Ebola l-a speriat pe Trump: Sunt îngrijorat
Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC. „Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola. Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor. „Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate. Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA. Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.
Sculptura lui Constantin Brâncuși s-a vândut cu 107,6 milioane de dolari la Christies. Record istoric pentru artistul român
Lucrarea „Danaïde”, una dintre piesele vedetă ale unei licitații organizate de Christie’s, a depășit rapid precedentul record al lui Brâncuși, de 71,2 milioane de dolari, notează CNN. Vânzarea a făcut parte dintr-o seară spectaculoasă pentru piața de artă, în care Christie’s a obținut în total peste 1,1 miliarde de dolari din două sesiuni de licitații desfășurate la New York. Nicole Kidman, implicată în promovarea sculpturii lui Brâncuși Unul dintre elementele neobișnuite ale evenimentului a fost implicarea actriței Nicole Kidman într-un clip promoțional dedicat sculpturii „Danaïde”. Potrivit CNN, Christie’s a realizat un videoclip inspirat dintr-un film suprarealist al lui Man Ray din anii 1930, în care Kidman interacționează artistic cu bustul realizat de Brâncuși. Casa de licitații a mizat pe această campanie pentru a atrage atenția asupra uneia dintre cele mai importante opere scoase la vânzare în acest an. Nicole Kidman, fascinated by Brâncuși’s “Danaida” A sculpture by Constantin Brâncuși #Danaida #brancusi #NicoleKidman pic.twitter.com/6cXHt35Idf — Vice I. (@thatvicentiu) May 17, 2026 Ce reprezintă „Danaïde” Lucrarea lui Brâncuși este inspirată din mitologia greacă și din legenda fiicelor lui Danaus, condamnate să care apă la nesfârșit într-un vas imposibil de umplut. „Danaïde” este considerată una dintre creațiile importante ale perioadei moderniste ale sculptorului român și a fost inclusă în celebra colecție a magnatului media american S.I. Newhouse. Seara a adus și un record uriaș pentru Jackson Pollock. Lucrarea „Number 7A, 1948” s-a vândut pentru 181,2 milioane de dolari, devenind cel mai scump tablou al artistului adjudecat vreodată la licitație. În cadrul aceleiași sesiuni au fost vândute opere semnate de Pablo Picasso, Andy Warhol, Henri Matisse și Mark Rothko. Potrivit Christie’s, peste 20.000 de persoane au vizitat expoziția organizată înaintea licitației, un record pentru casa de licitații.
Sora președintei Irlandei a fost reținută de Israel, în drum spre Gaza. „Sunt foarte mândră”
Margaret Connolly, medic generalist în orașul Sligo din nord-vestul Irlandei, s-a numărat printre cei șase membri irlandezi ai Flotilei Global Sumud care au fost reținuți când trupele israeliene au abordat nava sa luni, potrivit lui Karen Moynihan, purtător de cuvânt irlandez al grupului de ajutor pro-Gaza. Președinta Catherine Connolly, vorbind după ce l-a vizitat pe regele Charles la Palatul Buckingham din Londra, a declarat că este „foarte mândră” de sora ei, dar este și foarte îngrijorată pentru ea. Cel puțin 28 de ambarcațiuni au fost interceptate luni în apele internaționale de către forțele israeliene , potrivit Global Sumud Flotilla, a relatat agenția de știri Reuters. Operațiunea a avut loc la aproximativ 70 de mile marine în largul coastei Ciprului, printre cei reținuți fiind cel puțin șase dintre cei 15 participanți irlandezi, au declarat organizatorii. Flotila Global Sumud a adăugat că a pierdut contactul cu ambarcațiunile interceptate. Grupul a declarat că 426 de persoane din 39 de țări au participat la flotilă, la care au participat peste 50 de nave. Ministerul israelian de Externe a descris flotila drept o „provocare” și a susținut că nu existau ajutoare la bord. Cu o oră înainte de interceptare, Israelul le ceruse navelor să „schimbe cursul și să se întoarcă imediat”. Ambarcațiunile au plecat joi din sudul Turciei, după ce încercările anterioare de a livra ajutoare în Gaza au fost interceptate de Israel în apele internaționale. Flotila a publicat videoclipuri cu Dr. Margaret Connolly, sora președintelui irlandez, și alte cinci persoane, care par să fi fost înregistrate înainte de reținerea lor. În videoclipul său, Dr. Connolly a spus: „Sunt foarte mândră să particip la această flotilă. Aceasta este cea mai mare de până acum, iar acum navigăm spre Gaza pentru a deschide o cale umanitară pentru a aduce ajutor și provizii medicale atât de necesare locuitorilor din Gaza.” „Mă simt absolut obligată – ca mamă, medic și ființă umană – să ajut în această flotilă.” Karen Moynihan, lidera irlandeză a Flotilei Global Sumud, a declarat că șase cetățeni irlandezi au fost „răpiți” și că alte nouă persoane navighează în prezent și sunt „în pericol iminent” și a cerut guvernului irlandez să răspundă. Irlanda a declarat că oficialii „monitorizează activ situația privind Flotila Global Sumud” și colaborează cu autoritățile relevante. A declarat că va oferi asistență consulară „cetățenilor irlandezi afectați”. Armata israeliană a refuzat să comenteze operațiunea în curs. Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu, care inițial urma să se prezinte luni în instanță pentru a depune mărturie în procesul său de corupție, i-a lăudat pe soldați pentru că „au dejucat un plan rău intenționat menit să rupă izolarea pe care o impunem teroriștilor Hamas din Gaza”. Principala asociație mondială a specialiștilor în genocid, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS), a declarat în august 2025 că Israelul comitea genocid în Gaza. În septembrie 2025, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat, de asemenea, că Israelul a comis genocid . Israelul a negat în repetate rânduri că acțiunile sale din Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca mijloc de autoapărare.
Pirateria somaleză este în creștere din cauza războiul din Iran. Navele sunt obligate să facă ocolișuri riscante
Conflictul intensificat din Orientul Mijlociu a blocat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aproximativ 20% din petrolul, gazele naturale și materiile prime esențiale din lume. Pentru a evita acest lucru, transportatorii sunt nevoiți să ocolească extremitatea sudică a Africii, prelungind timpii de călătorie cu săptămâni și împingând traficul maritim direct în bazinul volatil somalez, potrivit CNN. Această redirecționare costă aproximativ 1 milion de dolari în cheltuieli suplimentare per navă, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul, asigurarea și operarea. Dar a permis și revenirea piraților, care amenință să spulbere ani de calm relativ de-a lungul coastei somaleze. Profitând de creșterea traficului, rețelele piratate au executat un val de deturnări consecutive în ultimele săptămâni, semnalând o renaștere majoră. Conform unui aviz din 12 mai al Oficiului pentru Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit (UKMTO), pirații somalezi rețin în prezent cel puțin trei nave: două petroliere și un transportator de mărfuri generale/ciment. UKMTO, care avertizează firmele de transport maritim cu privire la riscurile de securitate maritimă, a confirmat că navele au fost capturate între 21 aprilie și 2 mai, inclusiv o navă deturnată în largul coastei Yemenului și deviată către Somalia. Companiile au plătit răscumpărări piraților Somalia are o graniță maritimă comună cu Yemenul. Prin urmare, agenția a avertizat că „nivelul de amenințare reprezentat de piraterie rămâne sever” de-a lungul coastei și bazinului Somaliei – ape care au câștigat faimă la nivel mondial ca principal focar de deturnări maritime la sfârșitul anilor 2000. De la începutul anilor 1990, Somalia nu a avut un guvern central funcțional, ceea ce a permis pirateriei să prospere. Criza s-a intensificat atunci când companiile de transport maritim au început să plătească răscumpărări care au crescut de la mii de dolari la plăți de milioane de dolari.
Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Conflict diplomatic. Noul ambasador israelian va merge în Croația deși a fost respins de președintele croat
Președintele croat Zoran Milanovic, un critic ferm al războiului Israelului din Gaza, i-a acuzat pe israelieni că au încălcat o „regulă nescrisă” anunțându-și ambasadorul înainte de aprobare, potrivit Al Jazeera. Ca urmare, Zoran Milanovic a refuzat să aprobe noul ambasador al Israelului la Zagreb. „Ambasadorul propus al Statului Israel nu a primit și nici nu va primi consimțământul președintelui Republicii Zoran Milanović”, a declarat biroul președintelui într-un comunicat. Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a transmis că lucrează cu omologii săi croați pentru a „rezolva problema statutului următorului ambasador al Israelului la Zagreb”, conform unui comunicat publicat de The Times of Israel. Nissan Amdur urma să-l înlocuiască pe ambasadorul Gary Koren, al cărui mandat s-a încheiat la sfârșitul lunii mai. Potrivit publicației israeliene Ynet, Amdur va merge în Croația ca însărcinat cu afaceri, o numire care nu necesită aprobarea prezidențială. Tensiunile dintre Croația și Israel s-au amplificat în ultima perioadă. În februarie, Milanovic a anunțat că membrii forțelor armate croate nu vor coopera cu armata israeliană „din cauza acțiunilor lor inacceptabile și a încălcării fără precedent a dreptului internațional umanitar”. În martie, el a condamnat războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, spunând că dorința de schimbare a guvernului la Teheran ar putea duce la „daune economice” și consecințe pe termen lung. Este prima dată în istoria Croației când un președinte a respins aprobarea unui ambasador. Zoran Milanovic este în funcție din 2020 fiind susținut de un partid de stânga cu opinii diferite față de guvernul conservator, care susține Israelul.
Atac armat la o moschee din San Diego, în SUA: trei morți, suspecții găsiți decedați
Potrivit poliției din San Diego, atacul a avut loc la cea mai mare moschee din comitat, un centru religios care găzduiește și o școală islamică unde copiii studiază limba arabă, Coranul și religia islamică. Printre victime se află și un agent de securitate al moscheii, despre care anchetatorii cred că a intervenit rapid și a prevenit o tragedie și mai gravă, notează Associated Press. Șeful poliției din San Diego, Scott Wahl, a declarat că atacatorii au deschis focul asupra mai multor persoane înainte de a fugi câteva străzi distanță de moschee, unde au fost ulterior găsiți morți într-un vehicul. Autoritățile cred că aceștia s-au împușcat mortal. Ancheta este în desfășurare, iar poliția tratează cazul ca pe o posibilă crimă de ură, urmând ca motivația exactă să fie stabilită în zilele următoare. Reprezentanții moscheii au condamnat ferm incidentul, numindu-l „extrem de revoltător” și subliniind că toate lăcașurile de cult ar trebui să fie protejate. În momentul atacului, centrul găzduia și activități educaționale, iar anterior în cursul zilei avusese loc o vizită interconfesională a unor persoane non-musulmane. Autoritățile au confirmat că toți copiii și personalul din interiorul școlii sunt în siguranță. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, și autoritățile statale au transmis mesaje de sprijin pentru comunitatea afectată și pentru echipele de intervenție. Organizații pentru drepturile civile au condamnat atacul și au cerut protejarea mai puternică a lăcașurilor de cult, subliniind impactul profund asupra comunității musulmane locale. Poliția continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și posibilele legături ale suspecților cu ideologii extremiste.
Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală
Experții financiari trag semnale de alarmă că din cauza prelungirii războiului dintre SUA și Iran, lumea e la câteva săptămâni distanță de o recesiune. Temerile economice apar în contextul în care Trump a avertizat Iranul că „ceasul ticăie” și „timpul se scurge” pentru a ajunge la un acord de pace. Potrivit unor rapoarte, președintele se pregătește să reia atacurile militare. Iar ultimele imagini generate cu AI postate pe Truth Social relevă că Trump ia chiar în considerare să bombardeze nuclear Iranul. În aprilie, înainte de încheierea armistițiului, Trump a amenințat Iranul că-i va distruge centralele electrice și podurile. Pe 8 aprilie, Trump a amenințat că va aduce Iranul înapoi în „epoca de piatră” și că „o întreagă civilizație va muri la noapte”. Prețul la barilul de petrol ar putea crește la 180$ Criza petrolieră încă continuă după ce Iran și SUA au impus blocade în Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă pentru 20% din tranzitul petrolier global. Peste 80 de țări au impus raționalizarea carburanților ca urmare a pericolului creșterii prețului la petrol la peste 180 de dolari barilul. Economiștii și comercianții avertizează că dacă războiul nu se va încheia cât mai repede, va urma un nou val de scumpiri majore. Prețul mediu la galonul de carburant în SUA a crescut deja la 4,50 de dolari. „Epoca de Aur” a lui Trump ar putea fi pe sfârșite. „Drill,Baby, Drill” nu este destul… Financial Times avertizează că noul val de scumpiri la carburanți ar ptuea duce nu doar la raționalizarea enzinei, dar și la închiderea unor industrii la scară largă și la stagnarea creșterii economice globale. JPMorgan estimează că stocurile de petrol din toate țările dezvoltate vor ajunge să opereze la nivel de stres din iunie, fiind în prag de epuizare. „Dacă războiul cu Iran nu se încheie în următoarele săptămâni și Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, mi-e teamă că o recesiune globală este pe masă”, a spus comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Daily Mail. Milioane de turiști și-ar putea lua adio de la vacanțele de vară Cererea pentru aparatele de aer condiționat și zborurile programate pentru vacanțele de vară ar putea grăbi epuizarea carburanților chiar din luna iunie. Paul Diggle, șef economist la fundația Aberdeen, avertizează: „Luăm urmările foarte în serios. Trăim cu timp împrumutat”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump, anunțul care dă fiori: „O civilizație întreagă va pieri la noapte”
Donald Trump anunță că suspendă un atac planificat asupra Iranului la solicitarea liderilor din Golf
„Am fost rugat de emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman Al Saud, și de președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, să suspend atacul nostru militar planificat asupra Republicii Islamice Iran, care era programat pentru mâine, întrucât în prezent au loc negocieri serioase și, în opinia lor, ca mari lideri și aliați, se va ajunge la un acord care va fi foarte acceptabil pentru Statele Unite ale Americii, precum și pentru toate țările din Orientul Mijlociu și nu numai”, a scris Donald Trump. Președintele american a susținut că un eventual acord ar include, „în mod important”, ca Iran să nu dețină arme nucleare. Trump a precizat că, deși a decis suspendarea operațiunii planificate, armata americană rămâne pregătită pentru un atac. „În baza respectului meu pentru liderii menționați mai sus, i-am instruit pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pe președintele Statului Major Interarme, generalul Daniel Caine, și armata Statelor Unite că NU vom desfășura atacul programat asupra Iranului mâine, dar le-am transmis, de asemenea, să fie pregătiți să meargă înainte cu un asalt complet, de mare amploare, asupra Iranului, într-un moment de preaviz minim, în cazul în care nu se ajunge la un acord acceptabil”, a mai scris Trump. Trump a anunțat, de asemenea, că prelungește pe termen nedeterminat armistițiul instituit inițial la 7 aprilie, la cererea liderilor pakistanezi. În perioada de încetare a focului, Pentagonul a declarat că a continuat pregătirile pentru eventualitatea reluării loviturilor împotriva Iranului, dacă președintele ar decide acest lucru. În weekend, liderul de la Casa Albă avertizase că „timpul se scurge” pentru Iran și că, în lipsa unui acord rapid, consecințele pentru Republica Islamică ar putea fi severe.
O navă cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns în Havana, în contextul escaladării tensiunilor dintre SUA și Cuba
Pentru a ajuta la atenuarea crizei din Cuba, în contextul în care insula se confruntă cu o amplă criză energetică, după ce Washingtonul a înăsprit regimul de sancțiuni aplicat Havanei, o navă încărcată cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns, luni, în Havana, potrivit AP. Nava are la bord alimente și articole de igienă personală, potrivit unui comunicat guvernamental. Ministrul industriei alimentare din Cuba, Alberto López Díaz, a declarat că articolele sosesc „într-o perioadă de mari dificultăți economice, exacerbate de înăsprirea blocadei impuse țării noastre de guvernul Statelor Unite”, adăugând că ajutorul va fi distribuit „cu cea mai mare responsabilitate și respect”, acordând prioritate copiilor, vârstnicilor și familiilor vulnerabile, mai arată sursa. Criza economică și electrică din Cuba s-a adâncit în acest an, după ce SUA au invadat Venezuela la începutul lunii ianuarie, oprind transporturile esențiale de petrol din țara sud-americană. La sfârșitul aceleiași luni, președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife oricărei țări care vinde sau furnizează petrol insulei.