Șeful Organizației Mondiale a Sănătății va supraveghea evacuarea pasagerilor de pe nava de croazieră afectată de hantavirus
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că se va îndrepta spre insula spaniolă Tenerife, în largul coastei Africii de Vest, împreună cu înalți oficiali ai guvernului spaniol, „pentru a supraveghea debarcarea în siguranță a pasagerilor, membrilor echipajului și experților în sănătate”, potrivit AP. Nava sub pavilion olandez, MV Hondius, este așteptată să sosească în Tenerife în primele ore ale zilei de duminică. Tedros a declarat că, în acest moment, nimeni la bordul navei Hondius nu prezenta simptome ale virusului. „OMS continuă să monitorizeze activ situația, să coordoneze sprijinul și pașii următori și va ține statele membre și publicul la curent în consecință. Până în prezent, riscul pentru populația Insulelor Canare și la nivel global rămâne scăzut”, a postat el pe X. Ministrul Sănătății din Spania, Monica Garcia, a declarat vineri că se va îndrepta spre Tenerife împreună cu Tedros și cu ministrul de interne, Fernando Grande-Marlaska, pentru a coordona debarcarea. Pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și delimitată” Trei persoane au murit de la izbucnirea epidemiei, iar cinci pasageri care au părăsit nava sunt infectați cu hantavirus. Atât SUA, cât și Marea Britanie au convenit să trimită avioane pentru a-și evacua cetățenii de pe nava de croazieră. Șefa serviciilor de urgență din Spania, Virginia Barcones, a declarat că pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și delimitată” odată ce debarcă. Hantavirusul se răspândește de obicei prin inhalarea excrementelor de rozătoare contaminate și nu se transmite ușor între oameni. Însă virusul Andes detectat în focarul de pe vasul de croazieră se poate răspândi între oameni în cazuri rare. Simptomele apar de obicei între una și opt săptămâni după expunere.
Israelul va elibera și deporta doi activiști, arestați la bordul unei nave cu ajutoare pentru Gaza
Doi activiști, Saif Abu Keshek și Thiago Avila sunt acuzați de Israel că ar avea legături cu Hamas, lucru pe care cei doi îl neagă. De asemenea, activiștii sunt ținuți în izolare de mai mult de o săptămână și în greva foamei, arată AFP. Activiștii vor fi eliberați sâmbătă Israelul urmează să îi elibereze pe cei doi activiști sâmbătă, care vor fi, ulterior, predați autorităților de imigrație pentru deportare, a declarat organizația pentru drepturile omului Adalah, care îi reprezintă. „Agenția de informații interne israeliană Shabak a informat echipa juridică a lui Adalah că activiștii și liderii flotilei Global Sumud (GSF), Thiago Avila și Saif Abukeshek, vor fi eliberați astăzi”, a declarat ONG-ul într-un comunicat, adăugând că cei doi „vor fi predați mai târziu autorităților israeliene de imigrare și vor fi ținuți în detenție, în așteptarea deportării”, potrivit aceleiași surse. Spaniolul Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila au fost duși în Israel pentru interogatoriu, săptămâna trecută, după ce marina israeliană le-a interceptat flotila în apele internaționale din largul coastei Greciei. Marți, un tribunal israelian a prelungit detenția celor doi bărbați până duminică, pentru a acorda poliției mai mult timp să îi interogheze, potrivit avocaților lor. Ulterior, avocații au făcut apel la această decizie, care a fost respinsă de o instanță, miercuri. Decizia Israelului, după cererea ONU de eliberare a activiștilor Decizia de eliberare vine după ce Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului, miercuri, eliberarea celor doi activiști. „Israelul trebuie să îi elibereze imediat și necondiționat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Thameen Al-Kheetan, adăugând că „nu este o crimă să îți arăți solidaritatea și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza”. Cei doi bărbați au fost arestați, joia trecută, de armata israeliană în largul coastei Cretei, împreună cu aproximativ 175 de alți activiști de diferite naționalități, toți fiind eliberați rapid în Grecia. Flotila, formată inițial din aproximativ cincizeci de ambarcațiuni, avea obiectivul de a rupe blocada israeliană asupra teritoriului palestinian, devastat de doi ani de război și unde accesul la ajutorul umanitar rămâne sever restricționat, mai precizează sursa.
OMS a confirmat 6 cazuri de hantavirus la bordul vasului de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic
Din cele opt cazuri suspecte de hantavirus, șase au fost confirmate, a confirmat OMS, cu referire la focarul izbucnit la bordul unui vas de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic. Potrivit sursei citate, trei persoane au decedat din cauza acestui virus. Rată de mortalitate de 38% „Pe 8 mai, opt cazuri în total, dintre care trei decese (o rată de mortalitate de 38%), au fost semnalate. Șase dintre cazuri au fost confirmate prin analize de laborator ca fiind infecții cu hantavirus, toate atribuite tulpinii Anzi”, a informat Organizația Mondială a Sănătății. Celelalte două cazuri sunt considerate „probabile”. Despre tulpina Anzi se știe că se poate transmite de la om la om. Până în prezent, patru pacienți sunt spitalizați, anunță OMS, care a prezentat și starea lor: „Unul este la terapie intensivă în Johannesburg, Africa de Sud, doi în diferite spitale din Olanda și un altul la Zurich, în Elveția”. OMS a precizat că persoana internată la spitalul din Düsseldorf (Germania) a fost testată negativ și, „ca atare, nu mai este considerată ca fiind un caz”. „Riscul pentru pasageri și echipajul navei este considerat unul moderat”, a adăugat OMS, în timp ce operatorul croazierei Oceanwide Expeditions a spus că „nicio altă persoană aflată la bord nu mai are simptome, dintre cei 150 de pasageri”. Alertă sanitară pe vasul MV Hondius Vasul de croazieră MV Hondius se află în centrul unei alerte sanitare internaționale din weekendul trecut. OMS, care coordonează răspunsul internațional în astfel de situații, dă asigurări că este vorba despre un „nivel scăzut de risc epidemic”. Acest virus rar este considerat ca fiind mai puțin contagios decât COVID-19. Vasul de croazieră, care se află în prezent în drum spre Tenerife, în arhipelagul spaniol Canare, urmează să ajungă duminică la prânz, potrivit site-ului de monitorizare a traficului maritim Marine Traffic. Evacuarea pasagerilor este preconizată pentru începutul săptămânii viitoare. De unde provine virusul Originea rămâne în continuare necunoscută și, potrivit agenției sanitare a ONU, prima contaminare ar fi avut loc înainte de debutul expediției, pe 1 aprilie, S-a ajuns la această concluzie întrucât primul pasager decedat, un olandez de 70 de ani, a prezentat simptome începând cu 6 aprilie. Or, perioada de incubație a virusului este cuprinsă între una și șase săptămâni. Există temeri legate și de Insula Sfânta Elena, unde 29 de pasageri au debarcat pe 24 aprilie, potrivit operatorului croazierei. „Căutarea de contacți printre pasagerii care au debarcat la Sfânta Elena continuă. Pasagerii au fost contactați și rugați să urmărească apariția simptomelor. De asemenea, au fost contactați și pasagerii care s-au aflat în același avion – de la Sfânta Elena în Africa de Sud – cu unul dintre cazurile confirmate ulterior. Anchete suplimentare în legătură cu expunerea potențială a primului caz și sursa epidemiei sunt în curs. Se colaborează cu autoritățile argentiniene și chiliene”, a mai anunțat OMS. Hantavirusul se transmite la om în principal de la rozătoare infectate. Este un virus endemic în anumite regiuni din Argentina, în special în zonele andine. Acolo au fost raportate circa 60 de cazuri anual în ultimii ani. Virusul poate declanșa sindroame respiratorii grave. RECOMANDAREA AUTORULUI: Caz suspect de hantavirus depistat în Spania. Anunțul secretarului de stat pentru sănătate Hantavirus. Misterioasa boală din timpul Războiului din Coreea care a ucis 250 de soldați Simptomele virusului care a speriat America. Ce trebuie să știi despre Hantavirus Însoțitoare de bord, în izolare după ce a intrat în contact direct cu o persoană care a decedat din cauza infectării cu hantavirus
Kim Jong Un, mesaj pentru Putin de Ziua Victoriei: Vom respecta alianța cu Rusia
Potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA, Kim Jong Un a transmis că relația dintre Coreea de Nord și Rusia reprezintă o prioritate strategică pentru regimul de la Phenian și a promis respectarea integrală a obligațiilor prevăzute în tratatul bilateral semnat anul trecut. „Coreea de Nord va acorda prioritate maximă parteneriatului său cu Rusia”, a transmis liderul nord-coreean, reafirmând sprijinul politic și militar pentru Moscova în contextul războiului din Ucraina. Coreea de Nord și Rusia au semnat un tratat de apărare reciprocă Rusia și Coreea de Nord au încheiat în 2024 un „Tratat de parteneriat strategic cuprinzător”, în timpul vizitei oficiale efectuate de Vladimir Putin la Phenian. Acordul include o clauză de apărare reciprocă, considerată de analiști drept una dintre cele mai importante consolidări ale relațiilor dintre cele două state din ultimele decenii. În paralel, oficiali sud-coreeni, occidentali și ucraineni susțin că Phenianul a trimis aproximativ 14.000 de soldați pentru a lupta alături de armata rusă în regiunea Kursk, în contextul conflictului militar din Ucraina. Potrivit acelorași surse, trupele nord-coreene ar fi suferit pierderi semnificative pe front, peste 6.000 de militari fiind uciși în luptele desfășurate în ultimele luni. Moscova și Phenianul nu au confirmat oficial aceste informații. Coreea de Nord și Rusia transmit un mesaj politic în timpul Zilei Victoriei Mesajul lui Kim Jong Un către Vladimir Putin a fost transmis în contextul festivităților organizate de Rusia cu ocazia Zilei Victoriei, eveniment care marchează capitularea Germaniei naziste în 1945. Anul acesta, parada militară organizată la Moscova a fost una restrânsă comparativ cu edițiile precedente, pe fondul temerilor privind posibile atacuri ale Ucrainei și al continuării războiului început în februarie 2022. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu temporar de trei zile, între 9 și 11 mai, inițiativă anunțată anterior de Donald Trump.
Caz șocant. O femeie din Groenlanda a câștigat un proces împotriva autorităților daneze care i-au luat copilul la două ore după naștere
Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, folosite de autorități pentru evaluarea capacității parentale, scrie The Guardian. Potrivit femeii, i s-a spus la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat reacții puternice în Groenlanda și în alte state, fiind considerat de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului drept un exemplu de discriminare etnică. Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășite În hotărârea pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a stabilit că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale. Instanța a concluzionat și că testele psihometrice utilizate pentru fundamentarea deciziei erau depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză. Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”. „Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul. Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025 Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025. Decizia a venit după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a atras atenția internațională inclusiv pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda. Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației. Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandeze Deși hotărârea nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul creează un precedent juridic important. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea cere anularea deciziilor luate împotriva lor. Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”. Decizia Curții Supreme este considerată una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
Trump sugerează că soldații americani retrași din Germania ar putea fi relocați în Polonia
Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat vineri că ia în considerare relocarea soldaților americani din Germania în Polonia, lăudându-l din nou pe președintele polonez. „Polonia ar dori asta. Avem relații excelente cu Polonia, am relații excelente cu președintele (Nawrocki). Amintiți-vă, l-am susținut, iar el a câștigat chiar dacă era cu mult în urmă. Este un luptător extraordinar și un tip grozav, îmi place foarte mult de el, așa că este posibil”, a spus Trump în timpul unei conversații cu jurnaliștii înainte de a pleca spre terenul său de golf din Virginia. Întrebat dacă ar face acest lucru, Trump a răspuns că „ar putea” să o facă, potrivit TV Republika. Afirmația liderului de la Casa Albă vine după ce Pentagonul a anunțat recent că intenționează să retragă aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. El a avertizat că vor fi retrași chiar mai mulți soldați decât numărul anunțat acum. Reducerea efectivelor americane este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală. Miercuri, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că țara sa este pregătită să găzduiască trupele americane retrase din Germania și că va încerca să îl convingă pe Donald Trump să le relocheze în estul Europei. „Dacă președintele Donald Trump decide să reducă prezența militară americană în Germania, atunci noi, în Polonia, suntem pregătiți să primim soldați americani”, a declarat Nawrocki în timpul unor exerciții NATO din Lituania.
Atac militar american asupra unei ambarcațiuni din Pacificul de Est. Două persoane au murit
Armata SUA a anunțat vineri că a lovit o ambarcațiune în Pacificul de Est. Două persoane și-au pierdut viața, iar o alta a supraviețuit, în cadrul celui mai recent atac asupra unor ambarcațiuni suspectate de transportul de narcotice. Comandamentul Sud al SUA a publicat pe X un videoclip care arată nava navigând pe apă, fiind lovită de ceea ce pare a fi o rachetă. La scurt timp după, ecranul se face negru pentru o clipă, apoi se observă cum nava este cuprinsă de flăcări. Comandamentul Sud a declarat, în cadrul postării pe X, că „nava se deplasa pe rute cunoscute de trafic de droguri” și „era implicată în operațiuni de trafic de droguri”. On May 8, at the direction of #SOUTHCOM commander Gen. Francis L. Donovan, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations. Intelligence confirmed the vessel was transiting along known narco-trafficking… pic.twitter.com/YFLQNZufRx — U.S. Southern Command (@Southcom) May 9, 2026 Doi bărbați au fost uciși, iar Comandamentul Sud al SUA a notificat Paza de Coastă a SUA să înceapă operațiunile de căutare și salvare a supraviețuitorului. Potrivit The Guardian, armata a atacat mai multe ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacificul de Est în ultimele săptămâni. Din septembrie 2025 și până în prezent, au avut loc 58 de astfel de atacuri asupra ambarcațiunilor, în urma cărora 193 de persoane și-au pierdut viața, iar alte patru au supraviețuit.
Surse: Trump intenționează să-l demită pe șeful FDA, Marty Makary
Casa Albă a aprobat un plan de demitere a comisarului Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, Marty Makary, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Două dintre surse, care sunt consilieri ai Casei Albe, au declarat că decizia privind demiterea lui Makary nu este definitivă. Pe de altă parte, o a treia sursă apropiată Casei Albe a afirmat că i s-a spus că Makary „este terminat” și că Trump a aprobat demiterea, mai notează WSJ. În cazul în care Makary va fi oficial demis din funcție, acest pas ar urma unei serii de controverse care au atras critici din partea aliaților lui Trump, a susținătorilor secretarului Sănătății Robert F. Kennedy Jr., a companiilor farmaceutice, dar și a grupurilor anti-avort. În funcția de comisar interimar, Casa Albă ia în considerare numirea comisarului adjunct al FDA, Kyle Diamantas, care în prezent conduce grupul alimentar al agenției, au declarat două surse pentru WSJ. Pe de altă parte, printre numele luate în calcul privind funcția de director al agenției se numără fostul comisar al FDA, Stephen Hahn, precum și fostul comisar interimar și secretar adjunct al Sănătății, Brett Giroir. Prin demiterea sa, Makary s-ar alătura altor oficiali de rang înalt care au părăsit agențiile din cadrul Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale, inclusiv lideri de vârf de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și de la Institutele Naționale de Sănătate din SUA.
Fraudă electorală absurdă în Germania: un primar a pierdut postul după ce l-a câștigat prin trișat inutil
Fostul primar CSU, Wolfgang Seifert, a recunoscut că a fraudat 50 de buletine de vot de la alegerile locale din martie 2026 din Germania. Acesta a deschis plicurile cu voturi prin corespondență, a modificat opțiunile alegătorilor manual și apoi le-a resigilat sau a plasat buletinele de vot în plicuri noi. O mare parte din buletinele de vot afectate, și anume 30, se refereau la alegerile pentru consiliul municipal din orașul liniștit din nordul Franconiei Inferioare, potrivit parchetului din Schweinfurt, ca răspuns la o solicitare a BR24. Frauda a inclus și alte 14 buletine de vot pentru alegerile pentru consiliul districtual din districtul Rhön-Grabfeld dar și 6 buletine de vot chiar pentru alegerea primarului orașului Wülfershausen. Primarul și-ar fi nominalizat soția pe buletinele de vot pentru consiliul municipal. 6 voturi fraudate inutil pentru el au dus la repetarea alegerilor Unii locuitori ai orașului cred că fostul primar al CSU, Wolfgang Seifert, a scris numele soției sale pe buletinele de vot pentru alegerile consiliului municipal ca o așa-zisă candidată „nominalizată de alegători”. Ironia este că Wolfgang Seifert, primarul în funcție al CSU era și unicul candidat în alegerile pentru primărie din martie. El a câștigat la limită, cu 51,2 % din voturi. Chiar și cu cele șase voturi falsificate mai puțin, el ar fi ajuns primar. Wolfgang Seifert (CSU) primise un total de 472 de voturi. 449 de alegători scriseseră alte nume pe buletinele lor de vot. „Sunt recunoscător că am fost ales”, a declarat Wolfgang Seifert a doua zi după alegeri. Numai că după ce scandalul buletinelor de vot a ieșit la iveală și procurorii au intrat pe fir, Seifert a pierdut funcția de primar, a fost nevoit să demisioneze din funcție și a părăsit și partidul CSU . Algeri reluate în iulie. O nouă candidată, nominalizată la fel ca soția primarului care a trișat Așa se face că în Wülfershausen, comuna cu doar 1.500 de locuitori din landul Bavaria, se vor organiza noi alegeri pe 5 iulie. Iar deocamdată nu este clar cine va fi pe noul buletinul de vot. Săptămâna trecută, Asociația Alegătorilor Liberi și-a nominalizat o altă candidata cu un sprijin covârșitor: Ruth Markert, specialistă în domeniul bancar în vârstă de 52 de ani, este activă în consiliul municipal de 18 ani . Privind rezultatele alegerilor locale din martie, presa spune că este izbitor faptul că ea a primit deja 27% din voturi la acea vreme – chiar dacă nu era oficial candidată la primărie. 247 de alegători i-au scris totuși numele pe buletinele de vot ca așa-numită candidată „nominalizată de alegători”. Ieri, în ultima zi înainte de termenul limită pentru nominalizările candidaților, și-a prezentat candidatura și un studentul: Memet Girgin. Acesta intenționează să candideze la funcția de primar, reprezentând grupul cetățenesc nou înființat „Neustart Wülfershausen” (Noul Start Wülfershausen). Asociația administrativă responsabilă din Saal an der Saale trebuie acum să stabilească dacă ambii candidați sunt eligibili să candideze. De exemplu, aceștia trebuie să fi locuit în Wülfershausen timp de cel puțin trei luni. Nu este încă complet clar dacă Girgin locuiește efectiv acolo. Funcționarii electorali al asociației administrative vor analiza nominalizările până pe 20 mai. Abia atunci va fi clar ce nume vor apărea efectiv pe buletinele de vot în iulie. Responsabilii din Wülfershausen spun că vor să se asigure acum că alegerile vor corecte, pentru a nu se mai repeta și a treia oară scrutinul. Parchetul din Schweinfurt susține că nici în martie nu au existat nereguli mari, biroul districtual neconstatând nicio abatere. Numai că primarul CSU, Wolfgang Seifert, a avut acces la documentele de vot prin corespondență și pur și simplu în virtutea „funcției și statutului său oficial” de reprezentant legal al municipalității a fraudat voturile inutil.
Bogații vor război tinerii vor un viitor! Protestul celor peste 50.000 de tineri din Germania împotriva recrutării obligatorii
Conform rețelei de proteste școlare împotriva recrutării obligatorii, peste 50.000 de elevi din peste 150 de orașe ale Germaniei au boicotat cursurile vineri. Tinerii au ieșit în stradă sub motto-ul „Niciodată război! Niciodată recrutare obligatorie” pentru a protesta împotriva reînarmării și a recrutării obligatorii . Studenții au fost susținuți inclusiv de activiști din alianța Părinți împotriva Recrutării . Activiști și filialele statale ale Sindicatului Lucrătorilor din Educație și Știință (GEW) din Hessa, Bavaria și Saxonia au participat la protest. Manifestanții au comemorat și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, acum exact 81 de ani, și suferințele pe care Germania fascistă le-a provocat popoarelor Europei. Hannes Kramer, purtătorul de cuvânt al protestelor școlare împotriva recrutării, a declarat: „Astăzi, elevii din Germania au spus încă o dată clar: „bogații vor război – tinerii vor un viitor„. Prin aceasta, tragem concluzia celui de-al Doilea Război Mondial.” „Niciodată război” se traduce astăzi prin „niciodată recrutare!”, a continuat Kramer. Presa germană relatează că tinerii au avut și un mesaj pentru cancelarul Friedrich Merz: „Merz, mori și tu pe Frontul de Est” a stat scris pe pancarte ținute de mai mulți tineri. Pentru a treia oară, elevii au ieșit în stradă în loc să meargă la școală vineri. În Bavaria, au avut loc mitinguri în München, Nürnberg, Augsburg, Ingolstadt, Würzburg și Bayreuth. Potrivit agenției germane de presă (dpa), peste 1.000 de elevi din land au urmat un apel similar la acțiune la începutul lunii martie. Organizatorii au raportat că peste 50.000 de persoane au manifestat la nivel național. Studenții au cerut abrogarea Legii privind modernizarea serviciului militar, oprirea reintroducerii treptate a serviciului militar obligatoriu și încetarea prezenței membrilor Bundeswehr (Forțele Armate Germane) în școli. Conform cifrelor actuale, un sfert dintre tinerii de 18 ani nu au completat încă chestionarele Bundeswehr privind noul serviciu militar, în ciuda amenințării cu amenzi. Mulți au purtat pe pancarte sau au scandat sloganul „Merz linge ouă!”. Sloganul a fost folosit de mii de ori de când un elev a fost arestat în timpul grevei școlare din martie pentru că purta o pancartă cu acest mesaj. În Münster, poliția a înregistrat identitatea mai multor elevi din cauza sloganului. Potrivit alianței, în alte orașe, unor tineri nu li s-a permis să părăsească școala sau li s-a cerut să prezinte o adeverință medicală pentru absența lor. Phil Werring, un student din Münster, a explicat că tinerii nu vor fi intimidați. „Pentru fiecare act de represiune, vom distribui și mai multe pliante și vom discuta despre asta cu și mai mulți colegi de clasă.” După manifestația din 8 mai, sunt planificate și altele. În plus, mișcarea studențească organizează o săptămână de acțiune împotriva așa-numitei Zile a Veteranilor, între 15 și 21 iunie, și o altă conferință națională la mijlocul lunii iulie. Următorul protest puternic este programat pentru toamnă.