reacțiile la conflictul israeliano-palestinian au divizat puternic țara. Germania nu-și negociază valorile „Persoanele care au obținut cetățenia germană, inclusiv cei cu dublă cetățenie, și-au declarat angajamentul față de sistemul nostru de valori”, a subliniat oficialul german, citat de Reuters. Dobrindt a adăugat că, atunci când se dovedește că această declarație a fost „o denaturare deliberată”, statul trebuie să poată acționa și să retragă cetățenia. Declarațiile ministrului vin în urma unui caz recent care a atras atenția opiniei publice. Un sirian stabilit de mulți ani la Berlin riscă să își piardă cetățenia după ce a postat pe Instagram o imagine cu doi combatanți Hamas. În postare, el i-a descris pe membrii grupării teroriste drept „Eroii Palestinei”. Autoritățile au aflat desprea aceasta prin intermediul agențiilor de securitate și consideră că bărbatul a indus în eroare instituțiile atunci când și-a declarat loialitatea față de valorile germane. Holocaustul rămâne un reper al politicii germane Cazul a relansat discuțiile din Germania despre integrare, apartenență și riscul radicalizării unor persoane venite din zone de conflict. Dezbaterea este amplificată de ascensiunea extremei drepte și de tensiunile legate de conflictul israeliano-palestinian. Sprijinul puternic al Germaniei pentru Israel rămâne legat de responsabilitatea istorică față de Holocaust. Reforma legii cetățeniei din iunie 2024 îi obligă pe solicitanți să își declare explicit atașamentul față de ordinea democratică. Aceștia trebuie, de asemenea, să recunoască „responsabilitatea istorică specială” a Germaniei, inclusiv „protejarea vieții evreiești”. Berlinul, împotriva extremismului Primarul Berlinului, Kai Wegner, a lăudat reacția rapidă a autorităților și a spus că măsura era necesară. Declarațiile ministrului arată, însă, că Germania nu vizează doar acest caz, ci are ]n vedere retragerea retragerea cetățeniei oricărei persoane care sprijină grupări extremiste precum Hamas.
Muzeu interactiv dedicat Giulgiului din Torino, deschis în California
„Giulgiul din Torino: o experiență captivantă”, o expoziție de 5 milioane de dolari din Garden Grove, care include săli de proiecție la 360 de grade, replici ale Giulgiului din Torino, chioșcuri interactive și o sculptură în mărime naturală a lui Hristos, a fost concepută pe o perioadă de trei ani și finanțată prin donații private, potrivit AP. Conținutul a fost creat în principal de Othonia, Inc., un grup cu sediul la Roma dedicat examinării Giulgiului, unul dintre cele mai studiate artefacte din istorie. Originalul – o pânză de 4,3 metri lungime și 1 metru lățime – este păstrat într-o cutie antiglonț, cu temperatură controlată, adăpostită în Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino, Italia. Muzeul din California, care se întinde pe o suprafață de 930 de metri pătrați, conține o imagine laminată în mărime naturală a giulgiului întins pe un perete. Aceasta prezintă imaginea slabă a unui bărbat cu răni similare cu cele ale lui Hristos. Vaticanul nu a pretins autenticitatea Giulgiului Vaticanul a numit pânza un simbol puternic al suferințelor lui Hristos, fără a pretinde autenticitatea acesteia. Mulți experți susțin datarea cu carbon a unor bucăți de pânză, care plasează-o în secolul al XIII-lea sau al XIV-lea, dar mulți credincioși – printre care și oameni de știință desăvârșiți – spun că rezultatele ar fi putut fi denaturate de contaminare, solicitând analizarea unor mostre mai mari. Mulți insistă că pânza conține polen din Ierusalim și este țesută într-un model specific secolului I. Pânza, considerată o relicvă de mulți creștini, a fost expusă cel mai recent în primăvara anului 2015. Deși giulgiul s-ar putea să nu părăsească niciodată Torino, noua expoziție va rămâne cel puțin până în 2030 în campusul Catedralei Christ, lângă faimosul turn de sticlă și sanctuar ridicat de televanghelistul Robert H. Schuller.