Nicușor Dan respinge acuzațiile că își face guvernul lui: Nu există o altă soluție pro-occidentală. Țara trebuie guvernată
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a respins și comparațiile cu acuzațiile formulate în trecut la adresa foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, potrivit cărora aceștia și-ar fi creat „propriul guvern”. Nicușor Dan a susținut că situația actuală este diferită, deoarece, în opinia sa, nu există în acest moment o altă soluție politică pro-occidentală. „Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului. Nicușor Dan a insistat că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost motivată de orgoliu politic sau de dorința de a controla viitorul Cabinet, ci de nevoia de a răspunde unei situații politice complicate. „În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele. Întrebat cine își va asuma un eventual eșec al viitorului Executiv, Nicușor Dan a răspuns că fiecare om politic este responsabil pentru deciziile pe care le ia. „Orice om politic își asumă toate gesturile pe care le face. Dar, repet, în momentul acesta a fost un gest de asumare a unei realități. Țara trebuie guvernată”, a mai spus președintele.
Emmanuel Macron, după explozia de la Constanța: Suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România
„Am trimis trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul” Rugat să comenteze situația din portul Constanța, Emmanuel Macron a declarat: „Securitatea întregii Europe și în special Securitatea României este de o importanță extrem de mare pentru Franța. De aceea, la câteva ore după izbucnirea războiului din Ucraina am decis, la cererea autorităților române, să trimitem trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul. Și de aceea astăzi, suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România. Suntem alături de autoritățile dumneavoastră și vom face ceea ce autoritățile române consideră necesar pentru a proteja suveranitatea terestră și aeriană”. „Puteți conta pe noi” Șeful statului francez a fost întrebat și dacă suplimentează trupele Franței prezente în România. Macron a răspuns că totul depinde de evaluări, dar România se poate baza pe Franța: „Depinde de evaluarea comună a amenințării. Astăzi vedem uneori această provocare și evident, aceste incursiuni ale dronelor. De fiecare dată clarificăm și reiterăm acest sprijin deplin iar poziția noastră se va adapta în funcție de cerințe și necesități. Dar puteți conta pe noi”. O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port. Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Răpirile de elevi se extind în Nigeria. Zeci de copii și profesori au dispărut din școli
Potrivit The Guardian, în dimineața zilei de 15 mai, bărbați înarmați, îmbrăcați în uniforme de camuflaj și cu fețele acoperite, au intrat în mai multe localități din statul Oyo, în sud-vestul Nigeriei. Martorii spun că primele focuri de armă s-au auzit în jurul orei 9:00. Elevii și profesorii au fost scoși din sălile de clasă și forțați să meargă spre pădure, în cadrul unor atacuri coordonate desfășurate simultan în mai multe localități. Răpirile de elevi se extind în Nigeria. Zeci de copii și profesori au dispărut din sălile de clasă. Sursa foto: X În total, 39 de elevi și șapte profesori, inclusiv un director de școală, au fost răpiți și duși în zona împădurită a Parcului Național Old Oyo. Printre victime se află și copii de numai doi și trei ani. Un profesor a fost ucis, altul decapitat Atacul a făcut și victime. Profesorul Joel Adegboye Adesiyan, în vârstă de 48 de ani, a fost împușcat mortal în timp ce încerca să își protejeze elevii. Două zile mai târziu, un alt profesor răpit, Michael Oyedokun, a fost decapitat în captivitate. Imaginile cu execuția au fost publicate pe rețelele sociale și au provocat un val de indignare în întreaga țară. Nigeria, sală de clasă. Sursa foto: X Răpirea din Oyo a readus în atenție cazul Chibok din aprilie 2014, când 276 de eleve au fost răpite dintr-un internat de gruparea jihadistă Boko Haram. Deși unele dintre fete au fost eliberate de-a lungul anilor, soarta multora rămâne necunoscută și astăzi. Între timp, răpirile pentru răscumpărare au devenit o industrie criminală în Nigeria. Potrivit datelor citate de specialiștii de la SBM Intelligence, anul trecut grupările de răpitori au încasat aproximativ 2,57 miliarde de naira din răscumpărări. Fenomenul se extinde către sudul țării Ceea ce îngrijorează autoritățile este faptul că astfel de atacuri nu mai sunt limitate la nordul Nigeriei, unde insurgența Boko Haram și alte grupări armate acționează de ani de zile. Experții susțin că multe rețele criminale și grupuri armate s-au deplasat către sud și sud-vest, regiuni considerate până recent mai stabile. Analistul Ladd Serwat, de la organizația Armed Conflict Location and Event Data, afirmă că atacul din Oyo reprezintă o „breșă simbolică” în sentimentul de siguranță al populației din sud-vestul Nigeriei. Familii în așteptare și orașe care se golesc Autoritățile statului Oyo susțin că poartă discuții cu răpitorii și că fac „tot ceea ce este omenește posibil” pentru recuperarea victimelor. Totuși, lipsa rezultatelor amplifică tensiunea. Într-un videoclip publicat de răpitori, directoarea unei dintre școlile atacate apare în genunchi și imploră autoritățile să negocieze eliberarea copiilor și profesorilor. Între timp, multe familii au început să părăsească localitățile afectate de teamă că vor urma noi atacuri. Școlile au fost închise în mai multe zone, iar comunități care până de curând erau animate au devenit aproape pustii. O criză care erodează încrederea în stat Specialiștii avertizează că răpirile repetate reflectă incapacitatea autorităților de a controla teritoriul și de a proteja populația. Guvernul federal a trimis militari și polițiști suplimentari în zonă, iar președintele Nigeriei a ordonat recrutarea a 1.000 de gardieni forestieri pentru statul Oyo. Cu toate acestea, mulți localnici spun că nu mai au încredere că statul îi poate apăra. Kidnapping Caught on Video: Witness Releases Footage of Adelabu’s Sister, Twin Sons Abducted in Ibadan. Oyo State South West Nigeria pic.twitter.com/lmTpqYhhK5 — Káyọ̀dé Ògúndámisí 🇳🇬 (@ogundamisi) June 3, 2026 Pentru numeroase familii, drama este profund personală. O mamă a unui copil răpit a rezumat disperarea comunității printr-o frază care a devenit simbolul tragediei: „Un copil mort, al cărui mormânt îl poți vedea, este mai ușor de suportat decât un copil dispărut.”
Franța și Germania propun o nouă cale de integrare în UE pentru Moldova și Balcanii de Vest
Planul urmărește să dea un „nou dinamism” extinderii europene Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate. Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare. „Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal. Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE „Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere. „Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german. Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții. Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii. În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.
Invitație deschisă: UE, pregătită să avanseze în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce s-a schimbat la Bruxelles
Anunț important venit de la Bruxelles: Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent, aceste discuții au fost blocate de un veto exprimat de Ungaria. Reprezentanții celor 27 de state și-au dat acordul preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „O etapă importantă pe calea integrării europene” Potrivit unui oficial al președinției cipriote a Consiliului UE, a fost marcată „o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană”. Ucraina, aflată în plin război cu Federația Rusă, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Fostul premier maghiar Viktor Orban s-a opus continuării procesului de discuții. Deși nu era vizată de acest veto, Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina, astfel că, de facto, s-au sistat și negocierile cu autoritățile de la Chișinău. Condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, Ungaria a indicat că își ridică vetoul, deschizând calea pentru reluarea oficială a negocierilor. Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg. Cei 27 vor decide deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un „cluster” în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană. Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații. Peter Magyar, acord cu Ucraina Peter Magyar a salutat un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina. Acesta era un măr al discordiei de ani de zile între cele două țări. Când acordul va fi confirmat și de Volodimir Zelenski, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim „cluster”. Cu toate acestea, drumul până la aderare rămâne plin de obstacole pentru Ucraina și Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie, liderii UE au temperat entuziasmul pentru o aderare rapidă a celor două state. „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina”. Moscova refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului Noapte de teroare în Ucraina, la o săptămână de la amenințările Kremlinului. Bilanțul tragic a ajuns la 17 decese și peste 100 de răniți Fost consilier de la Casa Albă: Barack Obama era pregătit să intre în război cu Rusia pentru statele baltice, dar nu pentru Ucraina
Concertele lui Kanye West sunt permise în Olanda, în ciuda protestelor împotriva remarcilor sale antisemite
Rapperul american Kanye West, cunoscut și drept „Ye”, va avea voie să susțină două concerte în Olanda, ca urmare a unei decizii luate de un judecător, relatează Euronews. În ciuda controverselor ample din jurul rapperului american, Tribunalul Districtual din Amsterdam nu a găsit motive pentru a interzice spectacolele. West a făcut anterior numeroase remarci antisemite. Concertele sale sunt programate să aibă loc pe 6 și 8 iunie la Gelredome din orașul Arnhem, din estul Olandei. Concertele sale nu sunt o amenințare la ordinea publică Judecătorul a decis că spectacolele nu reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice. Astfel, a fost respinsă încercarea Consiliului Evreiesc Central din Olanda de a bloca evenimentele. Grupul a intentat un proces de urgență, invocând istoricul lui West de remarci antisemite. „Nu există indicii că prezența lui West în zilele următoare va duce la pericole concrete pentru ordinea publică”, a declarat instanța, potrivit sursei citate. Chanan Hertzberger, președinta Consiliului Evreiesc Central, a declarat că „sentimentul pe care îl avem este că e în regulă dacă ești antisemit”. Remarcile sale antisemite nu sunt „un motiv pentru a-i refuza intrarea” în Olanda Viceprim-ministrul olandez Bart van den Brink a declarat, săptămâna trecută, că sunt necesare „motive solide” pentru a interzice oamenilor intrarea în țară. El a menționat că „declarațiile anterioare ale lui West nu reprezintă, în acest moment, un motiv pentru a-i refuza intrarea”, mai specifică sursa. Organizatorii concertului spun că s-au vândut 70.000 de bilete pentru cele două spectacole din Olanda ale rapperului american. Mai multe concerte ale lui West din Europa au fost anulate Această decizie vine după ce multe dintre concertele europene ale lui West au fost anulate. Spectacolele au fost anulate inclusiv în Franța, Marea Britanie, Polonia și Elveția. Cele mai recente anulări au fost cele două concerte din Italia, care urmau să aibă loc luna viitoare în orașul nordic Reggio Emilia. Autoritățile italiene au anunțat că spectacolele lui West și ale colegul său rapper, Travis Scott, nu vor avea loc. Autoritățile au invocat motive de ordine publică și securitate, conform aceleiași surse. Când au început comentariile antisemite ale artistului Remarcile antisemite ale lui West au început în 2022, când a făcut o serie de comentarii jignitoare pe rețelele de socializare. Acestea au dus la eliminarea sa atât de pe X, cât și de pe Instagram. Muzicianul a fost concediat de agenția sa, iar mai multe branduri de modă s-au distanțat de West. În februarie 2025, West a început să vândă tricouri cu svastică. În luna mai, a lansat o melodie intitulată „Heil Hitler”, care îl lăuda pe liderul nazist. Aceasta a dus la retragerea vizei de intrare în Australia și la arestarea imediată în Brazilia. West a dat vina pe comportamentul său impulsiv Artistul și-a cerut scuze pentru acțiunile sale. Rapperul american a publicat un anunț pe o pagină întreagă în Wall Street Journal, la începutul acestui an. El a abordat comentariile sale antisemite din trecut, reflectând asupra unui „episod maniacal de patru luni de comportament psihotic, paranoic și impulsiv”. West a adăugat că „a pierdut contactul cu realitatea”, mai arată sursa.
Trump susține că un acord de pace cu Iranul ar putea fi încheiat în weekend
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”. „Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval. Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară. Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică. „Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump. Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune. Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”. Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie. „Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump. Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată. Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite. Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”. „Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump. Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”. Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Surpriză la ONU: Germania ratează locul în Consiliul de Securitate
Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi. În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU. Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite. Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul. Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027. Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.
Listele de așteptare din spitalele europene: țara în care pacienții așteaptă aproape doi ani pentru o operație
Datele provin din raportul „Health at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care analizează timpii de așteptare din mai multe sisteme medicale europene, mai scrie Euronews. Una dintre cele mai îngrijorătoare situații este înregistrată în Marea Britanie, unde 11% dintre pacienți au raportat că au așteptat mai mult de un an pentru o consultație la un medic specialist. 11 mai 2026, Regatul Unit, Londra: Regele Carol al III-lea al Marii Britanii vizitează Centrul de Inovație King’s College London de la Centrul de Oncologie al Spitalului Guy’s din centrul Londrei pentru a marca cea de-a 300-a aniversare a spitalului. Foto: Eddie Mulholland/Daily Telegraph/PA Wire/dpa Chiar și în țări cu sisteme medicale bine finanțate, precum Franța și Germania, există întârzieri semnificative. Aproximativ 43% dintre pacienții francezi și 22% dintre cei germani au declarat că au așteptat între două luni și un an pentru a ajunge la un specialist. În Suedia, procentul este de 29%, iar în Regatul Unit de 32%. Consultațiile medicale de bază nu mai sunt întotdeauna rapide Raportul arată că și accesul la medicii de familie sau la asistenții medicali poate presupune perioade semnificative de așteptare. În Suedia, 23% dintre pacienți așteaptă mai mult de o săptămână pentru o consultație, procentul fiind de aproximativ 20% în Franța și Germania și de 18% în Marea Britanie. Dacă sunt incluse și persoanele care așteaptă între șase și șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania. Operațiile de cataractă, afectate încă de efectele pandemiei Pandemia de COVID-19 continuă să lase urme în sistemele sanitare europene. În Norvegia, 81% dintre pacienții care aveau nevoie de o operație de cataractă au așteptat mai mult de trei luni între evaluarea specialistului și intervenție. Finlanda urmează cu 71%. Situația este dificilă și în Marea Britanie și Portugalia, unde 58% dintre pacienți au depășit pragul de trei luni, precum și în Spania, unde procentul este de 53%. În schimb, Polonia, Ungaria, Suedia și Italia au raportat niveluri semnificativ mai reduse. Slovenia, record european la protezele de șold Cele mai lungi liste de așteptare sunt observate în cazul operațiilor de protezare a șoldului. În Slovenia, timpul median de așteptare a ajuns la 667 de zile în 2024, echivalentul a aproape doi ani. Pe următoarele locuri se află Polonia, cu 343 de zile, Ungaria cu 209 zile și Regatul Unit cu 174 de zile. Fiind vorba despre valori mediane, jumătate dintre pacienți au așteptat chiar mai mult decât aceste intervale. Timpi de așteptare pentru o operație la șold în țări europene. Sursa foto: OECD Potrivit OECD, listele de așteptare apar atunci când cererea de servicii medicale depășește capacitatea sistemului de sănătate. Specialiștii indică mai multe cauze: deficitul de personal medical, investițiile insuficiente, îmbătrânirea populației și creșterea cererii generate de noile tehnologii și tratamente disponibile. Expertul Luigi Siciliani, de la Universitatea York, atrage atenția că timpii de așteptare pentru serviciile medicale non-urgente au devenit una dintre cele mai importante probleme de politică publică din numeroase sisteme de sănătate europene. O problemă cu impact direct asupra sănătății pacienților Raportul OECD avertizează că amânarea tratamentelor înseamnă prelungirea perioadelor de durere și dizabilitate și poate duce la rezultate medicale mai slabe după intervenție. În plus, datele Eurostat arată că timpul de așteptare reprezintă una dintre principalele cauze pentru care europenii nu primesc la timp îngrijirile medicale de care au nevoie.