Fraudă în recrutare: joburi false create cu AI păcălesc tot mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă
Tot mai mulți candidați sunt abordați cu oferte de job aparent ideale, personalizate până la cel mai mic detaliu. Mesajele sunt bine scrise, conțin informații reale despre experiența profesională și par trimise de recrutori legitimi. În realitate, în spatele acestor oferte se află escroci care folosesc inteligența artificială pentru a crea anunțuri credibile și greu de depistat, arată The Guardian. Cum funcționează schema Fraudele de acest tip urmăresc, în general, două obiective: obținerea de bani sau colectarea de date personale. După primul contact, candidaților li se cere CV-ul, așteptările salariale sau detalii despre disponibilitate. Ulterior, apare un pretext pentru a solicita bani – de exemplu pentru „optimizarea CV-ului”, cursuri, echipamente sau taxe administrative. În alte cazuri, victimele sunt convinse să ofere date sensibile, precum informații bancare sau copii ale documentelor de identitate. Specialiștii în domeniu avertizează că AI a schimbat radical modul în care operează aceste fraude. Mesajele nu mai conțin greșeli evidente, sunt adaptate fiecărei persoane și pot imita perfect stilul companiilor reale. În unele situații, escrocii clonează profiluri de pe LinkedIn sau folosesc logo-uri ale unor companii cunoscute pentru a părea legitimi. Tipuri frecvente de escrocherii Pe lângă ofertele false de joburi, există și așa-numitele „task scams”. Acestea promit câștiguri rapide pentru activități simple online, precum aprecierea unor clipuri sau recenzii. Inițial, victimele pot primi sume mici pentru a câștiga încredere, după care li se cer bani pentru a continua sau pentru a „debloca” câștiguri mai mari. În unele cazuri, oamenii sunt implicați fără să știe în scheme de spălare de bani. Escrocheriile de recrutare exploatează vulnerabilitatea emoțională a candidaților, mai ales într-un context economic dificil. Mulți oameni își doresc un job mai bun sau au nevoie urgentă de venituri, iar o ofertă atractivă poate părea șansa perfectă. Tocmai acest „moment de speranță” este exploatat de fraudatori. Semnele care ar trebui să ridice suspiciuni Există câteva indicii frecvente: contact neașteptat din partea unui „recrutor” adrese de email generice (Gmail, Yahoo) comunicare mutată pe WhatsApp sau social media promisiuni de salarii foarte mari presiune pentru a acționa rapid Specialiștii recomandă verificarea directă a companiei și evitarea oricărei plăți pentru obținerea unui job. În cazul în care cineva a devenit victimă, primul pas este contactarea băncii și raportarea incidentului către autorități. Chiar dacă recuperarea banilor nu este garantată, raportarea ajută la identificarea rețelelor de fraudă. Impactul asupra victimelor Dincolo de pierderile financiare, impactul emoțional este semnificativ. Multe victime resimt rușine sau vinovăție, deși experții subliniază că responsabilitatea aparține exclusiv infractorilor. În unele cazuri, victimele sunt ulterior țintite din nou, fiind incluse pe liste interne ale escrocilor. Creșterea rapidă a acestor fraude arată cât de ușor pot fi exploatate tehnologiile moderne. Într-un mediu digital în care oportunitățile profesionale se mută tot mai mult online, diferența dintre o ofertă reală și o capcană devine din ce în ce mai greu de observat.
Consiliul de Securitate al ONU condamnă atacul din Liban în care a fost ucis un militar francez
Atacul a avut loc sâmbătă, în sudul Libanului, și a vizat militari francezi care făceau parte din misiunea ONU de menținere a păcii, UNIFIL. Atacul a fost atribuit grupării militante Hezbollah, în urma atacului sergentul major Florian Montorio și-a pierdut viața și alți trei militari au fost răniți. Într-o declarație oficială, citată de AFP, cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate au transmis condoleanțe familiilor victimelor și au subliniat că personalul de menținere a păcii nu trebuie să fie ținta atacurilor. De asemenea, au cerut ca responsabilii să fie trași la răspundere „fără întârziere”. La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat ferm atacul. „Condamn ferm atacul de sâmbătă asupra UNIFIL. Îmi exprim cele mai profunde condoleanțe familiei, prietenilor și colegilor militarului căzut și urez o recuperare rapidă răniților. Acesta este al treilea incident din ultimele săptămâni care duce la moartea soldaților de menținere a păcii care servesc în Liban ”, transmitea secretarul general al ONU. Atacul are loc pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu început la finalul lunii februarie după ce Israel și Statele Unite ale Americii au lansat atacuri asupra Iranului. Libanul a fost atras în conflict după ce gruparea Hezbollah a atacat Israelul ca urmare a eliminării fostului lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. În urma atacurilor, Israel a lansat o campanie împotriva Libanului.
Un oficial guvernamental rus vizitează Coreea de Nord
Anunțul vizitei a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Interne, Irina Volk, care a precizat că pe agenda întâlnirilor se află teme legate de colaborarea bilaterală în domeniul forțelor de ordine. „Vor fi analizate aspectele cooperării dintre cele două țări în domeniul aplicării legii”, se arată în mesajul publicat de Volk pe Telegram, citat de Reuters. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord s-au intensificat ca urmare a începerii Războiului din Ucraina. Apropierea dintre Moscova și Phenian a fost consfințită prin semnarea Tratatului de Parteneriat Strategic Cuprinzător în 2024. Actul prevede colaborarea militară între cele două state, iar în virtutea acestui tratat, Coreea de Nord a sprijinit Rusia cu soldați în campaniile militare din Ucraina. Serviciile de informații sud-coreene și occidentale estimează că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia. Seulul raportează că cel puțin 2.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși și alte mii au fost răniți în conflict.
Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP. Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”. Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze. Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.
OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața
OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.
Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum
Tot mai multe țări europene anulează concertele lui Kanye Ye West. Turneul din UE, sub semnul întrebării
Seria de anulări continuă pentru Kanye „Ye” West, după ce Polonia și Elveția au decis să renunțe la concertele programate în această vară. Artistul urma să urce pe scenă pe 19 iunie, pe stadionul Silezia din Chorzów, însă evenimentul a fost anulat din „motive formale și legale”. Decizia a venit în contextul criticilor dure formulate de oficiali polonezi. Ministrul Culturii a subliniat că trecutul artistului și declarațiile sale nu pot fi ignorate într-o țară marcată de istoria Holocaustului, mai transmite Euronews. În Elveția, clubul FC Basel a confirmat că nu va găzdui concertul programat, invocând valorile instituției și refuzul de a oferi o platformă unui artist controversat. Presiuni crescânde după interdicții și amânări Anulările vin după ce autoritățile britanice i-au interzis accesul în Regatul Unit, ceea ce a dus la anularea participării la festivalul Wireless. În Franța, concertul programat la Marsilia a fost amânat. Aceste decizii reflectă o presiune tot mai mare asupra organizatorilor și autorităților din Europa, pe fondul reacțiilor generate de declarațiile și acțiunile controversate ale artistului din ultimii ani. Declarații controversate și consecințe internaționale Controversele legate de Kanye West datează din 2022, când artistul a făcut o serie de declarații antisemite în mediul online. Ulterior, a fost suspendat de pe platforme sociale și a pierdut contracte importante cu branduri internaționale. Situația s-a agravat în 2025, când artistul a lansat produse și conținut asociate simbolurilor naziste, generând reacții critice la nivel global și măsuri restrictive din partea unor state. Deși West și-a cerut scuze public și a invocat probleme de sănătate mintală, reacțiile rămân împărțite, iar multe instituții culturale refuză să colaboreze cu el. Turneul european, în incertitudine În prezent, doar câteva concerte mai sunt programate în Europa, inclusiv în Turcia, Olanda, Italia, Spania și Portugalia. Cu toate acestea, pe fondul valului de anulări, există tot mai multe semne de întrebare privind desfășurarea completă a turneului. Organizatorii și autoritățile locale analizează situația, iar viitorul concertelor rămâne incert în contextul reacțiilor publice și politice.
În Irlanda, un sat întreg este scos la vânzare pentru 20 de milioane de euro
Un sat întreg, numit „Village at Lyons”, este pus în vânzare în comitatul Kildare din Irlanda. Satul poate fi traversat în doar 15 minute și își caută proprietar. Pentru 20 de milioane de euro, noul proprietar poate obține un complex istoric cu case din piatră, un pub, o biserică, o moară de apă și un teren lângă un canal, în apropiere de Dublin. Cândva, satul a intrat în declin, dar în anii 1990 a fost restaurat sub conducerea fondatorului Ryanair, Tony Ryan. Descrierea proprietății spune că, în timpul restaurării, s-a încercat păstrarea aspectului istoric al așezării. Din 2016, complexul este deținut de investitorul Barry O’Callaghan, care a deschis acolo un hotel de lux, Cliff at Lyons. Village at Lyons este vândut nu doar ca o proprietate, ci practic ca un sat istoric complet funcțional. Este oferit spre utilizare ca un complex hotelier sau o reședință privată. Satul, în portofoliul Sotheby’s Întreaga proprietate este listată în portofoliul Sotheby’s International Realty pentru un preț de achiziție de 20 de milioane de euro : „Rareori apare oportunitatea de a achiziționa un sat întreg cu o asemenea integritate arhitecturală și caracter. Satul din Lyons nu este doar o proprietate, ci o piesă vie a moștenirii irlandeze”, arată catalogul. Din punct de vedere istoric, locația este prestigioasă: Satul Lyons se află la poalele dealului Lyons, care a fost sediul puterii regilor din Leinster încă din secolul al VIII-lea. În urmă cu două sute de ani, satul prospera cu impresionanta sa moară de apă de pe canal, dar până la începutul secolului al XX-lea, acesta se degradase din ce în ce mai mult. Până când fondatorul companiei aeriene low-cost irlandeze Ryanair a descoperit satul: Satul din Lyons a fost restaurat pe larg în anii 1990 sub conducerea miliardarului Dr. Tony Ryan (care a murit în 2007). „El s-a dedicat din toată inima sarcinii de a restaura acest important sat irlandez la gloria sa de odinioară, punând un accent deosebit pe conservarea caracterului său istoric”, continuă declarația. Din 2016, proprietatea este deținută de investitorul financiar Barry O’Callaghan, care operează acolo hotelul de lux „Cliff at Lyons”. Acum, întregul complex al satului este din nou de vânzare – o oportunitate rară pentru investitorii care doresc să achiziționeze o proprietate de lux excepțională în Irlanda.
Bagheta franceză pierde teren: schimbările din alimentație afectează consumul tradițional
Consumul de pâine în Franța a scăzut constant în ultimele decenii. Dacă după Al Doilea Război Mondial media era de aproximativ 700 de grame pe zi de persoană, astăzi a ajuns la circa 100 de grame, adică mai puțin de jumătate de baghetă zilnic. Un sondaj recent, citat de CNN, arată că peste o treime dintre francezi și-au redus consumul de pâine în ultimii ani. Specialiștii pun această schimbare pe seama stilului de viață modern și a alimentației tot mai orientate spre fast-food. Tinerii schimbă tradiția Experții spun că generațiile tinere nu mai păstrează ritualul zilnic al cumpărării unei baghete. În trecut, acest gest era la fel de obișnuit ca spălatul pe dinți. Astăzi, mulți tineri gătesc mai rar și preferă să mănânce în oraș sau să consume produse rapide, precum burgeri, kebab sau sushi. Bagheta rămâne apreciată, dar mai ales în weekend sau în contexte familiale. Brutării fără baghete O altă schimbare majoră vine din apariția așa-numitelor „neobrutării”. Acestea pun accent pe pâini artizanale, cu fermentație lentă, făină organică și cereale vechi. Unele brutării au renunțat complet la baghete, considerându-le mai puțin nutritive, cu termen scurt de valabilitate și generatoare de risipă alimentară. În locul lor, vând pâini mari, care rezistă mai mult și sunt mai ușor de digerat. Această abordare a stârnit reacții puternice în rândul clienților, pentru care absența baghetei dintr-o brutărie este greu de acceptat. Pâine mai bună, dar mai scumpă Noile produse artizanale sunt însă mai scumpe. O baghetă clasică costă în jur de un euro, în timp ce o pâine specială poate ajunge și la 7 euro. Acest lucru limitează accesul unei părți a populației, iar experții spun că brutăriile moderne se adresează în principal unui public urban, cu venituri medii și mari. Chiar dacă consumul scade, specialiștii nu cred că bagheta va dispărea. Dimpotrivă, aceasta se adaptează noilor tendințe. Sandvișurile cu baghetă au devenit tot mai populare, iar unele brutării experimentează cu variante inovatoare, inclusiv baghete colorate sau reinterpretate. Concluzia industriei este clară: francezii mănâncă mai puțină pâine, dar de o calitate mai ridicată. Iar bagheta, simbol al culturii franceze, rămâne prezentă – chiar dacă într-o formă schimbată.
Un portavion chinez a traversat Strâmtoarea Taiwan, afirmă autoritățile din Taipei
Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră teritoriu propriu, semnalează aproape zilnic activități militare chineze în jurul insulei, pe care Taipei le percepe ca o campanie continuă de presiune împotriva guvernului ales democratic, scrie Reuters. Într-o scurtă declarație, ministerul a precizat că nava Liaoning a traversat strâmtoarea, iar forțele armate ale Taiwanului au menținut „o supraveghere atentă și continuă pe toată durata traversării”. Ministerul a prezentat o fotografie alb-negru a navei, pe puntea căreia se pot observa mai multe avioane de vânătoare și elicoptere. Nu au fost furnizate alte detalii. Ministerul Apărării din China nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Ultima dată când Taiwanul a semnalat prezența unui portavion chinez în strâmtoare a fost la jumătatea lunii decembrie, când Fujian, cel mai nou și mai avansat portavion al Chinei, a traversat strâmtoarea. Liaoning este cel mai vechi dintre cele trei portavioane operaționale ale Chinei. La începutul lunii decembrie, aceeași navă a desfășurat exerciții în apele din apropierea lanțului de insule din sud-vestul Japoniei. China susține că deține suveranitatea exclusivă asupra Strâmtorii Taiwan, o poziție respinsă atât de Taipei, cât și de Washington, care afirmă că este vorba de ape internaționale. Marina SUA trimite nave de război prin strâmtoare la fiecare câteva luni, la fel cum fac ocazional și unii aliați ai SUA. Vineri, China a declarat că a monitorizat tranzitul unei nave de război japoneze prin strâmtoare, calificând mișcarea drept „o provocare deliberată”.