Kiev: Mai puțin de 30 de participanți la protestul anticorupție
Acțiunea, convocată sâmbătă în spațiul central cunoscut drept Maidanul Kievului – loc emblematic al manifestațiilor civice din Ucraina, a atras în final mai puțin de 30 de persoane. Manifestanții au început să se adune după ora prânzului în apropierea Monumentului Independenței de pe bulevardul Hreșciatik. Aproximativ jumătate dintre participanți au purtat pancarte cu mesaje critice la adresa autorităților, precum „Nu mai avem încredere, furați de la popor și de la armata Ucrainei!” sau „Fără corupție în Ucraina și fără instigatorii ei”. Fără forțe de ordine suplimentare la protest Protestatarii au cerut și „reînființarea companiei de drone de atac coordonată de Iurii Kasianov”, desființată anterior, referindu-se la unitatea pe care Kasianov a condus-o în cadrul grănicerilor ucraineni. Aceasta a fost dizolvată recent, decizie pe care reprezentanții săi au contestat-o public, susținând că echipa sa era eficientă pe front și că desființarea ar fi fost nejustificată. Acțiunea s-a desfășurat pașnic, nefiind dislocați „mai mulți ofițeri de ordine publică decât în mod obișnuit în piața centrală a capitalei”. Potrivit Interfax-Ukraine, vremea de la Kiev – înnorată, cu 11 grade Celsius și fără precipitații – nu a influențat nivelul scăzut al participării. Apelul la protest a fost lansat de câțiva activiști, printre care și Kasianov, însă majoritatea personalităților publice au ignorat inițiativa, iar în mediul online au apărut reacții critice. Protestul, preluat și distorsionat de propaganda rusă Dezaprobarea publică a protestului a fost alimentată și de îndemnurile fostului deputat Oleh Țariov -căruia i-a fost retrasă cetățenia ucraineană și care se află în prezent în Rusia – pe care propagandiștii ruși le-au preluat și le-au amplificat. Susținătorii președintelui Volodimir Zelenski au acuzat opoziția că ar încerca să provoace proteste în timpul războiului, deși formațiunile vizate nu au lansat astfel de apeluri.
Google și Disney fac pace: ESPN și ABC revin pe YouTube TV
Cele două companii americane au confirmat vineri că au ajuns la o înțelegere care permite reintroducerea ABC, ESPN și a altor peste 20 de rețele Disney pe YouTube TV. Blocajul a început pe 31 octombrie și a scos de pe platformă inclusiv meciuri importante de fotbal universitar și două ediții Monday Night Football, meciul săptămânal de fotbal american difuzat luni seara în SUA. Potrivit CNBC, YouTube a transmis că este „bucuros să împărtășească” încheierea acordului, iar compania și-a cerut scuze pentru întrerupere: „Apreciem răbdarea abonaților în timp ce am negociat în numele lor”. Disputa s-a purtat pe tarifele Disney Și Disney a salutat noua înțelegere. Alan Bergman și Dana Walden, care conduc divizia de divertisment a companiei, împreună cu Jimmy Pitaro, șeful ESPN au transmis că noul acord reflectă „modul în care publicul american alege să urmărească divertismentul” și au spus că sunt „încântați că rețelele au fost restabilite la timp pentru fanii care așteaptă programarea din weekend, inclusiv fotbalul universitar”. Principala problemă dintre companii a fost tariful perceput de Disney pentru rețelele sale, ESPN fiind cel mai scump canal din pachet, cu mai mult de 10 dolari pe lună pentru un abonat. Tensiuni similare au existat anul acesta și între YouTube TV și NBCUniversal sau Fox, însă toate au fost soluționate înainte de întreruperi majore. Acces extins la conținut sportiv Disney a anunțat că, până la finalul lui 2026, abonații planului de bază YouTube TV vor primi acces fără costuri suplimentare la o selecție de programe ESPN Unlimited, ce va include conținut ESPN+ și materiale noi de pe viitorul serviciu digital complet. Conducerea Disney a numit acordul „un rezultat foarte bun pentru consumatori și pentru companie”, subliniind că prioritatea rămâne „oferirea celor mai bune experiențe fanilor”.
Estonia donează 3,5 milioane de euro pentru ca Ucraina să cumpere echipamente Starlink
Sprijinul a fost alocat prin Coaliția IT, pentru îmbunătățirea tehnologiei IT a Ucrainei, și susținerea în combaterea agresiunii ruse. „Este o asistență extrem de importantă pentru ei, cu un efect vizibil pe câmpul de luptă. Capacitatea Starlink este deosebit de importantă, având în vedere intenția Ucrainei de a crește semnificativ numărul de unități de drone, care necesită conectivitate la internet de mare capacitate”, a declarat Hanno Pevkur, ministrul Apărării din Estonia. Oficialul a precizat că Zelenski i-a cerut sprijinul. Ministrul a reamintit că Ucraina „luptă în fiecare zi pentru siguranța întregii Europe, incluzând Estonia. „Prin urmare, pe lângă arme, sprijinul în domeniul tehnologiei informației este, de asemenea, esențial, și mă bucur că putem ajuta Ucraina să-și îmbunătățească capacitățile IT și, astfel, să-și sporească șansele de victorie într-un război care face sute de victime în fiecare zi”, a declarat ministrul estonian al Apărării. Cei 3,5 milioane de euro sunt alocați pentru achiziționarea sistemelor de comunicații Starlink și provin din pachetul de asistență pentru Ucraina planificat de Estonia pentru anul 2025. În 2025, Estonia a acordat Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 0,3 % din PIB-ul țării, cumpărând ajutor militar prin intermediul companiilor estoniene. Instruirea a fost realizată de Armata estonă, iar tehnologiile militare au fost dezvoltate prin intermediul coaliției IT, condusă de Estonia și Luxemburg.
Planul Autostradă Polară al Chinei către Europa se accelerează și solicită o cooperare de milioane de dolari din partea Rusiei
Este un traseu pe care Beijingul îl promovează drept începutul unui coridor regulat în cadrul ambițioasei sale „Rute a Mătăsii Polare”. După cum subliniază agenția de presă EFE, prin această realizare logistică, gigantul asiatic urmărește să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile și să-și consolideze autonomia într-o hartă globală a rutelor tot mai instabilă, scrie Huffingtonpost.es. Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurți și emisii mai reduse. Totuși, ridică semne de întrebare privind viabilitatea ecologică a unei linii ce depinde de topirea accelerată a Arcticii și de cooperarea cu Rusia. China aspiră să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum două săptămâni la Gdansk (Polonia), după douăzeci de zile de navigație din Ningbo (Zhejiang, est), completând primul voiaj al „Rutei Arctice Express China–Europa”, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în „Ruta Mătăsii Polare”. Pentru China, această cale reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia și Europa, alături de rutele tradiționale care traversează Canalul Suez și ocolesc Capul Bunei Speranțe. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anunțase la sfârșitul lui septembrie că Beijingul „va coopera cu Rusia și cu alte țări interesate de dezvoltarea și protecția Arcticii”. Viteză și limite sezoniere Conexiunea a finalizat primul traseu în douăzeci de zile, cu două mai multe decât era prevăzut, față de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe lângă Capul Bunei Speranțe. Astfel, Beijingul intenționează să reducă tranzitul la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe (Regatul Unit). Conform informațiilor dezvăluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puține decât marile portcontainere de pe rutele tradiționale, dar cu încărcături cu valoare adăugată mare, precum module fotovoltaice și componente de baterii. „Înainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile și produsele riscau auto-descărcarea; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calității este mai precis”, a explicat pentru presă Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat că noua rută poate scurta timpii cu aproximativ zece zile și poate reduce costurile cu circa 35%. Totuși, utilizarea ei rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigație de aproximativ 120 de zile, și depinde de o infrastructură rusă încă insuficientă și de costurile ridicate ale operării spărgătoarelor de gheață în apele polare. Topirea gheții deschide și amenință ruta Topirea accelerată a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a deschis o fereastră de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica în perioada 2023–2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de când există înregistrări, iar în martie 2025 stratul de gheață a atins cea mai mică întindere de iarnă de la apariția observațiilor satelitare. Ruta, prezentată de Beijing drept un model de „transport verde”, cu până la 50% mai puține emisii, se confruntă totuși cu riscuri de mediu semnificative. În acest sens, tranzitul navelor în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheții, și poate favoriza răspândirea speciilor invazive atașate de coca navei, conform unor studii canadiene și ale British Antarctic Survey citate de agenție. Astfel, China speră să opereze ruta în mod regulat începând din 2026, într-un context ce va necesita o cooperare internațională strânsă și o guvernanță ambientală încă de definit într-o Arctică tot mai deschisă și disputată.
Navă-spion din Flota fantomă a Rusiei, detectată aproape de Hawaii
Personalul Gărzii a efectuat „un survol și o tranzitare în condiții de siguranță și profesionalism” în apropierea navei ruse Kareliya în 29 octombrie, cu un avion de patrulare și o navă mică, potrivit comunicatului publicat de serviciu. Vasul Kareliya a operat la aproximativ 15 mile la sud de insula Oahu, în afara apelor teritoriale ale SUA, care se întind la 12 mile de coastă, notează sursa citată. „Acționând în conformitate cu dreptul internațional, personalul Gărzii de Coastă monitorizează activitățile navei rusești în apropierea apelor teritoriale ale SUA pentru a asigura securitatea maritimă a navelor americane care operează în zonă și pentru a sprijini eforturile de apărare a teritoriului SUA”, se arată în comunicatul publicat de serviciu. Potrivit dreptului internațional, navele militare străine au dreptul să tranziteze și să opereze în afara apelor teritoriale ale altor state, care se întind până la 12 mile marine de la țărm. Potrivit The Moscow Times, Nava-spion Kareliya, face parte din „Flota fantomă” a Rusiei, formată din șase nave Vishnya, care au rolul de a culege informații. Nava face parte din Flota Pacificului a Marinei Ruse. Nava a mai fost văzută în 2021 în apropierea insulei Kauai din Hawaii și încă odată, în anul 2022. Ministerul Apărării din Rusia nu a oferit comentarii cu privire la incident.
Trump reduce tarifele pentru carne de vită, cafea și alte produse alimentare
Noile scutiri, care au intrat în vigoare retroactiv joi la miezul nopții, marchează o schimbare radicală de poziție pentru Trump, care a insistat mult timp că taxele vamale drastice pe care le-a impus la începutul acestui an nu alimentează inflația, potrivit Reuters. „În unele cazuri, acestea pot” crește prețurile, a spus Trump despre tarifele sale, când a fost întrebat despre această măsură la bordul avionului Air Force One, vineri seara. Dar el a insistat că, în general, SUA „nu au practic nicio inflație”. Democrații au obținut o serie de victorii în alegerile statale și locale din Virginia, New Jersey și New York City, unde preocupările crescânde ale alegătorilor cu privire la accesibilitate, inclusiv prețurile ridicate ale alimentelor, au fost un subiect cheie. Fără tarife vamale pe produse din Argentina, Guatemala, Ecuador și el Salvador Trump a mai declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că va continua cu plata a 2.000 de dolari către americanii cu venituri mici și medii, care va fi finanțată din veniturile din tarife vamale la un moment dat în cursul anului viitor. „Tarifele ne permit să acordăm un dividend dacă dorim să facem acest lucru. Acum vom acorda un dividend și vom reduce și datoria”, a spus el. Administrația Trump a anunțat joi acorduri comerciale-cadru care, odată finalizate, vor elimina tarifele vamale pentru anumite produse alimentare și alte importuri din Argentina, Ecuador, Guatemala și El Salvador, oficialii americani urmărind încheierea unor acorduri suplimentare înainte de sfârșitul anului. Ce se ieftinește? Lista de vineri include produse pe care consumatorii americani le cumpără în mod obișnuit pentru a-și hrăni familiile acasă, multe dintre acestea înregistrând creșteri de preț de două cifre de la an la an. Aceasta include peste 200 de articole, de la portocale, fructe de acai și boia de ardei până la cacao, substanțe chimice utilizate în producția alimentară, îngrășăminte și chiar ostii. Casa Albă, într-o fișă informativă privind ordinul, a declarat că acesta a venit în urma „progreselor semnificative realizate de președinte în asigurarea unor condiții mai reciproce pentru relațiile noastre comerciale bilaterale”. Aceasta a afirmat că Trump a decis că anumite produse alimentare pot fi scutite, deoarece nu sunt cultivate sau prelucrate în Statele Unite, și având în vedere încheierea a nouă acorduri-cadru, a două acorduri finale privind comerțul reciproc și a două acorduri de investiții. Carnea de vită se scumpise cu 13% Conform celor mai recente date disponibile pentru luna septembrie, carnea de vită măcinată era cu aproape 13% mai scumpă, potrivit datelor indicelui prețurilor de consum, iar fripturile costau cu aproape 17% mai mult decât în urmă cu un an. Creșterile pentru ambele produse au fost cele mai mari din ultimii trei ani, de când inflația se apropia de apogeu sub predecesorul lui Trump, democratul Joe Biden. Deși Statele Unite sunt un important producător de carne de vită, lipsa persistentă de bovine din ultimii ani a menținut prețurile ridicate la acest produs. Prețurile bananelor au crescut cu aproximativ 7%, iar cele ale roșiilor cu 1%. Costurile totale pentru alimentele consumate acasă au crescut cu 2,7% în septembrie. Scutirile de taxe vamale au fost apreciate de multe grupuri industriale, în timp ce altele și-au exprimat dezamăgirea că produsele lor au fost excluse de la scutiri. „Măsura de astăzi ar trebui să ajute consumatorii, a căror cafea de dimineață va deveni, sperăm, mai accesibilă, precum și producătorii americani, care utilizează multe dintre aceste produse în lanțurile lor de aprovizionare și în liniile de producție”, a declarat Leslie Sarasin, președintele FMI-Food Industry Association, într-un comunicat. Ce se întâmplă cu băuturile alcoolice? Președintele Consiliului pentru băuturi spirtoase distilate, Chris Swonger, a declarat că excluderea băuturilor spirtoase din Uniunea Europeană și Marea Britanie „este încă o lovitură pentru industria ospitalității din SUA, tocmai când sezonul critic al sărbătorilor intră în viteză maximă”. „Scotch-ul, coniacul și whisky-ul irlandez sunt produse agricole cu valoare adăugată care nu pot fi produse în Statele Unite”, a adăugat Swonger. Întrebat dacă sunt planificate alte modificări, Trump a declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One: „Nu cred că va fi necesar”. „Am făcut doar o mică reducere”, a spus el. „Prețurile cafelei erau puțin cam mari, iar acum vor scădea într-o perioadă foarte scurtă”.
Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România
Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:
Compania rusă Lukoil, în noi negocieri cu potențiali cumpărători ai activelor sale străine
Într-un comunicat emis vineri, gigantul petrolier din Rusia a anunțat vineri că este în negocieri cu potenţiali cumpărători pentru activele sale internaţionale. Discuțiile au loc după ce Lukoil ajunsese la un acord cu grupul elvețian Gunvor, însă acesta și-a retras oferta câteva zile mai târziu când Washingtonul a numit compania „păpușa Kremlinului” și a blocat tranzacția. „Acordul specific va fi anunțat după ce se vor ajunge la acordurile finale și se vor obține aprobările necesare din partea autorităților de reglementare”, a anunțat compania Lukoil, potrivit Reuters. „Compania își propune să asigure funcționarea neîntreruptă a activelor în timpul vânzării și transferului acestora către noii proprietari. Astfel se vor evita riscurile de întrerupere a activității și a aprovizionării cu resurse energetice a țărilor în care este prezentă și se vor salva locurile de muncă”, a adăugat compania. Când vor intra în vigoare sancțiunile SUA asupra giganților petrolieri din Rusia În luna octombrie, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Lukoil și Rosneft, sporind presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. OFAC a emis, de asemenea, o licență generală care le-a acordat companiilor termen până la 21 noiembrie pentru a finaliza tranzacțiile comerciale cu Lukoil, inclusiv orice achiziții de active internaționale ale companiei petroliere cu sediul la Moscova. Pe 14 noiembrie, Financial Times a relatat că firma americană Carlyle Group analizează o potențială preluare a operațiunilor internaționale deținute de gigantul petrolier rus Lukoil. Carlyle se află în etapa de analiză a oportunității și caută să obțină o licență specială de la guvernul american care i-ar permite să demareze procesul de verificare a activelor (due diligence). Deși și-a comunicat interesul către Lukoil, fondul de investiții nu a luat încă o decizie finală privind înaintarea unei oferte formale.
Mai mulți membri ai extremei drepte din Germania vor merge la Washington luna viitoare
Anna Paulina Luna, o aliată a președintelui american Donald Trump, a acordat un interviu pentru publicația Welt, unde a anunțat că printre cei invitați se află și co-lidera partidului AfD, Alice Weidel. Invitația adresată membrilor AfD vine într-un moment în care personalitățile de extremă dreapta din Germania caută din ce în ce mai mult sprijinul republicanilor MAGA din SUA pentru ceea ce ei numesc o luptă împotriva persecuției politice și cenzurii din țara lor. Aliata lui Trump a fost întrebată de jurnaliștii de la publicația Welt dacă și lidera AfD, Alice Weidel, a fost invitată la Washington, iar răspunsul a fost afirmativ. „O voi găzdui în decembrie. Cred că vor fi 40 de membri ai AfD. Nu numai eu, ci și alți membri ai Congresului vor fi prezenți. În februarie, planificăm o conferință, un fel de anti-Davos. Ceva care se concentrează mai mult pe suveranitatea națiunilor”, a spus Anna Paulina Luna pentru Welt, potrivit POLITICO. Un purtător de cuvânt al formațiunii a declarat că „nu poate nici confirma, nici infirma” dacă acest număr de politicieni ai partidului va călători efectiv în SUA luna viitoare. Luna s-a arătat interesată de afirmațiile unor personalități de extremă dreapta din Germania, care susțin că sunt persecutate în țară pentru opiniile lor. Totodată, unii oficiali ai administrației Trump s-au pronunțat în sprijinul AfD. Pe ce mizează AfD Potrivit POLITICO, liderii AfD consideră că invitația la Washington este o oportunitate de a câștiga mai multă legitimitate pe plan intern pentru afirmațiile lor privind persecuția. Luna a invitat-o pe Alice Weidel la Washington la sfârșitul lunii trecute printr-o postare pe X, iar cea din urmă a spus că va lua legătura pentru a discuta detaliile. Luna a declarat pentru Welt că s-a întâlnit recent și cu Naomi Seibt, o influenceriță de dreapta și aliată a AfD, care recent a solicitat azil în SUA. Aceasta susține că este ținta „supravegherii și hărțuirii severe din partea guvernului și a serviciilor de informații” pentru opiniile sale politice și apărarea libertății de exprimare în Germania.
Republica Moldova preia activele Lukoil de la Aeroportul Chișinău, cu titlu gratuit
Aeroportul Internațional Chișinău a preluat vineri în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, printr-un contract de comodat semnat pe 12 noiembrie. Predarea oficială a avut loc pe 13 noiembrie, a spus ministrul Energiei, Dorin Junghietu, conform Ziarul de Gardă. „Terminalul petrolier de la Aeroport reprezintă un activ strategic pentru stat, prin urmare, este important ca furnizarea de kerosen pentru sectorul avia să se desfășoare fără întreruperi. În acest scop, grupul de lucru constituit pe subiectul aprovizionării cu combustibil, de comun cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și implementat un plan de management, astfel încât furnizarea combustibilului să aibă loc fără perturbări. Contractul de comodat ne permite să asigurăm furnizarea de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru a asigura stabilitatea aprovizionării aeronavelor, în contextul riscului ca, din 21 noiembrie, compania Lukoil să fie în incapacitate de furnizare și operare”, a spus ministrul Energiei. Dorin Junghietu a mai spus că grupul de lucru a discutat cu o companie românească pentru a vinde combustibil Aeroportului pe termen scurt. Exportul ar putea fi aprobat vineri. „În această perioadă, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier. Etapa următoare va fi cumpărarea de către AIC a activelor și infrastructurii aeroportuare din proprietatea Lukoil”, a declarat ministrul. În privința stațiilor de distribuție deținute de Lukoil, Junghietu a spus că acestea sunt aproximativ 100, și oferă resurse petroliere pe piața locală. „Cu toate acestea, în prezent, piața petrolieră din Republica Moldova este diversă, cu mai mulți operatori ce au diferite lanțuri logistice de aprovizionare, atât terestru din România, cât și prin Portul Giurgiulești, respectiv piața este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile”, a declarat el. SUA sancționează Lukoil și Rosneft pentru presiune asupra Rusiei Pe 22 octombrie, SUA a aplicat sancțiuni pentru companiile petroliere ruse, ca urmare a lipsei unui angajament serios al Rusiei față de pacea în Ucraina, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Sancțiunile afectează companiile petroliere Rosneft și Lukoil. Toate filialele deținute în proporție de 50% sau mai mult de aceste companii sunt blocate conform EO 14024. „Noile sancțiuni sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și degradează capacitatea Kremlinului de a strânge venituri pentru mașina sa de război și de a sprijini economia sa slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o soluționare pașnică a războiului, iar o pace permanentă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință”, se arată în comunicat.