Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
Cei care l-au huiduit pe Nicușor Dan, la Iași, sunt vânați pentru amenzi de autoritățile locale. Plouă cu procese verbale
Persoanele care au huiduit și au provocat incidente la manifestările de Ziua Unirii Principatelor Române, desfășurate sâmbătă, 24 ianuarie, în Iași și Focșani, au primit amenzi usturătoare. Amenzi și anchete după huiduielile la adresa lui Nicușor Dan Potrivit Jandarmeriei, valoarea totală a amenzilor aplicate depășește 38.000 de lei, iar într-un caz a fost sesizat și Parchetul. Nicușor Dan i-a mustrat pe cei care huiduiau la Iași | Mediafax Foto Forțele de ordine au intervenit în contextul ceremoniilor oficiale la care a luat parte Nicușor Dan, „bruiate” de huiuduieli, fluierături și scandări venite din partea unor grupuri organizate din mulțime. A plouat cu amenzi pentru protestatarii de la Iași | Mediafax Foto Incidentele au fost înregistrate atât în timpul discursurilor oficiale, cât și în momentele solemne ale ceremoniilor de Ziua Unirii. Jandarmeria continuă verificările și sunt vizate inclusiv persoane care au incitat la violență. Amenzi de 28.000 de lei și un dosar penal la Iași La Iași, unde ceremoniile au fost perturbate chiar și în timpul intonării imnului național, jandarmii au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare totală de 28.000 de lei. Printre cei amendați se numără un individ din București, membru al unui grup organizat, amendat cu 1.000 de lei pentru provocare și participare la scandal. Jandarmii au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală pe numele unui bărbat care avea asupra lui un obiect periculos, tot în 24 ianuarie, fapta fiind încadrată la port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, conform Codului Penal. Au fost aplicate alte 14 sancțiuni, în valoare de 27.000 de lei. Cea mai mare amendă, de 10.000 de lei, a vizat organizarea și desfășurarea unei adunări publice interzise, la care s-a adăugat o sancțiune de 1.000 de lei pentru scandal. Alte persoane au fost amendate pentru inițierea de acțiuni violente, tulburarea ordinii publice și proferarea de injurii. Sancțiuni și la Focșani La Focșani, unde Nicușor Dan a fost huiduit în Piața Unirii, jandarmii au aplicat amenzi totale de 10.000 de lei. În ambele orașe, Iași și Focșani, huiduielile s-au iscat în timpul ceremoniilor dedicate aniversării la 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, la care a participat președintele Nicușor Dan. Autorul recomandă:
Cum poate fi apărată zona Neptun Deep, cea mai mare investiție energetică a României
Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, 4 miliarde de euro, ridică întrebări serioase de securitate. Proiectul de producție de gaze la mare adâncime din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar trebui să înceapă producția din toamna anului viitor, dar nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române vorbesc despre responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurii critice, dar și despre sprijin aliat în afara NATO. Sursa: Wood Mackenzie Lens Se estimează că Neptun Deep va avea o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate care ar putea transforma România într-un stat independent din punct de vedere al alimentării cu gaze și un exportator important în regiune. În total, proiectul are o rezervă de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului pe 10 ani al României. De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep Este foarte probabil ca România să nu se bucure de ajutorul aliaților când vine vorba de securitatea investiției. Amplasarea Neptun Deep ridică o problemă juridică și strategică majoră pentru că proiectul se află dincolo de limita apelor teritoriale ale țării noastre, care se întind până la 12 mile marine de la țărm (aproximativ 22,2 kilometri). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Exclucisivă a României se află dincolo de marea teritorială. Practic, țara noastră are dreptul să exploateze resurse din această zona, dar nu are suveranitate deplină, așa cum are pe uscat sau în marea teritorială. „Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și a coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.” În acest context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru apărarea zonei Neptun Deep. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad. „Este datoria statului român să își apere toată infrastructura” Deși Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, acesta a subliniat că infrastructura critică și protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. De asemenea, acesta a precizat că Ministerul Apărării Naționale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului național al României. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune și faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situație o să avem foarte mulți parteneri și aliați care vor fi alături de România pentru apărarea interesului național”, a spus generalul Gheorghiță Vlad. Referitor la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, Șeful Statului Major al Apărării a transmis că „toate platformele petroliere sunt teritoriu național”. „Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit și la cablurile subacvatice și la cablurile de comunicație, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să își apere toată infrastructura și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.” Fostul ministru de Externe al României crede că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România” Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din NATO. Acesta susține că România va fi nevoită să se apere singură în cazul unei agresiuni în această zonă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. Mai este o problemă care se adaugă. În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a spus Cristian Diaconescu. Neptun Deep are un potențial economic uriaș pentru România De asemenea, dincolo de riscurile de securitate ale Neptun Deep, Claudiu Cazacu, specialist în piețele internaționale, a vorbit despre potențialul economic pe care ar urma să-l aibă proiectul Neptun Deep. Acesta crede că România ar putea ajunge cu ușurință pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de gaze. „România va ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ.” Cum ar putea fi apărată zona Neptun Deep Deși zona în care se află proiectul Neptun Deep nu este acoperită automat de garanțiile de securitate prevăzute în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne complet neajutorată. Statul român spune că își asumă responsabilitatea directă pentru protejarea infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, iar sprijinul partenerilor strategici rămâne posibil și în afara mecanismului Articolului 5. De asemenea, MApN susține că va asigura monitorizarea permanentă a spațiului maritim și spune că poate activa mecanisme de consultare cu aliații pentru răspunsuri coordonate în caz de incidente. Mai mult decât atât, modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate strategică și o garanție a faptului că Neptun Deep va rămâne protejat. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România,
Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei
Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea
Petrișor Peiu acuză coaliția de guvernare: Au adus România la cea mai mare explozie de prețuri din Europa postbelică
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că România se confruntă cu cea mai mare creștere a prețurilor din Europa postbelică. El afirmă că această situație este rezultatul direct al guvernării PSD-PNL-USR-UDMR și că românii au pierdut rapid puterea de cumpărare. Potrivit lui Peiu, viața s-a scumpit accelerat din cauza prețurilor mari la energie, a scăderii producției interne și a creșterii importurilor. El spune că aceste decizii au făcut ca românii să plătească tot mai mult pentru lucrurile de bază. „Un rezultat concret al modului în care coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a condus țara în ultimii ani este creșterea uriașă a prețurilor și scumpirea generală a vieții, în raport cu celelalte state membre UE. Avem, oameni buni, cea mai mare creștere de prețuri din Europa postbelică.” Senatorul AUR arată că, în 2021, România avea cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană. La acel moment, nivelul general al prețurilor era de 55% din media UE. Utilitățile erau la 44% din media europeană, alimentele la 70%, iar îmbrăcămintea și încălțămintea la 84%. „În anul 2021, de exemplu, prețurile din România erau cele mai mici din UE și se situau la 55% din media Uniunii (44% din media UE la utilități, 70% la alimente și 84% la îmbrăcăminte/încălțăminte). Aveam, atunci, cele mai mici prețuri din UE la aceste categorii de bază.” În doar trei ani, potrivit acestuia, situația s-a schimbat semnificativ. „În 2024, după numai trei ani, prețurile din țara noastră au ajuns la nivelul de 64% din media UE (50% la utilități, 90% la alimente și 78% la îmbrăcăminte/încălțăminte). Nu mai avem cele mai mici prețuri la aceste categorii de produse de consum, în Bulgaria prețurile au devenit mai mici.” Petrișor Peiu spune că nu există un alt stat european în care, într-un interval atât de scurt, puterea de cumpărare să fi scăzut atât de mult. „Nu există niciun stat european în care să se fi produs, în doar trei ani, o asemenea degradare a puterii de cumpărare. Pentru cei care încă se mai întreabă de ce au crescut atât de mult prețurile la noi în raport cu media europeană, răspunsul este clar: scumpirea fără precedent în Europa postbelică a energiei. Cum a reușit partidul unic PSD-PNL-USR-UDMR să tripleze prețul la energie în doar câțiva ani? Iarăși, cât se poate de clar: reducând dramatic producția de energie.” AUTORUL RECOMANDĂ: Petrișor Peiu (AUR) avertizează că România ignoră problemele economice interne în favoarea subiectelor geopolitice îndepărtate Petrişor Peiu, predicţie sumbră pentru politicieni, în contextul evenimentelor din Venezuela: „Liderii incompetenți și corupți sfârșesc precum Maduro”
Fritz îi ține piept lui Trump: Nu sunt de acord cu intenția de anexare a Groenlandei / Ne vom poziționa de partea victimei
Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a vorbit – marți seară, într-un interviu pentru G4Media despre situația din Groenlanda. „Nu sunt de acord cu intenția de anexare. Ne vom poziționa de partea victimei”, a spus el. „Groenlanda! Politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord cu intenția de anexare a Groelandei?”, a fost întrebat politicianul. „Bineînțeles că nu. Și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acum, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona arctică, cred că acolo putem să găsim în puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitorul acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo, statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute. Deci, în zona asta cred că e important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază al NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm”, a precizat Dominic Fritz. G4Media: „Atunci, de ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan, nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Gronelandei? „Nu cunosc evoluția acesteI scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acum, suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur”, a mai spus Dominic Fritz. G4Media: Și pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă… solidaritate și cu Trump și cu Europa. Deci, ținem și cu America și cu Europa, în același timp. E posibil așa ceva? „Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional este posibil să ne aliniem. În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație în care, în momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale, împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii”, a încheiat liderul USR acest subiect sensibil. Dominic Fritz
Primăria lui Boc caută avocaţi ca să facă pace între firmele de construcţie care au câştigat licitaţia la centura metropolitană
Primăria Cluj-Napoca caută avocați de 50.000 de euro care să aplaneze conflictul izbucnit între firmele care au câștigat licitația pentru centura metropolitană. Potrivit documentelor oficiale, disputa juridică se manifestă între liderul asocierii și unul dintre asociați, situație care riscă să afecteze derularea normală a contractului’. ”Solicitarea vizează derularea Acordului contractual nr. 498042/07.05.2025, care are ca obiect proiectarea și execuția centurii metropolitane și a drumurilor de legătură aferente. Contractul a fost încheiat în urma unei proceduri de achiziție publică, prin licitație deschisă, iar autoritatea contractantă este Municipiul Cluj-Napoca”. Problema a fost semnalată oficial în luna septembrie 2025, moment din care primăria a solicitat clarificări din partea liderului asocierii. Cum nu a primit nicio informaţie concretă, primăria vrea să intervină pe cale juridică, mai ales că este vorba despre un contract foarte scump. Marţi, consiliul local va trebui să voteze dacă sunt de acord cu suma de peste 50.000 de euro pentru achiziţionarea acestor servicii juridice care să facă pace între firmele constructoare: T1 – Asocierea Viarom Construct – Electrogrup SA. Valoarea contractului: Aproximativ 112,14 milioane lei (fără TVA). Stadiul – în lucru. T2 – Componența asocierii: Dimex-2000 Company (lider), Hydrostroy AD (Bulgaria) și Integral Inzenjering AD Laktasi (Muntenegru). Valoarea contractului: Aproximativ 4,72 miliarde lei (fără TVA). Stadiul – în proiectare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Orașul românesc în care localnicii sunt amendați, dacă nu au afișat vizibil numărul casei. Sancțiunile sunt aplicate de Poliția Locală Emil Boc pozează în victimă după descinderile DNA la Primăria Cluj: „Noi suntem victime colaterale în această anchetă penală”
În timp ce premierul Bolojan lasă orașele să înghețe, primarul Bolojan era campionul ajutoarelor pentru termoficarea Oradei: 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, dublu față de celelalte municipii
Premierul Ilie Bolojan dă semne că ar vrea să reducă inclusiv ajutoarele pentru serviciile de termoficare. Paradoxal, un document consultat în exclusivitate de Gândul arată că actualul premier a fost „campionul” ajutoarelor primite din Fondul de Rezervă cât a fost primar la Oradea. Documentul arată situația alocărilor de sume de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea serviciului public de termoficare, în perioada 2005 -2025, și relevă faptul că Oradea a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor pentru plata facturilor restante. Pe de altă parte, alte orașe, de nivelul Oradei, au primit în aceeași perioadă, chiar și jumătate din suma de care a beneficiat capitala Bihorului. Ilie Bolojan a fost ales primar al Oradei în 2008, anul în care orașul bihorean a primit un ajutor de 16,9 milioane de lei, potrivit documentelor consultate în exclusivitate de Gândul. Apoi, în anul următor, Oradea a primit de la Guvern un ajutor de peste 15 milioane de lei, urmând ca în 2010 să beneficieze de o sumă aproape dublă, de fix 30 de milioane de lei. De asemenea, între 2011 și 2013, Guvernul României a alocat din Fondul de Rezervă peste 40 de milioane de lei pentru susținerea serviciului de termoficare din orașul de la granița de vest a României. De menționat faptul că între 2008 și 2012, premierul României a fost actualul liberal Emil Boc. Ulterior, din 2016 și până în prezent, Oradea a beneficiat de un ajutor total de peste 90 de milioane de lei. Bolojan, câștigător indiferent de guvernare În total, între anii 2005 și 2025, Capitala Bihorului a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor de la stat pentru plata facturilor în vederea funcționării sistemului de termoficare. Practic, actualul premier, atât în calitate de primar al Oradei, cât și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a beneficiat de ajutoare de la stat indiferent de ce partid a fost la guvernare. Prin comparație cu alte orașe, în funcție de nivelul de locuitori, Oradea este în topul municipiilor care au beneficiat de cei mai mulți bani pe mandatul lui Ilie Bolojan. Craiova a primit mai puțin de jumătate față de Oradea, deși are cu aproape 50.000 de locuitori mai mult Iată ce ajutoare au primit orașe asemănătoare: Ploiești: 99 de milioane de lei; Galați: 169 de milioane de lei; Pitești: 89 de milioane de lei; Craiova: aproape 80 de milioane de lei. Între timp, Ilie Bolojan este acuzat că nu vrea să aloce bani pentru modernizarea Centralei de la Craiova, care este în paragină. Premierul ar refuza să aloce bani la Craiova, unde a cedat sistemul „Această centrală aparţine Guvernului României, şi nu Primăriei Craiova. În această centrală nu poate să investească decât Guvernul României. În urmă cu câteva luni, ministrul Energiei a solicitat, prin memorandum, Guvernului României suma de 350 de milioane de lei pentru a face reparaţii la grupurile energetice. Domnul Ilie Bolojan a considerat că nu este importantă această societate, a considerat că este o gaură neagră în care nu mai trebuie să investească, deşi această societate introduce în bandă 100 de Megawaţi în fiecare an, această societate asigură încălzirea oraşului Craiova. Această societate asigură de asemenea energia necesară pentru producătorul Ford, care este al doilea producător din România şi al doilea plătitor de taxe din România”, a declarat, în weekend, Olguţa Vasilescu. Lia Olguța Vasilescu a cerut, prin intermediul ministerului Energiei, o nouă sumă de 50 de milioane lei, pentru montarea a trei cazane: „Acestea ar urma să asigure încălzirea Craiovei şi de asemenea producţia pentru Ford pentru o perioadă de cel puţin trei ani de acum înainte fără niciun fel de avarii. Sperăm să plătească aceşti bani domnul Ilie Bolojan, pentru că Primăria Craiova nu poate să investească într-o societate care-i aparţine”. AUTORUL RECOMANDĂ: Oamenii din Craiova, lăsaţi fără căldură de 48 de ore, îi strigă premierului: „Bolojane, dă-ne banii! Venim peste tine, la Bucureşti” Ciprian Ciucu spune că se concentrează pe salvarea sistemului de termoficare: „Voi cere conducerii ELCEN și Termoenergetica să vină cu explicații clare, dacă soluții nu au”
Azi începe al 56-lea Forum de la Davos, la care România nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista cu personalităţi care umblă teleleu prin lume, în frunte cu Trump
De mai bine de cinci decenii, Forumul de la Davos, din Elveţia, reuneşte lideri din mediul de afaceri, guverne, societate civilă, organizații internaționale, mediul academic și generația următoare pentru a înțelege provocările globale și pentru a face lumea să avanseze împreună. Cu toate acestea, preşedintele României, Nicuşor Dan, spune că prezenţa sa la cel mai mare forum economic din lume ar însemna că „umblă teleleu prin lume” şi că are treburi mult mai importante în ţară. Un răspuns asemănător a dat şi atunci când a trebuit să meargă la Adunarea Generală a ONU, 23-29 septembrie 2025. Gândul prezintă lista liderilor mondiali care participă la Davos, în frunte cu Donald Trump, Volodimir Zelenski, cancelarul Germaniei Merz sau Ursula von der Leyen. România a fost reprezentată şi atunci, ca şi acum, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. De data aceasta, i s-au mai alăturat şi miniştri şi un consilier prezidenţial: ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete. Cine sunt liderii lumii care „umblă teleleu prin lume” Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu preşedintele SUA, Donald Trump. Lista cuprinde aproape 3.000 de lideri politici și de business care au confirmat prezenţa, dintre care peste 400 dintre ei sunt lideri politici de top: Donald Trump, preşedintele SUA Mark Carney, premierul Canadei; Friedrich Merz, cancelarul federal al Germanei; Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene; He Lifeng, vicepremierul Republicii Populare Chineză; Javier Milei, preşedintele Argentinei; Prabowo Subianto, preşedintele Indoneziei; Guy Parmelin, preşedintele Confederaţiei Elveţiene 2026; Ilham Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan; Bart De Wever, premierul Belgiei; Gustavo Petro, preşedintele Columbiei; Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, preşedintele Republicii Democrate Congo; Daniel Noboa Azín, preşedintele Ecuadorului; Alexander Stubb, preşedintele Finlandei; Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Micheál Martin, Taoiseach, premierul Irlandei; Aziz Akhannouch, premierul Regatului Morocco; Daniel Francisco Chapo, preşedintele Mozambicului; Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos; Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul Pakistanului; Mohammed Mustafa, premierul Palestinei; Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei; Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, premier şi ministrul Afacerilor Externe Qatar; Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei; Tharman Shanmugaratnam, preşedintele statului Singapore; Isaac Herzog, preşedintele statului Israel; Ahmad Al Sharaa, preşedintele Siriei; Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez nu va participa la Forumul de la Davos din cauza accidentului produs la Adamuz (Cordoba). Acesta și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial, cât şi întregul program de luni pentru a vedea direct situația, în urma deraierii a două trenuri de mare viteză, duminică seară. Care sunt mizele de anul acesta, la Davos Forumul Economic Mondial va reuni aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări. Se așteaptă la participarea a 400 de lideri politici de top – inclusiv peste 60 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și aproape 100 de „unicorni” și pionieri ai tehnologiei. De la escaladarea riscului geopolitic și a incertitudinii economice până la valorificarea inovației, discuțiile se vor concentra pe căi practice, orientate spre soluții, care susțin reziliența, competitivitatea și creșterea incluzivă, inclusiv implementarea responsabilă a tehnologiilor transformatoare, cum ar fi inteligența artificială generativă, conform informațiilor furnizate de Forum. Pe măsură ce industriile evoluează și tehnologiile remodelează munca, Davos va evidenția modul în care guvernele și întreprinderile pot investi mai bine în oameni, construind forță de muncă rezistentă, sprijinind tranzițiile competențelor și asigurând bunăstarea într-o eră a schimbărilor profunde, se mai arată în prezentarea evenimentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum explică oamenii lui Nicușor Dan lipsa lui de la Davos. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca: mesajul domniei sale către români este “nu umblu teleleu prin lume” Cine merge la Forumul Economic Mondial de la Davos în lipsa lui Nicușor Dan. MAE anunță delegația României
Cristian Tudor Popescu avansează public un scenariu extrem:
Jurnalistul Cristian Popescu prezintă un nou scenariu, după ce liderii europeni s-au luat la trântă cu președintele SUA pe tema Groenlandei – în timp ce Donald Trump trimite invitații oficiale șefilor de stat pentru alăturarea în Consiliul pentru Pace. O astfel de invitație a primit și România. CTP: „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară „Profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice” între SUA și UE, și înțelege cu siguranță că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, scrie Popescu. România a primit sâmbătă invitația de la Donald Trump de a face parte din Consiliul pentru Pace iar astăzi ambasadorii UE decid la Bruxelles cum să-i răspundă președintelui SUA în declanșatul război al tarifelor pe tema Groenlanda. Președintele american a decis ieri că pentru 8 state UE va impune în perioada următoare tarife de 10 și 25% în urma opoziției acestora privind anexarea teritoriului Groenlandei de către SUA. Nicușor Dan a postat astăzi pe rețelele de socializare doar că este „îngrijorat profund” de escaladarea tensiunilor între SUA și Europa, fără să articuleze nicio direcție – nici pentru țară, nici pentru diplomație. „Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare” , a mai spus președintele Dan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Nicușor Dan confirmă că România a fost invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul pentru Pace. Dezvăluire Bloomberg: Trump cere 1 miliard de dolari țărilor care vor să fie membre permanente ale Consiliului pentru Pace, o „alternativă” la ONU SUA și Europa se ceartă, Nicușor Dan este îngrijorat. Fără nicio direcție diplomatică, România, prin președintele ei face postări alarmiste pe rețele de socializare