Reformă amplă în Germania privind serviciul militar: examinare obligatorie pentru tineri / Ce stimulente financiare oferă statul voluntarilor
Noul acord, finalizat miercuri seară de parlamentari de rang înalt din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social-Democrat (SPD), reprezintă a doua încercare a coaliției de a soluționa una dintre cele mai controversate reforme din domeniul apărării, scrie Politico. Proiectul anterior s-a prăbușit după ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a intervenit pentru a bloca un model care se baza pe declanșarea automată a unui sistem de loterie pentru acoperirea deficitului de personal. Acest lucru a stârnit o dezbatere mai amplă despre cât de departe ar trebui să meargă Germania în a obliga tinerii să efectueze stagiul militar. Compromisul prezentat joi dimineață propune o abordare diferită. Înregistrare obligatorie și examinare medicală pentru tinerii de 18 ani Potrivit planului, toți tinerii de 18 ani vor fi înregistrați oficial, iar băieții născuți începând cu anul 2008 vor trebui să treacă printr-o examinare medicală obligatorie. Tinerii vor completa și un chestionar privind aptitudinile și disponibilitatea de efectua serviciul militar. Măsura oferă guvernului o imagine timpurie asupra potențialului de recrutare. Serviciu militar obligatoriu doar prin votul Parlamentului Dacă numărul voluntarilor pentru serviciul militar va fi prea mic, coaliția propune introducerea unei „obligații de serviciu în funcție de necesități”. Această măsură ar putea fi activată printr-un vot al Bundestagului, de exemplu în cazul unei situații de securitate care ar impune suplimentarea urgentă a efectivelor. În acest scenariu, Bundeswehr ar recruta doar numărul necesar, iar recurgerea la un sistem de loterie va fi ultima soluție. Ministerul Apărării va trebui să prezinte o dată la șase luni un raport privind progresul în atragerea tinerilor în armată. Pentru a consolida ruta voluntară, acordul include noi stimulente: un salariu de 2.600 de euro pe lună, un sprijin financiar pentru obținerea permisului auto sau de camion după un an de serviciu și statut special dedicat celor care aleg să rămână mai mult în serviciu. Acordul stabilește un obiectiv de creștere a efectivelor la 255.000 – 270.000 de soldați activi, plus aproximativ 200.000 de rezerviști, în concordanță cu angajamentele Germaniei în cadrul NATO. În prezent, Germania are aproximativ 182.000 de militari activi. Proiectul de lege este așteptat să fie înaintat Parlamentului pentru vot până la sfârșitul anului.
UE întărește directiva care protejează fermierii împotriva abuzurilor marilor supermarketuri și companii de procesare. Consiliul a introdus un mecanism de asistența reciprocă
Reprezentanții Consiliului (țărilor UE) și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament care, printre alte caracteristici noi, introduce un „mecanism de asistență reciprocă” ce va permite autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații, precum și să colaboreze la anchetele legate de practici comerciale neloiale, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat, notează EFE. În plus, noua lege include norme privind acoperirea costurilor în cazurile de asistență reciprocă , precum și privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor pentru a se asigura că furnizorii sunt protejați de represalii, și un mecanism de acțiune coordonată în cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale la scară largă care implică cel puțin trei țări ale UE. Regulamentul conține, de asemenea, prevederi pentru cooperarea statelor membre atunci când astfel de practici sunt efectuate de cumpărători din țări terțe, deoarece aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a UE. Acordul la care s-a ajuns astăzi trebuie acum ratificat de Consiliu și Parlament înainte de adoptarea sa finală. Protecția fermierilor față de practici comerciale neloiale UE are deja norme pentru combaterea acestor tipuri de practici; în 2019, a intrat în vigoare Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a corecta dezechilibrele în puterea de negociere dintre furnizorii și cumpărătorii de produse agricole. Acest regulament îi protejează în special pe fermierii care, de exemplu, își vând produsele către supermarketuri mari și companii de procesare a alimentelor. Noua legislație, propusă de Comisia Europeană în decembrie 2024, urmărește, de asemenea, să abordeze dimensiunea transfrontalieră a practicilor comerciale neloiale. Regulamentele „nu modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, dar acest angajament va asigura o mai bună cooperare între țări (…) fără a adăuga birocrație inutilă sectorului agroalimentar”, a declarat ministrul danez al alimentelor, Jacob Jensen, a cărui țară deține președinția UE în acest semestru.
Zeci de oameni au murit în urma unui accident de autobuz produs în Peru
Cel puțin 37 de oameni au murit și zeci persoane sunt rănite după ce un autobuz a căzut într-o râpă în regiunea muntoasă Arequipa din sudul Peru, au declarat miercuri autoritățile locale citate de Reuters. 36 de persoane au murit la fața locului și una a decedat în spital, a spus Walther Oporto, șeful regional de sănătate din Arequipa, citând pompierii aflați la locul accidentului. 26 de persoane primesc îngrijiri medicale, trei dintre ele fiind în stare gravă. Printre răniți sunt un bebeluș și doi copii, conform unei liste distribuite de autoritățile locale. Compania de autobuze nu a prezentat încă o poziție publică. Autoritățile au transmis că autobuzul se deplasa pe autostrada care leagă orașul de coastă Chala de regiunea Arequipa. Autobuzul a lovit o dubă și în urma impactului a ajuns într-o râpă adâncă de aproximativ 200 de metri. Autobuzul s-a răsturnat și a ajuns pe fundul râpei. În ceea ce privește numărul deceselor, accidentul este unul dintre cele mai grave din istoria țării. Accidentele de autobuz s-au înmulțit în ultimii ani în Peru și în alte țări din America de Sud din cauza stării precare a șoselelor și a mașinilor, dar și a aglomerației în trafic.
Trump a semnat proiectul care permite redeschiderea Guvernului după o perioadă de întrerupere record de 43 de zile
Președintele Donald Trump a semnat miercuri seară proiectul de lege privind finanțarea guvernamentală. Acesta pune capăt unei crize care a amplificat diviziunea dintre republicani și democrați și care a dus lă măsuri fără precedent precum anularea unor proiecte și încercarea de concediere a unor salariați, potrivit AP. Președintele republican a dat vina pe democrați pentru situație și a sugerat că alegătorii ar trebui să țin cont de efectele crizei în timpul alegerilor intermediare de anul viitor. „Așadar, vreau doar să spun poporului american că nu ar trebui să uite acest lucru. Când vom ajunge la alegerile intermediare și la alte lucruri, nu uitați ce au făcut țării noastre”, a spus Trump. Ceremonia de semnare a avut loc la doar câteva ore după ce Camera Reprezentanților a adoptat măsura cu 222 de voturi împotrivă și 209 împotrivă. Senatul a adoptat măsura luni. Ce conține proiectul Printre altele, proiectul de lege include o anulare a concedierilor angajaților federali de către administrația Trump. De asemenea, îi protejează pe angajații federali împotriva unor noi concedieri până în ianuarie și garantează că aceștia vor fi plătiți după ce restricțiile de funcționare se vor încheia. În ceea ce privește Departamentul Agriculturii, documentul semnat de Trump stabilește că persoanele care se bazează pe programe cheie de asistență alimentară vor primi aceste beneficii fără întrerupere pe parcursul restului anului bugetar. De asemenea, pachetul include 203,5 milioane de dolari pentru a spori securitatea legislatorilor și încă 28 de milioane de dolari pentru securitatea judecătorilor Curții Supreme. Cel mai important punct de dispută a fost creditul fiscal care influențează valoarea asigurării de sănătate. În medie, primele de asigurare s-ar putea dubla pentru milioane de americani și peste 2 milioane de oameni și-ar pierde complet asigurarea medicală anul viitor, au estimat experții Congresului.
Toyota anunță că va investi 10 miliarde de dolari în Statele Unite
Gigantul auto japonez Toyota a anunțat joi că va investi până la 10 miliarde de dolari, suplimentar în Statele Unite în următorii cinci ani. Acest anunț vine în contextul în care Washingtonul face presiuni asupra Japoniei pentru a face investiții de 550 de miliarde de dolari pe teritoriul american, în schimbul unei reduceri a taxelor vamale impuse companiilor japoneze, potrivit Le Figaro. „Această investiție va aduce investițiile totale ale companiei în Statele Unite la aproape 60 de miliarde de dolari de la începutul operațiunilor în țară, acum aproape 70 de ani ”, a declarat Toyota într-un comunicat. Cu toate acestea, compania nu a furnizat un calendar sau o listă de proiecte. În februarie anul trecut, Toyota a indicat că investițiile sale cumulate în Statele Unite au totalizat 49 de miliarde de dolari. Grupul are aproximativ 50.000 de angajați în țară, unde are 11 fabrici. Cea mai recentă locație este o fabrică de producție de baterii din Carolina de Nord, înființată în 2021 și reprezentând o investiție de aproape 14 miliarde de dolari. A început oficial producția după o ceremonie de inaugurare care a avut loc joi. Taxe vamale plafonate În timpul unei vizite la Tokyo la sfârșitul lunii octombrie, Donald Trump declarase deja că Toyota intenționează să investească încă 10 miliarde de dolari în Statele Unite. Acest anunț a fost respins cu prudență a doua zi de companie. „Investiția trebuie să fie continuă… Deși este dificil de confirmat exactitatea cifrei de 10 miliarde de dolari, este cert că vom face investiții semnificative ”, clarificase directorul financiar Kenta Kon la începutul lunii noiembrie. Exporturile japoneze de automobile către Statele Unite au fost supuse unor tarife vamale de până la 25% impuse de Washington între aprilie și septembrie. Taxele vamale plafonate la 15% pentru automobile au intrat în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Toyota estimează impactul tarifelor americane asupra profitului său operațional pentru anul fiscal 2025-2026 la 1,45 trilioane de yeni (8 miliarde de euro).
Scriitorul franco-algerian Boualem Sansal a fost grațiat și urmează să fie eliberat din închisoare
Măsura, care va însemna că Sansal poate fi transferat în Germania pentru tratament medical, vine după ce președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat Algeria să-l elibereze pe Sansal, potrivit The Guardian. „Președintele republicii a decis să răspundă pozitiv solicitării stimatului președinte al prietenei Republici Federale Germania”, se arată în comunicatul algerian, emis miercuri. Cererile de eliberare din partea Franței au fost respinse Președintele algerian, Abdelmadjid Tebboune, respinsese anterior cererile franceze de grațiere a lui Sansal motivate de vârsta înaintată și de starea precară de sănătate. Boualem Sansal, în vârstă de 81 de ani, suferă de cancer la prostată. Critic vocal al regimului algerian, Sansal a fost arestat pe aeroportul din Alger în noiembrie anul trecut și condamnat la cinci ani de închisoare în martie, sub acuzația de subminare a unității naționale. Arestarea sa a avut loc la scurt timp după ce a comentat într-un interviu că Franța a cedat pe nedrept teritorii marocane Algeriei în timpul erei coloniale. Relațiile dintre Paris și Alger s-au deteriorat drastic de când Macron a susținut suveranitatea marocană asupra Saharei Occidentale în 2024, iar autorul a fost ținut ostatic politic din cauza deteriorării relațiilor dintre cele două țări. Președintele francez, Emmanuel Macron, a mers chiar până la a spune că Algeria se „dezonorează” prin încarcerarea scriitorului. Ieșire din impasul diplomatic Prin eliberarea lui Sansal în Germania, guvernul algerian a găsit o cale de ieșire din impasul diplomatic cu fostul său colonizator fără a pierde din imaginea politică. Tebboune însuși a fost tratat la un spital din Germania după ce s-a îmbolnăvit de Covid-19 în 2020. În ultimele luni, mai mulți autori internaționali, printre care Salman Rushdie, Annie Ernaux și Wole Soyinka, au făcut apel la eliberarea autorului născut în Algeria.
Miniștrii G7 se unesc în privința Ucrainei și Sudanului, evitând disputele comerciale cu SUA
Înalții diplomați din Grupul celor Șapte democrații industrializate și-au arătat public miercuri consensul cu privire la Ucraina și Sudan, dar au evitat subiectele controversate precum atacurile militare americane asupra ambarcațiunilor din Caraibe și comerțul, potrivit France24. Miniștrii de externe ai G7 s-au întâlnit miercuri cu ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să respingă atacurile aeriene rusești care au adus întreruperi de curent în toată țara. Andriy Sybiha a declarat că Ucraina are nevoie de sprijinul partenerilor săi pentru a supraviețui unei „ierni foarte dificile, foarte grele”. „Trebuie să mergem mai departe pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a ridica prețul agresiunii, pentru Rusia, pentru (președintele rus Vladimir) Putin, pentru a pune capăt acestui război”, a spus Sybiha. Măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei Miniștrii G7 au declarat într-o declarație comună la încheierea reuniunii de două zile că măresc costurile economice pentru Rusia și explorează măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei. Canada a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva celor implicați în dezvoltarea și desfășurarea de drone, iar Marea Britanie, cu o zi mai devreme, a promis bani pentru infrastructura energetică a Ucrainei. Secretarul de stat american Marco Rubio nu a făcut anunțuri imediate despre noi inițiative americane, dar a declarat pe rețelele de socializare că întâlnirea a analizat modalități „de a consolida apărarea Ucrainei și de a pune capăt acestui conflict sângeros”. Sudanul sfâșiat de război În declarația lor comună, miniștrii G7 au condamnat ferm recenta escaladare a violenței în Sudanul sfâșiat de război , iar Rubio a criticat situația umanitară și a spus că „trebuie făcut ceva” pentru a întrerupe armele și alte forme de sprijin pe care le primesc Forțele de Sprijin Rapid paramilitare în lupta lor cu armata sudaneză. G7 este format din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia. Anand i-a invitat, de asemenea, la reuniunea care a început marți pe miniștrii de externe ai Australiei, Braziliei, Indiei, Arabiei Saudite, Mexicului, Coreei de Sud, Africii de Sud și Ucrainei.
După taxa hotelieră, Japonia se pregătește să introducă taxe suplimentare la părăsirea țării
Introdusă în 2019, taxa – cunoscută sub numele de „taxă turistică internațională” – se aplică tuturor pasagerilor, inclusiv celor aflați în tranzit cu o escală mai mare de 24 de ore, care pleacă din Japonia cu avionul sau cu vaporul. Aceasta este inclusă automat în prețul biletului și a fost stabilită până în prezent la 1.000 de yeni (aproximativ 6 euro). Cu toate acestea, până în 2026, unii legislatori japonezi iau în considerare creșterea acesteia la 3.000 de yeni (peste 15 euro), potrivit Le Figaro. Această perspectivă vine într-un moment în care arhipelagul, după ce a suferit efectele unei crize sanitare globale, se confruntă cu un aflux record de turiști (36,9 milioane de vizitatori internaționali în 2024) și trebuie să abordeze provocările legate de infrastructură și management. Pentru călători, acest lucru se traduce printr-un cost suplimentar: pe lângă creșterea deja anunțată a taxei turistice de la Kyoto, care poate ajunge la 56 de euro pe noapte, există acum o nouă taxă. Turismul pune presiune pe infrastructură Această decizie face parte dintr-un context mai larg: afluxul de turiști pune presiune pe infrastructură, transporturi, zone culturale și situri naturale. Cu 52,4 miliarde de yeni colectați în 2024, adică aproape 300 de milioane de euro, taxa de plecare a devenit un instrument cheie pentru Japonia în abordarea efectelor turismului excesiv, obiectivul fiind de a asigura că turismul rămâne sustenabil și că veniturile generate sunt reinvestite în conservarea patrimoniului cultural și întreținerea siturilor.
Monetăria SUA a încetat emiterea monedei de un cent
Ultimele monede de un cent au fost bătute la monetăria din Philadelphia, unde au fost produse cele mai mici monede din țară din 1793, la un an după ce Congresul a adoptat Legea privind monedele. Oficialii au declarat că ultimele monede de un cent vor fi scoase la licitație, potrivit AP. „Dumnezeu să binecuvânteze America și vom economisi contribuabililor 56 de milioane de dolari”, a declarat trezorierul SUA, Brandon Beach, chiar înainte de a apăsa un buton pentru a imprima ultimul bănuț. Monedele de un cent rămân mijloace legale de plată, dar nu se vor mai face altele noi. Ultima monedă care a fost scoasă din producție a fost cea de jumătate de cent, în 1857, a spus Beach. Costuri de 4 cenți pentru o monedă de 1 cent Președintele Donald Trump a ordonat dispariția monedei de un cent, deoarece costurile au crescut la aproape 4 cenți pe un cent, iar evaluarea de 1 cent a devenit oarecum învechită. Miliarde de monede de un cent rămân în circulație, dar acestea sunt rareori esențiale pentru tranzacțiile financiare în economia secolului XXI. „Mult prea mult timp, Statele Unite au bătut monede de un cent care ne-au costat literalmente peste 2 cenți”, a scris Trump într-o postare online în februarie. „Este o risipă!” Rămân de interes pentru nostalgici și colecționari Totuși, mulți oameni au o nostalgie pentru ele, considerându-le norocoase sau distractive de colecționat. Iar unii comercianți cu amănuntul și-au exprimat îngrijorarea în ultimele săptămâni, pe măsură ce stocurile se diminuau și se apropia sfârșitul producției. Aceștia au spus că eliminarea treptată a fost bruscă și nu a venit fără îndrumări guvernamentale cu privire la modul de gestionare a tranzacțiilor. Unii au rotunjit prețurile în jos pentru a evita să-i înșele pe cumpărători. Alții i-au implorat pe clienți să aducă exact restul. Cei mai creativi dintre ei au oferit premii, cum ar fi o băutură gratuită, în schimbul unei grămezi de bănuți.
Curtea germană respinge cererea de suspendare a exporturilor de arme către Israel
Curtea Administrativă din Berlin a respins, miercuri, cererile de suspendare a exporturilor de arme germane către Israel. Cererile au fost formulate de mai mulți palestinieni: unul de către un cetățean german naturalizat, iar celălalt de către tatăl său din Gaza și alți co-reclamanți, scrie Deutsche Welle. Scopul principal al cererilor formulate era oprirea tuturor exporturilor viitoare de arme până la încheierea procesului de încetare a focului și a negocierilor de pace în Orientul Mijlociu. Cei care au solicitat suspendarea exporturilor de arme germane către Israel au susținut că aprobarea exporturilor de către guvern contravine angajamentelor asumate de Berlin în temeiul dreptului internațional umanitar. Motivarea Curții Într-un comunicat de presă publicat miercuri seara, Curtea Administrativă de la Berlin a declarat că ambele cazuri au fost respinse din motive procedurale. Curtea motivează că solicitarea ar fi necesitat o situație în care era probabil ca Germania să exporte arme către Israel, încălcând angajamentele sale în materie de drepturile omului în viitorul apropiat. „În prezent, nu se preconizează că acest lucru se va întâmpla. Guvernul federal și-a modificat în mod explicit politica de aprobare a livrărilor de arme de război către Israel”, motivează Curtea. Cererile de suspendare vin după mai multe încercări anterioare eșuate de a obține măsuri de urgență pentru a opri exporturile de arme. Promisiunea făcută de Merz În urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, guvernul german a decis să intensifice și să acorde prioritate examinării și aprobării exporturilor de arme către Israel. În luna august a acestui an, cancelarul german Friedrich Merz anunța că Berlinul va suspenda temporar aprobarea exportului de arme care ar putea fi utilizate în Gaza, ca răspuns la abordarea din ce în ce mai agresivă din partea forțelor israeliene la acel moment. Totuși, luna următoare, guvernul german a aprobat exportul de echipament militar în valoare de cel puțin 2,46 milioane de euro, după cum reiese dintr-un răspuns la o întrebare parlamentară adresată de Partidul de Stânga din opoziție.