Etichetă: Știri politice

Ce vor face parlamentarii USR în timpul moțiunii. Dominic Fritz: Oricine crede că zarurile au fost aruncate, că jocul a fost făcut deja, nu este așa

Președintele USR, Dominic Fritz, a spus ce vor face parlamentarii partidului pe care îl conduce în timpul moțiunii de cenzură PSD-AUR de marți, 5 mai, împotriva Guvernului Bolojan. Astfel, potrivit acestuia, ei vor participa la dezbatere, dar nu vor vota. De asemenea, el a lansat, încă o dată, un apel către semnatarii moțiunii de cenzură să dea dovadă de responsabilitate față de români, notează Mediafax. Președintele USR, Dominic Fritz „Oricine crede că zarurile au fost aruncate, că jocul a fost făcut deja, nu este așa. Știm că există parlamentari care au semnat moțiunea și care își dau seama că este o capcană întinsă poporului român de către PSD și AUR. Românii plătesc deja rate mai mari la credite, leul s-a depreciat brusc, enorm, în ultimele zile. Și, de aceea, cred că este posibil ca mâine să vedem o surpriză și moțiunea să pice. Facem încă o dată un apel la responsabilitate, la toți parlamentarii, să se gândească dacă vor să asculte ordinul venit de la șeful de partid sau vor să arate responsabilitate față de români”, a declarat Dominic Fritz, la finalul ședinței cu senatorii și deputații USR. Liderul USR a comentat și moțiunea PSD-AUR, despre care a spus că nu e depusă împotriva premierului Ilie Bolojan, ci pentru stoparea reformelor reale demarate în ultimele luni. „Am început să ne atingem de privilegiile lor, să tăiem din cheltuielile statului și din accesul la bani al rețelelor lor de privilegiați. Asta doare și de aceea vor să vadă acest guvern plecat”, a precizat Dominic Fritz. Președintele USR a reamintit și decizia partidului potrivit căreia, dacă PSD votează alături de AUR moțiunea de cenzură, nu va mai putea negocia cu PSD, ca o consecință a direcției proeuropene și reformiste pe care USR și-a asumat-o. Autorul mai recomandă: Fritz, prima reacție după citirea moțiunii de cenzură: „Acest Guvern trebuie să continue” Dominic Fritz, îndemn pentru parlamentari, înaintea moțiunii de cenzură: „Pot alege ordinul șefului de partid sau responsabilitatea” Numărătoarea inversă pentru Bolojan. Cade sau nu cade Guvernul? Care este pulsul scenei politice, cu o zi înainte de votarea moțiunii de cenzură

România, în etapa finală de implementare a PNRR. Împrumuturi pe termen scurt fără dobândă pentru autoritățile locale

Guvernul Bolojan adoptă, probabil pe ultima sută de metri a mandatului, măsuri în vederea accelerării implementării PNRR. În acest caz, Executivul asigură aministraţiei publice locale lichidităţi temporare. Este vorba de împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor. Prin această Ordonanță de Urgență se instituie un mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare. În beneficiul comunității Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR. Dar fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare comuniții. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile. Împrumuturile „credit-punte” Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare. Prin această măsură, Guvernul urmărește: accelerarea implementării investițiilor PNRR; finalizarea la termen a proiectelor; atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România; absorbția integrală a fondurilor europene; evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități. Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate investițiile și reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026. În prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei. Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală. Împrumuturi prin Trezoreria Statului Trezoreria Statului va acorda împrumuturi, în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale Ordonanța de Urgență introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu obligațiile care le revin, de la Ministerul Finanțelor contractarea în anii 2026-2027 a unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei. UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru: Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020; Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții. Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate. Finanțările vor avea condiții avantajoase: maturitate de până la 5 ani; posibilitatea rambursării anticipate; exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară; costuri de finanțare reduse comparativ cu piața. Guvernul ia măsuri pentru accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu explică demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României: Deficiențe manageriale grave care pun în pericol fonduri europene

Nicuşor Dan participă la cea de-a VIII-a reuniune a CPE

Președintele României, Nicușor Dan, va fi prezent între 3-4 mai, la cea de-a VIII-a reuniune a Comunității Politice Europene, la Erevan, în Armenia. Evenimentul are ca temă „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa” și continuă tradiția organizării în alternanță a Summiturilor între state membre UE și state partenere. Armenia şi-a asumat rolul de gazdă a reuniunii. Nicuşor Dan vaco-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”. Dezbaterile vor acoperi guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Nicuşor Dan va susține necesitatea unei abordări mai coordonate la nivel european, a unor instituții puternice și transparente și a unor măsuri preventive eficiente împotriva dezinformării și interferențelor externe, cu scopul de a preveni ca vulnerabilitățile actuale să devină riscuri structurale pe termen lung, transmite Administraţia Prezidenţială. Evenimentele la care va mai participa preşedintele României, în cadrul reuniunii La Erevan, Nicuşor Dan va lua parte și la o nouă reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova. Este un mecanism multilateral informal de susținere a securității și rezilienței acesteia. Înființat în 2024 la inițiativa comună a României și Franței, grupul urmărește consolidarea coerenței sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. De asemenea, preşedintele Nicușor Dan va găzdui, în marja Summitului, o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale. La eveniment vor lua parte o serie de lideri regionali şi va oferi un cadru de dialog privind rolul strategic al proiectului în diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rutelor de tranzit și creșterea rezilienței energetice a regiunii. Cele trei aspecte sunt considerate priorități de maximă importanță în contextul geopolitic actual. Nicuşor Dan va participa şi la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia. Reuniunea de la Erevan vizează operaționalizarea obiectivelor coaliției, cu discuții axate pe combaterea traficului maritim și portuar de droguri, contracararea fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a corupției, reducerea traficului de droguri sintetice în Europa și adoptarea unei abordări integrate, care să includă și dimensiunea sănătății publice. Comunitatea Politică Europeană este un forum de dialog la nivel de șefi de stat și de guvern, inițiat în 2022 de Franța, cu scopul de a promova cooperarea politică dintre statele europene care împărtășesc valori comune. Platforma reunește atât state membre UE, cât și state partenere și se concentrează pe teme de securitate, stabilitate și prosperitate continentală, mai transmite Administraţia Prezidenţială. Programul preşedintelui, în cadrul vizitei din Armenia Vizita preşdintelui Nicuşor Dan, în Armenia, are loc în perioada 3-4 mai 2026, la Erevan. Programul acestuia cuprinde următoarele: 08:30 Participare la Reuniunea privind Coridorul Vertical, organizată de România, cu participarea reprezentanților Bulgariei, Greciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, Ungariei, Slovaciei, Macedoniei de Nord, Albaniei, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex   – Erevan, Republica Armenia(ora României); 10:30 Participare la Sesiunea Plenară a Reuniunii Comunității Politice Europene “Building The Future: Unity And Stability in Europe”, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex   – Erevan, Republica Armenia; 11:45 Participare la cea de-a doua reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex   – Erevan, Republica Armenia; 13:15 Co-prezidarea mesei rotunde cu tema „Consolidarea rezilienței democratice și abordarea amenințărilor hibride” alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex   – Erevan, Republica Armenia 14:15 Participare la Reuniunea Liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex  – Erevan, Republica Armenia; 15:00 Participare la Sesiunea Plenară de închidere a Reuniunii Comunității Politice Europene “Building The Future: Unity And Stability In Europe”, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex  – Erevan, Republica Armenia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicuşor Dan, tot mai nesigur pe vizita din SUA. De la “începutul anului” şi “iunie”, a ajuns la “cred că da”. Făra să mai dea un termen exact pentru 2026 Cât a costat deplasarea Mirabelei Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan, la Summitul Melaniei Trump. Gândul publică sumele oficiale

Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea

România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională

Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani

Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților.  Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari.  Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera.  Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani.  176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări.  Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari.  SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului.  A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a  6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre

Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), susține – într-o postare pe rețelele de socializare – că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat, pentru că cifrele vorbesc, dar există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. „Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate. Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni. Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm. Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic. Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează. Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat. „România poate salva o parte din banii necheltuiți” Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026. Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.

Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”

Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți

Marian Neacșu e categoric: Vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari

Fostul vicepremier, social-democratul Marian Neacșu, crede că moțiunea susținută de AUR și PSD va trece. „Vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari”, spune Neacșu. Marian Neacșu a fost întrebat joi, la Parlament, dacă PSD are un scenariu în care moțiunea susținută de AUR și PSD nu trece. „După cum ați văzut, au semnat 254 (n.red. parlamentari) (…) Părerea mea personală este că vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari”, a declarat Marian Neacșu. Neacșu: „Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție” Invitați în emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, Petrișor Peiu și Marian Neacșu, coordonatorii moțiunii PSD-AUR, au dat detalii despre debarcarea premierului Ilie Bolojan. „Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție și actualul protocol al coaliției, în măsura în care PNL va decide să rămână în coaliție, să propună un alt prim-ministru”, a spus fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, marți, după depunerea moțiunii „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!” Galerie foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan clarifică zvonurile despre posibile trădări în interiorul PNL la votul moțiunii: „Am încredere în colegii mei” Coordonatorii moțiunii PSD-AUR, Petrișor Peiu și Marian Neacșu, detalii explozive pentru Gândul, despre debarcarea lui Bolojan. Neacșu: Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție/Peiu: Principalul obiectiv al AUR, alegerile anticipate

Guvernul Bolojan, prima ședință fără PSD. A ținut agenda la secret până când a început întâlnirea. Ce legi se grăbește să dea înainte de debarcare

Guvernul Ilie Bolojan a publicat agenda ședinței de guvern numai în momentul în care a început efectiv prima ședință oficială fără PSD. A devenit o practică la nivelul actualului guvern secretomania, așa cum Gândul a semnalat în mai multe rânduri. Nu este clar despre ce se discută în această ședință, întrucât guvernul a transmis că ar fi vorba de „un proiect de ordonanță de urgență” și „de un proiect de lege privind „unele măsuri aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual plătit din fonduri publice”. Gândul publică agenda ședinței Guvernului Bolojan de astăzi.                          GUVERNUL ROMÂNIEI 29.04.2026 INFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 29 aprilie 2026 PROIECT DE LEGI PROIECT DE LEGE privind unele măsuri aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual plătit din fonduri publice PROIECTE DE ORDONANȚE DE URGENȚĂ PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PRIMA LECTURĂ) PROIECTE DE HOTĂRÂRI DE GUVERN PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2026-2028 PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 183/2020 privind aprobarea închirierii unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 366/2025 privind aprobarea încheierii unui contract de concesiune a unor bunuri imobile proprietate publică a statului către Societatea Pirochim Victoria – S.A. şi aprobarea închirierii unor bunuri proprietate publică a statului către Societatea Viromet -S.A. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023 PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2025 PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind numirea unui consul general PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind acordarea unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea familiilor și persoanelor singure afectate de incendiul produs în localitatea Rucăreni, comuna Soveja, județul Vrancea şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți MEMORANDUMURI MEMORANDUM cu tema: Raportul național V privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România NOTE NOTĂ privind legalitatea şi oportunitatea numirii persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică în calitate de administrator sau membru al consiliilor de administraţie ori de supraveghere ale întreprinderilor publice NOTĂ privind stadiul implementării Ţintei 245 – ,,Acte legislative/modificări referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul” NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Salonta, judeţul Bihor, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea imobilului înscris în Cartea Funciară nr. 109007-C1-U2 Salonta, din domeniul public al Municipiului Salonta în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor PUNCTE DE VEDERE PUNCT DE VEDERE cu privire la 19 iniţiative legislative NOTĂ: Proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot fi modificate în urma dezbaterilor din cadrul ședinței Guvernului României. Proiectele de acte normative pot fi consultate la adresa:  https://bit.ly/3wDTgkO .

Deja vu. Se pregătește operațiunea euro sugrumă leul / țara intră în faliment dacă pleacă Bolojan. Cifrele oficiale demonteză lozincile: România sub Bolojan a ajuns cu cea mai mare inflație din UE, recesiune economică și prăbușirea consumului

PSD și AUR au strâns semnăturile necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului. Astfel, în spațiul public a fost lansată o întreagă operațiune, de tip „economia va fi distrusă”, dacă Ilie Bolojan va pleca din fruntea Guvernului. Povestea nu este nouă. Între Turul I și II de la alegerile prezidențiale din 2025, aceleași mesaje erau lansate: economia României este distrusă dacă nu iese președinte Nicușor Dan: dobânzile cresc, euro sugrumă leul, fug investitorii din țară. Apcalipsa după Bolojan Mai mulți susținători ai premierului invocă scenarii apocaliptice pentru economia României, de la creșterea accelerată a dobânzilor și deprecierea leului, până la pierderea finanțărilor europene. Ilie Bolojan ar putea să-și ia rămas-bun de la fotoliul de prim-ministru al României în condițiile în care PSD și AUR au strâns deja 251 de semnături, cu mult peste cele 233 necesare pentru moțiunea de cenzură. În acest context, în spațiul public au apărut reacții imediate din partea susținătorilor actualului premier, care au reluat mesaje de tipul „euro sugrumă leul” sau „țara intră în faliment” în cazul schimbării guvernului. Ministrul de Finanțe confundă dobânda la care se împrumută România cu randamentele titlurilor de stat Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-un mesaj alarmist pe Facebook în care sugera că deja crește costul de împrumut al României, ca urmare a crizei politice, confundă dobânzile la care se împrumută statul cu randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (10 year bond yields). Reamintim că ministrul de Finanțe, oricare ar fi el, este persoana care are în mână sutele de miliarde pe care le gestionează statul. Confuzia pe care o face actualul ministru de Finanțe este între costul efectiv de împrumut al statului, care se reflectă în dobânzile la împrumuturi sau la titluri de stat achiziționate de investitori instituționali sau persoane fizice și randamentul pe care îl au aceleași titluri de stat revândute pe piața secundară. „Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării.”, a scris ministrul de Finanțe pe Facebook.  Or, dobânzile la care se împrumută statul, așa cum a scris ministrul, nu au cu+m să crească de la o zi la alta decât dacă, ipotetic, Finanțele au ieșit în piață pentru a contracta un nou împrumut. Nu este cazul însă pentru că tocmai ministrul a publicat un grafic anexat la text care arată o evoluție zi de zi. Mai mult, vârful despre care vorbește Alexandru Nazare a fost înregistrat la o altă dată decât cea în care a fost făcută postarea. Sursa: Bloomberg Plecarea lui Ilie Bolojan: Faliment rapid, leul la 7 și dobânzi explodate Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că un guvern format din PSD și AUR s-ar traduce printr-o catastrofă economică absolută pentru România. Acesta subliniază că țara noastră va intra rapid în faliment, finanțările vor fi zero, euro va sugruma leul, dobânzile vor exploda, iar Fondul Monetar Internațional va arunca România în categoria „junk”. În opinia sa, un euro ar ajunge la 7 lei într-un astfel de scenariu. „Un guvern PSD-AUR ar însemna falimentul rapid al țării , zero finanțări, catastrofă economică absolută. Leul la 7, junk, dobânzi de 12%, FMI. Așa că – cum așa ceva ar fi prea de tot prea mare pericol – se va găsi o mare “șmecherie”. Guvernul Cioloș 2, dar fără Cioloș, un alt om de paie care dă bine la societatea civilă și la Bruxelles, dar care acoperă furtul general din spate.”, a scris Andrei Caramitru.  Același Caramitru invocă sperietori cu privire la evoluția cursului valutar și capacitatea Băncii Naționale de a susține leul în cazul unei schimbări de guvern. Acesta susține că rezervele valutare ar permite BNR să susțină moneda națională pentru o perioadă scurtă de timp, iar lipsa intrărilor de capital ar duce la o depreciere rapidă a leului. „Noi avem cam trei săptămâni, în mod real, rezerve la nivelul BNR-ului pentru a ține leul cât de cât într-o… hai, două, depinde de cât de agresiv este. Toți cei 11 miliarde care trebuiau să intre, care susțineau leul, probabil că n-o să mai intre. Deci, în momentul ăla vorbim de un leu la șapte.”, a declarat Caramitru într-o intervenție la DC News. Totuși, datele publicate de BNR nu confirmă acest scenariu și arată o evoluție a rezervelor valutare. Potrivit instituției, în martie 2026, rezervele au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro și au ajuns la un total de 67 de miliarde de euro. Sursa: Banca Națională a României Siegfried Mureșan: „O demitere a premierului pune în pericol fondurile pentru România” Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, susține că AUR și PSD s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva „celui mai reformator premier de la Revoluție încoace”. Acesta mai spune că banii din PNRR și SAFE vor fi pierduți dacă Ilie Bolojan va fi schimbat din funcție și subliniază că aceasta este cea mai scumpă moțiune din istoria României. Mureșan a făcut și calculele și subliniază că moțiunea depusă de PSD și AUR ar urma să-i coste pe români aproximativ 50 de miliarde de euro. „O moțiune care s-ar putea să ne coste aproape 50 de miliarde de euro: 16,7 miliarde de euro pe care trebuie să îi primim prin Programul European de Apărare SAFE, 10 miliarde de euro care au rămas de atras anul acesta prin PNRR plus alte peste 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.  Europarlamentarul avertizează că banii din programele SAFE și PNRR, negociate cu actualul premier și partenerii europeni, ar intra în visteria statului doar dacă sunt implementate „măsurile și reformele de modernizare” agreate de oficial cu Comisia Europeană. Ultimatulul dat de Siegfried Mureșan este acela că plecarea din funcție a premierului pune în pericol fondurile europene pentru România. „Atât