George Simion cere retragerea din funcție a ambasadorului Alexandru Muraru: „Are poziții partinice, contrare fișei postului”
George Simion continuă seria conferințelor județene de alegeri, iar sâmbătă acesta s-a întâlnit cu simpatizanții din Argeș. Liderul AUR a cerut oficialităților de la București să-l retragă din funcția de ambasador în SUA pe Alexandru Muraru, a cărui ședere în funcție, în opinia lui Simion, este unul dintre motivele plecării trupelor americane din țară. Simion a arătat cu degetul în atenția acelora care s-ar situa în tabăra adversarilor AUR, iar printre aceștia a nominalizat pe fostul purtător de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, acum în calitate de membru CNA(Consiliul Național al Audiovizualului), dar și pe frații Alexandru și Andrei Muraru. Primul deține funcția de ambasador al României în SUA. „Cine sunt adversarii noștri? E unul pe care maestrul Ion Cristoiu îl numește în editorialele lui ‹păduchele›. Și păduchele și fratele lui din SUA…Apropo, că se miră unii de ce pleacă soldații americani din România. De la Washington, din luna februarie, li s-a transmis netrebnicilor noștri să fie retras acest Muraru. E 1 noiembrie. Nu s-a întâmplat nimic. Și voi vreți să avem parteneriat strategic. Acest Alexandru Murau, acest Andrei Muraru, acest Vasile Bănescu, am să le dau o veste proastă: vom cere tuturor instituțiilor din România să-și facă datoria”, a spus Simion, la Pitești. Ba mai mult, liderul AUR a cerut rechemarea ambasadorului Muraru din SUA, din cauză că acesta „are poziții partinice, contrare fișei postului”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Poliția anunță că a deschis un dosar penal după ce Simion a făcut plângere pentru amenințări și vandalizarea sediului AUR George Simion candidează pentru un nou mandat de președinte al partidului, la congresul AUR. Evenimentul va avea loc pe 30 noiembrie, la Alba Iulia
Valentin Stan critică dur mobilizarea lui Moșteanu și acțiunile MAPN: „Aceste nulități în uniformă”/ „Hal de dezastru în care este această instituție”
Invitat la emisiunea „Marius Tucă Show”, Valentin Stan a vorbit și despre „bătaia de joc cu mobilizarea” românilor care să-și „apere familiile”, după cum a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Analistul politic comentează absurdul unei convocări „de îndată”, în condițiile în care armata nu știe nimic despre rezervistul convocat și cu ce se ocupă și dacă poate răspunde în timp util apelului. Valentin Stan a prezentat un ghid pentru rezerviști creat de armata din Marea Britanie și care prevede ca o astfel de convocare să aibă loc cu 28 de zile înainte, nu cu „o zi-două înainte”, așa cum susține ministrul Apărării. Afirmația istoricului a plecat de la o altă declarație a lui Moșteanu în care spunea că Armata Română a convocat rezerviștii în baza unei cutume care se practică în rândul țărilor NATO. „Întâi, te uiți cine e! Că s-ar putea să fie CEO la o firmă de zeci de miliarde. Nu există, măi, militarilor rezerviști abstracți! Nu-l extragi ca pe un castravete din borcan! În momentul acela vei crea foarte multe disfuncții în sistemul pe care tu spui că-l aperi cu arma în mână!(…) Se aude, Moștene? Vrei să-ți dau și un preaviz de 28 de zile? „, spune Valentin Stan. Istoricul spune că „de îndată” înseamnă „cât de repede poți”, nu de pe o zi pe alta, în condițiile în care Armata Română, comandată de generalul de brigadă Gheorghiță Vlad, nu deține informații despre rezerviștii convocați. Valentin Stan îl mai acuză pe Ionuț Moșteanu și de faptul că minte atunci când spune că procedura aplicată de Armata Română în cazul convocării rezerviștilor români este una standard la nivelul statelor NATO. Urmărește întreaga emisiune AICI! RECOMANDAREA AUTORULUI: Moșteanu recunoaște haosul mobilizării: „Sunt lucruri care se pot face mai bine și le vom face mai bine la următoarele mobilizări” Moșteanu se spală pe mâini de HAOSUL mobilizării: „Există propagandă rusă care încearcă să decredibilizeze Armata Română”
În ciuda alertelor false de vreme rea, 75% dintre români consideră informările meteo credibile. Încrederea în buletinele meteo, mai mare decât în Guvernul Bolojan
Un sondaj CURS din luna octombrie arată că 74% dintre români au încredere în alertele meteorologice emise de autoritățile din țara noastră. Chiar și în contextul în care se emit și alerte false de vreme rea, cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în București, încredere în aceste buletine meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Ilie Bolojan. „Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, a efectuat un sondaj de opinie la nivel național, pentru a evalua în ce măsură românii au încredere în avertizările meteo emise de autorități și cum percep frecvența și relevanța acestor alerte”, se arată în concluziile sondajului CURS cu privire la încrederea românilor în alertele meteo. Potrivit sursei citate, cercetarea s-a desfășurat în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate. „Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare meteo. Trei sferturi dintre români, adică 74%, spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități. Dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare”, arată datele sondajului. Prin comparație, chiar și în contextul în care se emit și alerte false, sau foarte exagerate, cum s-a întâmplat luna trecută, când Ciclonul Barbara nu a mai apărut în București, încrederea în buletinele meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Bolojan. Tot un sondaj CURS, din luna septembrie, legată de încrederea în instituții, arată că doar 27 % dintre români au încredere în Guvernul Bolojan. Potrivit sondajului CURS din septembrie, aceasta este încrederea românilor în principalele instituții: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
Ludovic Orban dezminte BLATUL Nicușor Dan-PSD. Președintele a fost obligat să negocieze la formarea actualei coaliţiei, scuză fostul lider PNL
Consilierul prezidenţial Ludovic Orban a negat că preşedintele Nicuşor Dan ar avea o relaţie ”specială” cu PSD, explicând că liderii social-democraţi sunt cei care încearcă să impună această temă pe agenda publică. Întrebat, vineri seară, la B1 TV, despre o eventuală relaţie ”specială” dintre Nicuşor Dan şi PSD, Ludovic Orban a explicat că şeful statului este un om echilibrat şi non-conflictual. Orban a amintit că Nicuşor Dan ”a fost obligat” să negocieze la formarea actualei coaliţiei. ”A fost o temă (cea a relaţiei speciale PSD-Nicuşor Dan – n.r.) pe care au încercat s-o impună pe agenda publică chiar liderii PSD. Istoria politică a domnului preşedinte este, mai curând, de confruntare cu PSD. Dar cu toate acestea a trecut peste istoria aceasta şi încearcă să aibă o relaţie cât mai principială cu toate formaţiunile politice din coaliţie, inclusiv PSD”, a declarat consilierul prezidenţial Ludovic Orban. Ce face Președintele e corect El a spus că preşedintele Nicuşor Dan face ”ceea ce este corect” şi a dat ca exemplu desemnarea Oanei Gheorghiu ca vicepremier. ”Pe de altă parte, preşedintele Nicuşor Dan, cred că a demonstrat, chiar ieri, că face ceea ce este corect. În ciuda unei opoziţiei scandaloase exprimată de liderul PSD împotriva desemnării Oanei Gheorghiu în funcţia de vicepremier, preşedintele a numit-o pentru că aşa era corect”, a precizat Orban. Consilierul prezidenţial a declarat că acest post de vicepremier este prevăzut în acordul coaliţiei guvernamentale, iar premierul nu a făcut decât să pună în practică acest acord. ”În coaliţie s-a hotărât să fie numit un viceprim-ministru tehnocrat, propus de premierul Bolojan şi care să se ocupe de anumite teme într-o gândire strategică, de la debirocratizare până la managementul companiilor, la relaţia cu mediul privat. Ilie Bolojan nu a făcut decât să propună o persoană conform deciziei coaliţiei”, a mai spus Ludovic Orban. Oana Gheorghiu poate aduce un plus actualei coaliţii Totodată, Orban a afirmat că Oana Gheorghiu poate aduce un plus actualei coaliţii, el adăugând că nu înţelege opoziţia lui Sorin Grindeanu la această numire. ”Opoziţia exprimată de un lider din coaliţie a fost fără nici un fel de raţiune şi, mai ales, împotriva unui om care a demonstrat de-a lungul carierei sale că ştie să construiască, că este un om de caracter, bine pregătit profesional, care poate să aducă un plus în activitatea guvernului”, a adăugat Ludovic Orban. El a mai spus că înaintea numirii Oanei Gheorghiu ca vicepremier s-a încercat să se vehiculeze ideea că în conflictul Bolojan-Grindeanu, Nicuşor Dan ar ţine partea liderului PSD. ”S-a demonstrat că nu e aşa. Preşedintele ţine partea echilibrului şi raţionalităţii. Preşedintele îşi doreşte ca această coaliţie să ia deciziile absolut necesare, indispensabile pentru mersul înainte al României”, a declarat Ludovic Orban. Atacul PSD la Dăruieşte Viaţă Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut, marţi seară, retragerea nominalizării Oanei Gheorghiu, co-fondatoarea şi co-preşedinta Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, pentru funcţia vicepremier, ”pentru a evita să compromitem relaţia cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic”. În luna februarie, după disputa din Biroul Oval, dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump şi vicepreşedintele american J.D.Vance, Oana Gheorghiu spunea că oficialii americani sunt ”doi golani”. Ulterior, ea a precizat că au fost opinii personale, în virtutea dreptului la liberă exprimare, formulate ”într-un context emoţional foarte încărcat”. Ea a dat asigurări va susţine cu loialitate poziţia Guvernului României în relaţia cu SUA şi cu Administraţia Trump. Oana Gheorghiu a depus jurământul, joi, pentru postul de vicepremier, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu scoate la înaintare statutul „apolitic”, ca replică la criticile lui Sorin Grindeanu: „E o poziție independentă”
Cătălin Drulă, cel care azi abuzează de numele lui Nicușor Dan, îl compara în trecut cu Ceaușescu și punea umărul la debarcarea lui din fruntea USR. Acum Nicușor Dan participă la lansarea candidaturii lui Drulă. Gândul publică mesaje de pe
Președintele Nicușor Dan va participa duminică la lansarea oficială în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei a lui Cătălin Drulă. Numai că liderul USR, Cătălin Drulă, care se folosește acum insistent de numele și imaginea lui Nicușor Dan – ca să câștige voturi – este același personaj care în trecut în compara pe Nicușor Dan cu dictatorul Nicolae Ceaușescu și chiar punea umărul la debarcarea lui Dan din USR. În paralel însă, lupta pentru Capitală pare să ascundă un adevărat război între Palate. Președintele Nicusor Dan s-a poziționat deja în spatele lui Drulă, deschizându-i calea, în timp ce premierul Ilie Bolojan în susține deschis pe Ciprian Ciucu, apropiatul său. Gândul a intrat în posesia a mai multor mesaje de pe grupurile interne ale USR. In 2017, anul despărțirii partidului de fondatorul sau , Nicușor Dan, Cătălin Drulă apare ca unul dintre principalii săi detractori. Deși astăzi Drulă îl laudă pe președintele României, pe atunci îl acuza pe Nicușor Dan că este un adevărat Nicolae Ceaușescu și că nu lăsa loc democrației în partid. Din informațiile prezentate de Gândul, la acea vreme, reieșea că Nicușor Dan a fost trădat de colegi. Ulterior, unii dintre ei s-au deconspirat, fie în discuții private cu colegi de partid, fie prin postări în care actualul președinte era comparat cu fostul dictator Nicolae Ceaușescu. În campania prezidențială, Gândul a ajuns în posesia unei înregistrări telefonice dintre actualul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și un alt coleg de partid unde primul mărturisea cum „i-a luat partidul, în 2017”. „M-am certat cu el. I-am luat partidul, în 2017. Sunt unul dintre ăia care i-am luat partidul. L-am dat afară. L-am împins”, mărturisea Moșteanu, într-o conversație privată. Gândul a mai intrat în posesia și altor dovezi ale artizanilor mazilirii lui Nicușor Dan din propriul partid. Un al doilea autor este actualul candidat la Primăria Capitalei și recordmenul la pronunțat numele președintelui de 28 de ori în 24 de ore, Cătălin Drulă. Acesta din urmă, care odată îl compara pe Nicușor Dan cu „celălalt Nicușor”, dar cu numele de familie Ceaușescu, acum aleargă disperat să-i câștige susținerea la Capitală. La postarea lui Drulă de pe facebook, din 2017, a reacționat imediat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care i-a atras atenția că jignirea se răsfrânge și asupra altor colegi, nu numai a lui Nicușor Dan. De asemenea, actualul candidat USR la Primăria Capitalei era numit „mercenar” de către unul dintre colegii de partid, în cadrul unor discuții de pe un grup privat al partidului și chiar „toxic”, de un altul. Nicușor Dan a părăsit USR prin demisie, spune acesta, la 1 iunie 2017, după ce colegii săi, din formațiunea pe care el a înființat-o în 2016, au hotărât să nu susțină revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Decizie care a atras nemulțumirea președintelui USR, Nicușor Dan. În ciuda rugăminților unor colegi de partid, acesta a continuat pe drumul demisiei, iar apoi a organizat o conferință de presă, la Parlament, unde și-a și explicat gestul. De asemenea, pe pagina oficială a USR, a fost postat un text cu declarațiile lui Nicușor Dan cu privire la motivul demisiei sale. „Vă anunț demisia mea din USR. Sunt trei motive importante pentru care o fac. Primul dintre ele este opinia mea fermă că lucrul cel mai rău care se poate întâmpla în România acum este ca dezbaterea principală să nu fie pe cine fură și cine nu fură, ci pe cine apără tradițiile și cine nu le apară. În felul acesta, o să ajungem ca în 20 de ani oamenii o să fure în continuare spunând că apără tradițiile. Acesta este un pericol uriaș pentru România. Al doilea motiv este că simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat. Tema familiei este foarte importantă pentru fiecare dintre ei. Este o temă intimă, ce ține de identitate, de sentimentul religios. Chiar dacă ea este importantă pentru ei ca persoane, chiar dacă nu este importantă pentru societate. Pentru că USR-ul a fost votat și de oameni care sprijină acest referendum, câteva sute de mii, și de oameni care nu îl sprijină, este convingerea mea fermă că USR trebuie să se adreseze și unora și altora. Peste aceste două motive aș fi putut să trec, în virtutea principiului că al democrației că majoritatea are întotdeauna dreptate. A fost un vot prin care colegii mei s-au poziționat. Este însă un al treilea motiv care ține de onoare”, spunea Nicușor Dan, în 2017. În ciuda dovezilor care apăreau, Nicușor Dan insista cu faptul că plecarea din USR a fost numai și numai din propria voință. „Nu este nimic dramatic, este o construcție cu mulți oameni. În această construcție a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția aceasta este bună, însă este dreptul lor s-o facă. Le urez succes și sunt convins că se vor ține de cuvânt și tot ceea ce am promis în campania electorală va fi realizat de USR(…) Nu a fost o țâfnă de moment pe care aș fi avut-o eu”, a insistat în argumente Nicușor Dan. La alegerile prezidențiale din 2024, USR a reușit aceeași performanță de a-și decapita conducerea, prin îndepărtarea Elenei Lasconi, deși aceasta a câștigat primul tur al alegerilor și a rămas în cursă alături de Călin Georgescu, pentru cel de-al doilea tur. A urmat anularea acelui scrutin, iar în anul următor, USR a cerut demisia Elenei Lasconi și a anunțat susținerea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum l-au dat afară USR-iștii pe Nicușor Dan din propriul partid / Ionuț Moșteanu: L-am ÎMPINS. Atunci, era mai bine să conducem noi – ÎNREGISTRARE EXPLOZIVĂ Elena Lasconi îl compară pe Nicușor Dan cu Călin Georgescu: „MIRAJUL independentului care vine să ne salveze” Trădat de partid, Nicușor Dan anunță că DEMISIONEAZĂ din USR. UPDATE
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Nicuşor Dan, un NOU moment de derută. De data asta, la ceremonia de învestire a Oanei Gheorghiu
Preşedintele Nicușor Dan pare să aibă în continuare probleme atunci când vine vorba de orientare în propriul palat. La ceremonia de învestire de joi, de la Cotroceni, acesta a uitat din nou care este protocolul, după poza oficială cu noul vicepremier, Oana Gheorghiu. La aproape 5 luni de când a preluat mandatul de şef al statului, Nicuşor Dan încă nu este familiarizat cu protocolul în situaţiile uzuale ale funcţiei sale. Nici acum nu a învăţat cum să-şi poziţioneze mâinile pe lângă corp şi nu vrea sub nicio formă să renunţe la poziţia ţeapănă de soldat pe care o adoptă atunci când trebuie să salute Garda de Onoare şi chiar să facă poze oficiale. La ceremonia de învestire în funcţia de vicepremier a Oanei Gheorghiu, de joi, preşedintele s-a aşezat la poza oficială într-o postură cel puţin bizară, ca şi când fiecare personaj de acolo era cu cadrul lui, fără nicio legătură între ele. Nicușor Dan dă din mâini, încurcat După fotografie, a avut un nou moment de blocaj şi a trebuit să apeleze la şefa de protocol, Delia Dinu, care i-a făcut semn să stea pe loc liniştit. Trebuie doar să aştepte să se închidă transmisia în direct, care şi aşa n-a durat foarte mult. Delia Dinu îi face semn președintelui să stea pe loc Președintele a dat din mâini, derutat, s-a îndreptat spre ceilalți oficiali, dar a uitat, aparent, de noul vicepremier, care rămăsese în spate. Președintele încurcă pașii, când încearcă să îi facă loc noului vicepremier Nicușor Dan s-a întors pe călcâie, ulterior, ca să-i facă loc și Oanei Gheorghiu, care a fost luată prin surprindere. A urmat un nou moment stânjenitor, cu pași încurcați, iar, în final, emoționat, Nicușor Dan a uitat să dea mâna cu Ilie Bolojan. Ilie Bolojan rămâne cu mâna întinsă Ultimul blocaj al președintelui a fost la Iași, în timpul unei conferințe de presă. Gândul a relatat AICI despre situație. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan, din nou buimac, de data asta la Copenhaga. Nu știe dacă trebuie să facă sau nu poză cu Macron și oficialii danezi și se învârte pe loc Gafa de protocol de la Timișoara, a lui Nicușor Dan, nu a fost singurul moment amuzant. O plimbare banală a președintelui a încins internetul. Cum a fost surprins
Primarul Gîrbea se gândeşte cum să facă „Suceava bine”, în timp ce trage cu sete, gânditor, dintr-o ţigară electronicăsiliu
Ţigările electronice par a avea un efect calmant asupra primarului din Suceava, Vasile Rîmbu, din moment ce nu se desparte de ele nici măcar la şedinţele de consiliu local. Vasile Rîmbu a câştigat alegerile locale în 2024 cu promisiunea „Facem Suceava bine”, deşi pare că se disociază de obiectivul setat pentru oraşul pe care-l conduce. Primarul pare să se bucure suspect de mult de viciul său: ţigările electronice. Râmbu a fost surprins, la una dintre şedinţele de consiliu, relaxându-se în timp ce trăgea cu sete din ţigara electronică şi elibera fum, părând că nu doar spiritele s-au încins, ci și tutunul din dispozitiv. În video se poate vedea cum primarul Rîmbu încearcă să calmeze spiritele între consilierii de culori politice diferite, în timp ce trage din ţigară, cu gândurile departe de sala de şedinţă. Potrivit legii, fumatul nu are ce să caute în incinta unei instituţii publice, cu atât mai puțin într-o şedinţă de consiliu, în ciuda spiritelor încinse. „(1) Se interzice fumatul în spaţiile publice închise. (2) Fumatul este permis în spaţii special amenajate pentru fumat, cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii: a)să fie construite astfel încât să deservească doar fumatul şi să nu permită pătrunderea aerului viciat în spaţiile publice închise; b)să fie ventilate corespunzător, astfel încât nivelul noxelor să fie sub nivelurile maxime admise. (3) De la prevederile alin. (1) fac excepţie barurile, restaurantele, discotecile şi alte spaţii publice cu destinaţie similară, dacă îndeplinesc condiţiile alin. (2) lit. b). (4) Prevederile alin. (2) nu se aplică barurilor, restaurantelor, discotecilor şi altor spaţii publice cu destinaţie similară, al căror proprietar sau manager stabileşte şi afişează avertismentul: „În această unitate fumatul este interzis”, după cum reiese din textul de lege. Primarul Vasile Gîrbea, alături de stareţul Mănăstirii Putna, fostul premier Marcel Ciolacu şi preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Şoldan Potrivit legii, chiar şi fumatul din ţigări electronice este interzis în spaţiile publice închise, cum ar fi gări, spitale, şcoli, teatre sau cinematografe, biserici şi alte instituţii publice, precum şi în mijloacele de transport în comun. Anumite reguli locale pot interzice fumatul de ţigări electronice chiar şi în apropierea locurilor de joacă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că fumatul este responsabil pentru aproximativ 8 milioane de decese pe an la nivel global. Dacă în cazul fumatului convenţional, zeci de ani de studii clinice şi cercetări au confirmat gradul ridicat de pericol pe care fumatul îl are asupra sănătătii, în cazul utilizării ţigărilor electronice riscurile pentru sănătate sunt încă în curs de investigare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vești devastatoare pentru fumători. UE ia în considerare INTERZICEREA țigărilor cu filtru și a celor electronice Erdogan i-a cerut Giorgiei Meloni să renunțe la FUMAT. Care a fost REACȚIA premierului italian
Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.
Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români