Nicușor Dan explică motivul din spatele revocării lui Ludovic Orban: „Uneori se mai întâmplă telenovele. Ne-am despărțit”
Președintele Nicușor Dan a vorbit vineri despre plecarea fostului său consilier Ludovic Orban. La întrebarea presei, referitoare la concedierea lui Orban, liderul de la Cotroceni a precizat că motivul rezidă în faptul că acesta a exprimat, public, poziții diferite de ale lui. „Uneori se mai întâmplă telenovele”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan a declarat presei, cu privire la revocarea lui Ludovic Orban, că o astfel de situație este firească oriunde în lume, în contextul în care un consilier are opinii diferite decât demnitarul pe care îl consiliază. „Eu cred că oriunde în lumea asta, în Portugalia, în Slovenia, când un demnitar are un consilier și consilierul acela în mod repetat spune altceva decât spune demnitarul, demnitarul îi cheamă și îi spune calm și ferm, îmi pare rău, nu mai putem continua. Și în momentul ăla consilierul scrie o demisie și ei împreună comunică: ne-am despărțit amiabil. Asta, cred eu, că trebuia să se întâmple. Uneori se mai întâmplă telenovele”, a declarat șeful statului. Întrebat dacă i s-ar părea o trădare intrarea lui Orban în PNL, președintele a spus: „Păi cum, oamenii sunt liberi, suntem în democrație, fiecare partid își face strategia lui și cum să fie, e o democrație”. Președintele Nicușor Dan l-a eliberat marți din funcția de consilier prezidențial pe Ludovic Orban. Orban a spus ulterior că nu-i poartă pică președintelui pentru demiterea sa și că nu s-a simțit foarte confortabil în postura de consilier prezidențial. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Ludovic Orban, după ce a fost debarcat de președinte: „Foarte multă lume știe ce am făcut pentru Nicușor Dan. Am fost ca un părinte politic” Orban pune tunurile pe Cotroceni și pe oamenii lui Nicușor Dan: „E vremea schimbării lui Pahonțu” Nicuşor Dan a semnat decretul pentru eliberarea din funcţie a consilierului prezidențial Ludovic Orban
Firma abonată la iluminatul festiv de la Oradea, descoperită de Gândul, s-a mufat și la București
Primăria Capitalei vrea să atribuie anul acesta de Crăciun un contract pentru iluminatul festiv în valoare de aproape 8 milioane de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă aproape 2 milioane de euro. Potrivit licitației lansate pe SEAP, este vorba de un contract de închiriere de luminițe, iar singurul ofertant la această achiziție este societatea Corvin Design din Hunedoara, care îi aparține lui Baba Horea Mihai, un vechi abonat la contractele cu statul. Culmea, în plină austeritate, bugetul alocat anul acesta este de trei ori mai mare decât cel de anul trecut. Premierul Ilie Bolojan ne tot vorbește de austeritate de luni de zile, însă, când este vorba de bugetele controlate de primarii PNL, uită de tăieri și de economie. Cel mai bun exemplu este oferit de Primăria Capitalei, controlată de PNL, prin edilul general interimar Stelian Bujduveanu, care anul acesta alocă nu mai puțin de 2 milioane de euro pentru iluminatul festiv. Un singur ofertant pentru luminițele de Crăciun Licitația, aflată încă în desfășurare, a fost lansată de Compania Municipală Iluminat Public, iar singurul ofertant este societatea Corvin Design din Hunedoara, potrivit informațiilor Gândul. Această firmă îi aparține lui Baba Horea Mihai, și care este asociată cu firma BAREHA INVEST LIMITED, cu sediul social în Cipru, acolo unde, cel mai probabil, Baba își exportă profitul. Familia Baba din Hunedoara este abonată la contracte cu primăriile. Recent, Gândul a dezvăluit că Baba a prins un contract de sute de mii de euro și la Oradea, oraș condus până nu de mult de către premierul Ilie Bolojan. De altfel, afaceristul din Hunedoara este un adevărat „rege al ghirlandelor”, având sute de contracte cu primăriile din țara noastră. Numai în 2023, familia Baba din Hunedoara a câștigat 4,6 milioane de lei pentru montarea şi închirierea iluminatului festiv de Crăciun de la primăriile din Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Vaslui. „Hidoșenii” montate pe străzile orașului condus de Fritz Presa din Timișoara a scris în anii trecuți că orașul controlat de Dominic Fritz, președinte USR, a cheltuit zeci de mii de euro, printr-o altă firmă deținută de familia Baba, pentru a decora municipiul „cu hidoșenii de Paște”. Revenind la licitația pentru iluminatul festiv din Capitală, la capitolul „descriere”, compania municipală spune că vrea să creeze o atmosferă de iarnă „pe axa centrală și centul orașului”. „Închiriere decorațiuni iluminat festiv pe perioada Sărbătorilor de iarnă 2025-2026 în scopul de a crea atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă pentru axa centrală și centrul orașului, unde se vor desfășura principalele evenimente specifice acestor sărbători”, se arată în descrierea licitației. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR Mâna dreaptă a lui Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu, anunță că organizarea alegerilor locale se amână pentru primăvară și lansează un ATAC dur la PSD
Patrick de Hillerin îl pune la colț pe Miruță de la Economie
Deplasarea ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită pe banii arabilor a declanșat un val de reacții în spațiul online. Ultimul pe listă este jurnalistul Patrick André de Hillerin, care ironizează discursul ministrului. Acesta se laudă cu reușite în beneficiul arabilor și poate fi chiar suspectat de trădarea intereselor naționale. Context în care ar fi oportună o demisie, punctează jurnalistul. Costurile vizitei ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită ar fi fost suportate de gazde, inclusiv biletele de avion. Detaliile sunt furnizate chiar de Miruță. Ministrul susține că a bifat o serie de reușite ca parteneriate economice cu saudiții, anunţând chiar că a fost promovată o Hotărâre de Guvern prin care o companie de stat a primit licența de exploatare a grafitului. Cine trebuie să exploateze resursele statului – România sau arabii? În postarea sa, editorialistul Gândul atrage atenția că statul român ar trebui să aibă prioritate în exploatarea acestor resurse valoroase de grafit. Jurnalistul critică vizita lui „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie”. Ministrul Miruță se autodenunță. Recunoaște că a fost în Arabia Saudită pe banii „arabilor” ca să discute despre investițiile lor în România. Promite să dezvolte domenii schiabile cu banii lor „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie, s-a dus în Arabia Saudită pe banii unor posibili investitori în exploatarea grafitului din România. Da, mă, da. Saudiții i-au plătit unui ministru al României transportul, casa și masa ca să discute business cu el, de parcă Miruță ar fi stăpân pe resursele Românei și le-ar putea vinde cui vrea el, când vrea el. Dincolo de faptul că eu cred că resursele trebuie exploatate de către statul român, mai ales cele strategice, nu de către firme private, este absolut strigător la cer ca un ministru să se deplaseze la discuții de afaceri care ating resurse strategice și politici de stat pe banii celor direct interesați. Dacă vreo firmă saudită va câștiga vreo licitație legată de exploatarea grafitului, va fi direct mită”, scrie Patrick de Hillerin. „Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e” Jurnalistul critică tonul populist al mesajelor ministrului la revenirea din Arabia Saudită și punctează că ar fi cazul să își dea demisia. „Din populismul ăsta penibil conform căruia nu mai cheltuim banii românilor pe deplasări, s-a ajuns ca un ministru să se pună în poziția de beneficiar de bunuri și servicii din partea cuiva interesat de resursele României. Este absolut inacceptabil. Oricum, România nu trebuie să vândă „dreptul de explaotare”, pe o redevență cel ami probabil ridicolă, ci ar trebui să vândă, pe bani buni, produsul finit. În al doilea rând, grafitul fiind la mare căutare în industria bateriilor, nu e nevoie ca Miruță-Lavalieră să se ducă să caute cumpărători prin lumea arabă, ci era suficient să anunțe că vom avea grafit de vânzare și veneau cumpărătorii la București. Nu te duci tu, ditamai ministrul, acasă la ăia care au interese aici (să zicem că ar fi fost vorba doar de oile și vacile de la noi pe care le cumpără Arabia Saudită), pe banii lor, să-i rogi să le faci niște servicii și înlesniri. Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e”, încheie Patrick de Hillerin. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Serviciile secrete se implică și în cultură
Cultura intră în epoca serviciilor. Ministrul Culturii András István Demeter și directorul STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), general inginer Ionel-Sorin Bălan, au semnat un acord de colaborare cu efecte controversate. Acesta ar putea da mână liberă supravegherii fără restricții legale din toate domeniile și activitățile legate de cultură. Teoretic, acordul este menit să întărească și să modernizeze infrastructura de comunicații în domeniul cultural, anunță Ministerul Culturii într-o postare publicată pe pagina sa oficială de Facebook. Practic însă, serviciile secrete pot interfera în voie cu toate informațiile din cultură, un domeniu sensibil și cu o importanță semnificativă în arhitectura instituțională a statului. Explicațiile aberante ale Ministerului Culturii În continuarea mesajului, instituția care manageriază soarta culturii din țara noastră se pierde într-o serie de explicații în limbaj de lemn, insistând pe „facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii”. „Acest parteneriat instituțional are ca scop principal facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii și marchează un pas esențial în dezvoltarea serviciilor sale digitale, în conformitate cu standardele actuale de comunicare și securitate. Prin semnarea acordului, STS va oferi Ministerului Culturii servicii de înaltă calitate, inclusiv administrare, mentenanță a site-urilor web, hosting, servicii de teleconferință și videoconferință, precum și acces la internet securizat”. „O infrastructură digitală sigură înseamnă un minister care funcționează eficient și un patrimoniu cultural bine administrat. Prin acest acord cu STS, punem bazele unui sistem capabil să răspundă rapid nevoilor reale ale culturii”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter (foto sus) în momentul oficializării acestui acord. Digitalizarea ar crește capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural al țării Teoretic, parteneriarul ar întări abilitatea ministerului de a gestiona patrimoniul cultural al țării, așa cum reiese din declarațiile directorului STS. „Digitalizarea consolidează capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural. Pentru STS, este o responsabilitate și o onoare să contribuim la îmbunătățirea activității unui domeniu esențial pentru România — cultura. Punem la dispoziție o infrastructură digitală sigură și stabilă, care sprijină administrarea patrimoniului și serviciile ministerului”, a declarat la rândul său generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul STS. Prin această colaborare, Ministerul Culturii și Serviciul de Telecomunicații Speciale își asumă angajamentul pentru o administrație modernă, sigură și adaptată cerințelor erei digitale, se arată în finalul mesajului transmis de instituție. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: CORUPȚIA – Marea vulnerabilitate a statului. Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Țării. Ce rol va juca SRI în combaterea corupției Guvernul pune LACĂTUL pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
Premierul Ilie Bolojan a discutat joi seară, la Euronews, despre efectele reformelor de reducere a deficitului bugetar, cum ar fi creșterea TVA-ului, având în vedere că PSD și-a exprimat intenția de a face o evaluare a acestor măsuri. Premierul a declarat că ținta pentru deficitul bugetar al României la sfârșitul acestui an este de 8,4%, ceea ce, în viziunea premierului, reprezintă „o țintă de seriozitate”. „Măsurile adoptate au fost luate pentru a salva fondurile europene. Suspendarea fondurilor însemna intrarea în incapacitate de plată. Faptul ca astăzi consiliul ministrului de Finanțe ne-a aprobat planul revizuit înseamnă că avem încă 10 miliarde de euro pana anul viitor pe care trebuie sa îl absorbim. Ne-au crescut cheltuielile de salarii cu 10% față de anul trecut pe primul semestru. Am încasat TVA cu 10% mai mult decât în primele luni și în luna octombrie pentru prima dată ne-au scăzut cheltuielile cu salarii în sectorul public, au scăzut cu 500 milioane. Am tăiat sporuri, am luat masuri în educație, sporul de condiții vătămătoare a fost diminuat. Efecte care au loc doar pe ultimele 3 luni nu pot să aibă efecte masiv pe tot anul. Ne propunem sa terminăm anul cu 8,4% deficit. Le demonstram creditorilor, Comisiei Europene ca România daca spune ceva face. Asta înseamnă încredere și scăderea dobânzilor”, a declarat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan, despre scăderea puterii de cumpărare: „Nu pot să neg asta” Întrebat despre scăderea consumului, în urma măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan a declarat: „Aceste măsuri au avut un efect de contracție economică. Eu nu pot să neg asta. Atunci când scazi câștiguri, când crești taxe, vei scumpi produse care scad puterea de cumpărare. Dacă n-am fi făcut aceste lucruri, am fi ajuns în situația în care să ne întrebăm dacă să putem plăti pensii sau salarii. Acest lucru a fost evitat”, a declarat Ilie Bolojan. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR Valentin Stan: DNA-ul l-a prins pe Bogos că încerca să ajungă la Premier pe bază de MITĂ Fostul șef al spionilor pune tunurile și pe Bolojan: Avea nevoie de o spălare de imagine, de asta a adus-o pe Gheorghiu/Sunt convins că nu realizează importanța funcției
Marcel Ciolacu: „Ilie Bolojan a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României
Marcel Ciolacu l-a atacat din nou, joi, pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că acesta ”a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”. Potrivit lui Ciolacu, nu deficitul este principala problemă a României, ci deficitul comercial, însă în economie ”totul este blocat”. În plus, Ciolacu afirmă că, dacă pe vreme când el conducea Guvernul, motorina ar fi ajuns la 8 lei şi inflaţia la 10%, i s-ar fi dat foc în Piaţa Victoriei. ”Marea problemă este că, după ce s-a făcut acest schimb de prim-miniştri, s-a căutat un salvator. S-a căutat un vinovat de serviciu, adică eu. Eu fiind după cinci prim-miniştri PNL, după ce România a avut cele mai mari investiţii din istorie postdecembristă, de 120 de miliarde, după ce, în sfârşit, Moldova are o autostrada funcţională … S-a căutat un salvator care a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”, a declarat Marcel Ciolacu, joi seară, la Antena 3. „Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial” Întrebat dacă se referă la premierul Ilie Bolojan, Ciolacu a răspuns: ”Exact la dânsul mă refer. Atâta timp cat ieşi continuu la televizor şi spui «dezastru», anunţi dezastrul, atâta timp cat îngheţi, blochezi toate investiţiile (…) Problema României, cea mai gravă, nu este deficitul bugetar. Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial. De aceea, din buget trebuie să întorci în sectoarele unde se importă cel mai mult, de exemplu, alimentele. Toate programele şi toate ajutoarele de stat, IMM-urile, totul este blocat, absolut totul, în acest moment, în România”. „Mi-ar fi dat foc în Piața Victoriei” Marcel Ciolacu s-a referit şi la faptul că motorina a ajuns la 8 lei, iar inflaţia la 10% şi a apreciat că, dacă aceste cifre ar fi fost atinse pe vremea când el conducea Guvernul, i s-ar fi dat foc în Piaţa Victoriei. ”Confundăm reforma cu concedierile. Despre ce reformă vorbim?”, a mai declarat Ciolacu. Fostul premier susţine că ”singuri ne-am făcut rău”. ”De ce? Din dorinţa de a arăta cum salvezi tu România – «Uitaţi, domnule, în ce necaz eram şi cum am ieşit». Ne-am afundat: dintr-o criză bugetară, am ajuns în pragul unei crize economice şi al unei crize sociale”, a mai încheiat Marcel Ciolacu.
Dosarul lui Liviu Dragnea cu vizita la Trump, clasat de DNA: „Fapta nu există”
Dosarul fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, care a mers în vizită la preşedintele SUA, Donald Trump, în perioada primului mandat al acestuia din urmă a primit clasare pe 10 septembrie. DNA a transmis că „fapta nu există.” Potrivit celor de la G4Media, Dosarul ”Dragnea, vizită la Trump” a fost clasat de DNA pe 10 septembrie 2025. ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”. Potrivit articolului 16 litera a din Codul de procedură penală: ”Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există”, transmite DNA ziariştilor de la G4Media. În urmă cu 4 ani, DNA îl acuza pe Liviu Dragnea de infracțiunile de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Fapta s-a petrecut în 2017 şi au legătură cu vizita fostului şi actualui şef al PSD, Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu, în SUA, la inaugurarea primului mandat al lui Trump, la Casa Albă. Alături de cei doi, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Acum 2 luni, dosarul a fost clasat de DNA, pe motiv că fapta nu există. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dosarul vizitei lui Liviu Dragnea în SUA rămâne la Tribunalul București. De ce au respins judecătorii cererea fostului președinte PSD Liviu Dragnea a pierdut la CEDO: Neregulile în privința motivării din Dosarul Referendumului NU i-au afectat dreptul la un proces echitabil
90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
Claudiu Năsui are un sfat pentru premierul Ilie Bolojan, ca să învingă în lupta contra pensiilor speciale: „Să le taie pe toate”
Claudiu Năsui continuă seria dezvăluirilor cu privire la pensiile speciale, a căror creştere a înregistrat un procent de 170%, în ultimii 8 ani. Iar creşterea acestora este cauzată exclusiv de creşterile salariale din sectorul de stat. Fostul ministru al Economiei demontrează, cu cifre, cum pensiile speciale au plecat de la un total în plată de 6,3 miliarde de lei, în 2016, şi au ajuns la 17 miliarde de lei, în 2024. „Pensiile speciale totale au crescut de la 6.3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde în 2024 (~1% din PIB). O creștere de 170%, mult peste inflație. Știți de ce? Pentru că pensiile speciale nu depind de punctul de pensie, ci se indexează și cu inflația și cu creșterile salariale din sectorul din care provin. Cresc salariile la stat, cresc din nou și pensiile speciale. Marele avantaj al pensiilor speciale nu este doar cuantumul mare, în general de câteva ori mai mare decât pentru românii normali, ci faptul că poți să ieși la pensie mult mai devreme și că pensia crește mai repede”, scrie Năsui, pe facebook. Năsui oferă şi un sfat actualului premier, Ilie Bolojan, pentru ca demersul său de eliminare a acestor pensii sperciale să aibă succes: „Să le taie pe toate”. „În MAI, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni. Iar pensia medie, aproape triplă decât pensia medie a românilor din sistemul normal. Problema nu este că sunt mari. Problema este că sunt plătite din taxe și impozite de restul românilor. Singurul guvern care a reușit până acum să taie pensii speciale în România este guvernul Boc. Dar abordarea sa nu a fost selectivă, cum este cea a guvernului de acum. Nu a ales doar o singură categorie de pensii speciale de tăiat și atât. Ci a avut o abordare unitară contra tuturor pensiilor speciale. Și a reușit parțial. Le-a tăiat pe toate mai puțin cele ale magistraților care au câștigat la CCR atunci. Dacă scopul este să taie pensii speciale, guvernul Bolojan ar trebui să încerce să le taie pe toate. Altfel nu face decât să-și submineze propriile scopuri declarate”, mai scrie Năsui. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima vizită în România a secretarului general al NATO după retragerea trupelor americane. Mark Rutte a fost primit la Cotroceni de Nicușor Dan Mark Rutte vine, miercuri, la NATO-Industry Forum. Preşedintele Nicuşor Dan îl va primi la Palatul Cotroceni
G
Tudor Chirilă, o prezență notorie și activă civic, asociat proiectului „Dăruiește Viață” propune celor două doamne, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, care au făcut posibil să fie ridicat Spitalul Oncologic pentru Copii că au o responsabilitate în primul rând pentru beneficiari, iar ciorovăiala pe teme obscure nu face bine nimănui, „Aveți o responsabilitate față de donatori, aveți banii pentru campusul medical și e nevoie de responsabilitate”, a insistat artistul, într-un comentariu publicat la postarea lui Carmen Uscatu. După mesajul publicat marți seară de Carmen Uscatu despre „incompatibilitatea de roluri” în care se află cealaltă cofondatoare a asociației „Dăruiește Viață”, Oana Gheorghiu, artistul Tudor Chirilă a reacționat. Ce a scris Tudor Chirilă: „@Carmen Uscatu: Tot ce ai făcut la Daruiește Viață ai făcut împreună cu Oana Gheorghiu. Și e important să nu uitați asta niciuna dintre voi. Îți las mai jos o listă cu personalități celebre care au avut funcții în guverne și au fost și în calitate de membri fondatori fără atribuții executive simultan cu funcția politică: Barack Obama – Senator (2005–2008), apoi Președinte (2009–2017) / Annenberg Foundation Challenge, Woods Fund of Chicago. Ségolène Royal – Ministru al Mediului, Energiei și Mării (2014–2017) / Désirs d’Avenir-fondatoare. José Ramos-Horta (Timorul de Est) – ministru de externe, ulterior președinte / Instituto para a Defesa dos Direitos Humanos. Nicola Sturgeon – Prim-ministru (2014–2023) / Women for Independence / Cofondatoare. Pentru mine și alte mii de români care am donat la către Dăruiește Viață nu există acest ONG fără Oana Gheorghiu. Aveți o responsabilitate față de donatori, aveți banii pentru campusul medical și e nevoie de responsabilitate. Plecare Oanei din fundație, renunțarea la calitatea de membru fondator echivalează cu a lăsa acest copil frumos orfan de unul dintre părinți.” Mesajul publicat de Tudor Chirilă vine după ce, marți, într-un interviu acordat HotNews, Carmen Uscatu a semnalat situația de incompatibilitate în care se află Oana Gheorghiu, pe care a catalogat-o drept „o vulnerabilitate foarte mare” la adresa asociației „Dăruiește Viață”. Motivul invocat despre această vulnerabilitate este acela că, deși s-a autosuspendat din rolurile executive, Gheorghiu încă păstrează calitatea de membru cu drept de vot în Adunarea Generală a ONG-ului. Această situaţie îi face pe sponsorii internaţionali să pună întrebări cu privire la un posibil conflict de interese, a spus Carmen Uscatu. Recomandarea autorului: Carmen Uscatu, cofondatoarea „Dăruiește Viață”: „Sunt răspunzătoare să continui proiectele, sunt responsabilă în fața donatorilor”