Surse. Nicușor Dan pregătește un departament prezidențial dedicat combaterii dezinformării
Președintele Nicușor Dan intenționează să creeze la Palatul Cotroceni un departament special care să se ocupe de dezinformare și fake news. Structura va funcționa sub coordonarea directă a șefului statului, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media. Inițiativa vine în contextul în care autoritățile române, dar și Comisia Europeană, nu au reușit să limiteze răspândirea informațiilor false în spațiul public, mai ales pe platformele de socializare. În noul departament vor exista reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în acest domeniu. Deocamdată nu se știe dacă acesta va fi condus de un consilier prezidențial nou sau de unul deja aflat în echipa Administrației Prezidențiale. În prezent, responsabilitatea sancționării rețelelor sociale este împărțită între statele membre și Uniunea Europeană, conform legislației europene. În decembrie 2024, Comisia Europeană a deschis o investigație împotriva TikTok, legată de implicarea platformei în manipularea campaniei pentru alegerile prezidențiale. La un an de la declanșarea anchetei, Comisia Europeană nu a anunțat public nicio sancțiune. După anularea alegerilor prezidențiale, la Palatul Cotroceni a funcționat un grup de lucru care s-a ocupat de continua gestionare a dezinformării în spațiul public. Acesta a fost activ mai întâi în timpul mandatului fostului președintele, Klaus Iohannis, apoi sub președintele interimar Ilie Bolojan, Potrivit mai multor rapoarte realizate de organizații nonguvernamentale și centre de analiză, reacția autorităților române la dezinformările repetate din mediul online și de pe unele posturi de televiziune a fost, în general, slabă.
SUA încheie cooperarea cu statele europene pentru combaterea știrilor false provenite din state ostile
Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a informat țările europene că Washingtonul reziliază memorandumurile de înțelegere semnate anul trecut sub administrația Biden, care urmăreau să combată dezinformările puse la cale de unele state ostile. Această măsură vine în contextul în care administrația Trump a desființat agențiile guvernamentale care urmăreau să protejeze integritatea alegerilor din SUA și să combată influența străină în țară și în străinătate, potrivit Financial Times. Statele considerate ostile și care folosesc instrumente de dezinformare sunt Rusia, China și Iran. Războiul informațional, o realitate a timpurilor noastre Memorandumurile făceau parte dintr-o inițiativă condusă de Global Engagement Center (GEC), aceasta fiind o structură a Departamentului de Stat care se ocupa de combaterea dezinformării răspândite în străinătate de adversarii SUA și de grupurile teroriste. James Rubin, cel care a ocupat funcția de director al centrului până în decembrie anul trecut, a descris această măsură ca fiind un „act unilateral de dezarmare” în războiul informațional cu Rusia și China. „Războiul informațional este o realitate a timpurilor noastre, iar inteligența artificială nu va face decât să multiplice riscurile asociate acestuia”, a afirmat Rubin. James Rubin a estimat că aproximativ 22 de țări din Europa și Africa au semnat acorduri cu SUA în cursul anului trecut. Acestea făceau parte din cadrul administrației Biden de a combate manipularea venită din partea statelor străine. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, Rusia a dus o campanie agresivă de dezinformare pentru a semăna haos și a submina sprijinul acordat Ucrainei de către Occident.
Ce este dezinformarea sau informarea incorectă în România. Noua legislație CNA care ar putea rezolva problema știrilor false
Într-un climat mediatic tot mai polarizat și marcat de fluxuri constante de informații, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) face un pas important în clarificarea și combaterea fenomenului de dezinformare. Publicarea noului Cod al Audiovizualului în Monitorul Oficial aduce, pentru prima dată, definiții legale clare pentru termenii „dezinformare” și „informare incorectă” – concepte frecvent discutate, dar până acum slab reglementate în România. Această inițiativă vine în contextul în care tot mai multe posturi TV și platforme online sunt acuzate că difuzează conținut care induce publicul în eroare sau alterează realitatea. CNA a aplicat deja sancțiuni considerabile în 2025, iar prin aceste noi clarificări legale, autoritatea își consolidează cadrul de intervenție și supraveghere. Dezinformarea, definită legal ca acțiune intenționată Potrivit Deciziei nr. 573/2025 emisă de CNA, „dezinformarea” este definită ca fiind „acțiunea de răspândire intenționată de informații al căror caracter fals sau înșelător este verificabil, care poate cauza prejudicii unei persoane, unui grup social, unei organizații sau interesului public”. Altfel spus, este vorba despre difuzarea deliberată de conținut fals, cu scopul clar de a manipula sau induce în eroare. Prin contrast, „informarea incorectă” este descrisă ca „răspândirea de informații false fără intenție, dar care totuși produc prejudicii”. Această distincție este esențială în evaluarea gravității unei încălcări și în aplicarea sancțiunilor. În trecut, lipsa acestor definiții lăsa loc de interpretări, iar sancțiunile aplicate de CNA se bazau pe principii generale de echilibru și corectitudine în informare. Acum, odată cu adoptarea noilor reglementări, autoritatea are o bază legală clară pentru a acționa mai ferm și mai eficient împotriva conținutului manipulator. Amenzi, suspendări și digitalizare: cum se va aplica noul Cod al Audiovizualului Introducerea acestor definiții nu este doar o formalitate. În prima jumătate a anului 2025, CNA a sancționat deja mai multe posturi TV pentru dezinformare. Realitatea Plus a primit amenda maximă de 200.000 de lei, în timp ce România TV a fost sancționată cu două amenzi de câte 20.000 de lei și cu suspendarea emisiei pentru trei ore. Noile reglementări permit autorității să acționeze nu doar împotriva televiziunilor, ci și în zona platformelor sociale. CNA a început deja să colaboreze cu rețele precum Facebook, TikTok sau X (fostul Twitter), acolo unde dezinformarea se răspândește rapid, iar verificarea conținutului este mai dificilă. În paralel, instituția a demarat un amplu proiect de digitalizare în valoare de peste 102 milioane de lei, finanțat din fonduri europene. Acest sistem digital de monitorizare va spori capacitatea CNA de a urmări și sancționa conținutul problematic în timp real. Finalizarea este estimată pentru iulie 2028, dar primele module de supraveghere ar putea fi active încă din 2026. Noul Cod al Audiovizualului va intra în vigoare oficial începând cu 7 august 2025, iar toate posturile TV, radiourile și platformele media online care intră sub incidența reglementărilor CNA vor fi obligate să se conformeze. Este de așteptat ca, odată cu aplicarea acestor prevederi, să existe o creștere a presiunii asupra furnizorilor de conținut de a verifica sursele și de a evita difuzarea de informații neconfirmate.