Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Coaliția a decis luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Cine sunt marii câștigători?/ Subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%
UPDATE 11.46: Ședința coaliției s-a încheiat după aproape două ore de discuții pe tema rectificării bugetare. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, proiectul va fi pus luni în transparență și, „în funcție de avizare, va fi adoptat de Guvern miercuri sau joi”, a anunțat Ioana Dogioiu. Știrea inițială Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%, potrivit informațiilor Gândul. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Coaliția decide luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Sănătatea, Transporturile și Dezvoltarea, printre marii câștigători
Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, finanțarea partidelor politice ar putea scădea cu 10%. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova.Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu aproape 50%, urmat de Blocul Patriotic (24,54%)
Actualizări Rezultate după numărarea a 99,12% din voturi Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova, cu aproape 50% Moldovenii din Rusia au votat Blocul Patriotic Partidul Maiei Sandu e lider în DIASPORA Blocul Patriotic, lider CLAR în Găgăuzia Blocul Patriotic de opoziție al lui Dodon câștigă în Transnistria PAS se îndreaptă către MAJORITATEA parlamentară / Bună dispoziție la sediul de campanie PAS mărește pasul spre victorie / S-au numărat 90% din procesele verbale Maria Zaharova (MAE rus) îi dă REPLICA Maiei Sandu: Nu mă așteptam la o asemenea sinceritate PAS simte victoria. APLAUZE, la etajul sediului de campanie (VIDEO) Partidul IGNORAT de sondaje PAS crește, Blocul Patriotic SCADE Dodon, în fața CEC: Nu vom RECUNOAȘTE alegerile (VIDEO) Vasile Tarlev, fostul premier, cu portavocea în grupul de protestatari de la CEC (VIDEO) PAS se detașează de Blocul lui Dodon, la peste 10 procente „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, are șanse de a depăși PRAGUL electoral (REZULTATE PARȚIALE) Băsescu CREDE în Maia Sandu: Cred că o să-i pună la colț (VIDEO) EXCLUSIV Activiști proeuropeni se strâng la sediul CEC de frica echipei lui Șor (VIDEO) PAS preia conducerea – 37,7%. Au fost numărate 15% din procesele verbale Blocul electoral al lui Igor Dodon conduce, după numărarea a 10% din procesele verbale Usatîi, concluzia ZILEI: Rușii spuneau că-s bombe la Roma, moldovenii spuneau că sunt BOMBE pe sub poduri Ion Ceban ACUZĂ „primele persoane în stat” de propagarea „discursurilor de URĂ” Maia Sandu, îndemn pe ultima sută de metri Igor Dodon: Guvernarea PAS este acum în PANICĂ Băsescu: Ion Ceban, ar putea fi un bun ALIAT pentru Maia Sandu Jurnaliștii sunt la sediul PAS / Se așteaptă numărarea voturilor STOP VOT. Începe numărarea voturilor Mai puțin de o oră până la încheierea VOTULUI Mai mult de JUMĂTATE din moldovenii înscriși pe liste au votat Autoritățile din Moldova: Avem informații despre planuri de DESTABILIZARE în capitală Nicușor Dan îi trimite la vot pe basarabenii din România (VIDEO) Guvernul îi „îndulcește” pe jurnaliștii străini cu BUCURIA A fost depășit pragul de 40%, prezență la urne Maria Zaharova reacționează la postarea lui Durov: Occidentul acționează fără REMUȘCĂRI 254 de INCIDENTE confirmate: „încălcarea secretului votului” și „votare nejustificată în grup” Presa rusă: „Moldovenii au ieșit să voteze în alegeri TENSIONATE, sfâșiați între UE și Rusia” Poliția română contrazice MAE de la Chișinău: Amenințările cu bombă nu par a fi reale Prezența la vot de apropie de 40% Ceban: Lăsați moldovenii să voteze în voia lor Spray lacrimogen într-o secție de votare din IAȘI Zelenski: Alegerile parlamentare din Moldova reprezintă un RISC pentru Europa Maia Sandu face LIVE pe Facebook, la mijlocul zilei de vot (LIVE VIDEO) Cu MIREASA la secția de vot (FOTO) Pavel Durov spune că serviciile franceze i-au cerut să ELIMINE unele canale de Telegram moldovenești Peste 1 milion de moldoveni au votat Cozi uriașe în fața unei secții de vot, la MOSCOVA / Moldovenii au încins o HORĂ (VIDEO) În TRANSNISTRIA se votează cu EUROPA / Gândul a discutat cu mai mulți alegători din Transnistria (VIDEO) Alerte cu BOMBĂ, în timpul votului TASS: Vot „activ” în Belarus Nicușor Dan spune că „de data asta”, alegerile din Moldova sunt „importante” Poliția depistează „transport organizat al alegătorilor din Rusia spre Belarus” 4.000 de site-uri sunt RESTRICȚIONATE Peste jumătate de cetățeni moldoveni au votat Dodon acuză OCCIDENTUL de implicare în campania electorală din Moldova Igor Dodon: Ei pregătesc, posibil, un scenariu ca în România – ANULAREA alegerilor Presa internațională, despre scrutinul din Republica Moldova Igor Dodon, votează – E ziua când poporul nu se teme, ci de popor se tem alții (LIVE VIDEO) MAE rus acuză regimul Maia Sandu de „represiuni politice de amploare” Premierul Moldovei: Foarte important: turul 2 nu va fi Liderul PAS: „Rusia nu ne-a respectat. Trebuie să ne căutăm de treaba noastră” Usatîi face CRUCE pe buletinul de vot / „Nu mă voi căsători cu domnul Dodon sau cu doamna Sandu” 40 de INCIDENTE confirmate la vot Renato Usatîi, surpriza alegerilor? (LIVE VIDEO) Maia Sandu își îndeamnă poporul să reziste „TENTAȚIILOR bănești” Se vor ANULA alegerile din Moldova, pe modelul României? Ce răspunde Maia Sandu Maia Sandu, discurs dur în fața secției: Casa noastră scumpă este în PRIMEJDIE Președinta Maia Sandu votează la alegerile parlamentare ( LIVE VIDEO) Igor Dodon fusese pus pe lista unei secții de vot din MOSCOVA (VIDEO) Ceban, la secția de vot: Sunt și eu om Primul la vot – Ion Ceban, primarul interzis în România și Schengen (VIDEO) Primul votant al alegerilor parlamentare, o studentă din Japonia 06:32 Rezultate după numărarea a 99,12% din voturi Clasamentul după numărarea a 99,12% din voturi (2.254 din 2.274 de secții de votare) este următorul: 1. PAS – 49.88% (780684) 2. „Blocul Patriotic”- 24.35% (381048) 3. BE „ALTERNATIVA”- 8.01% (125408) 4. PARTIDUL NOSTRU – 6.23% (97540) 5. PPDA – 5.65% (88374) 6. PP PSDE – 0.96% (15018) 03:15 Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova, cu aproape 50% S-au centralizat aproape 99% din procesele verbale. PAS obține 49.63% (769.911), iar Blocul Patriotic”, 24.51% (380213). La nivel national, după centralizarea a 99.95% din procesele verbale, rezultatele sunt următoarele: PAS – 44.13% (573481) „Blocul Patriotic” – 28.26% (367274) BE „ALTERNATIVA” – 9.21% (119716) PARTIDUL NOSTRU – 6.35% (82532) PPDA – 5.73% (74432). În diaspora, au fost numerate voturile în peste 250 de secții, din cele 301 deschise. Se așteaptă procesele verbale din Statele Unite, unde au fost deschise 23 de secții, și din Canada (8 secții). 1.605.335 de cetățeni din cei 3.297.596 de alegători înregistrați și-au exprimat dreptul la vot, la o prezență de 52,1%. PAS ia 54 de mandate, după rezultatele parțiale La un rezultat de aproape 50%, PAS va avea 54 de locuri în Parlament, potrivit simulatorului de date al Radio Europa Liberă Moldova. Blocul Patriotic ar obține 27 de mandate, iar Blocul Electoral Alternativa 8 fotolii de parlamentar. Partidul Nostru și Partidul Democrația Acasă ar lua câte 6 mandate. Aceste date sunt estimative, calculate după centralizarea a 98.15% din procesele verbale. 02:46 Moldovenii din Rusia au votat Blocul Patriotic În Rusia, Blocul Patriotic a câștigat 67.44% (2771), după centralizarea datelor
Oficial. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova: Votul din Europa s-a încheiat. Rezultate preliminare, luni dimineață
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova (CEC) anunță că procesul de vot în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate astăzi s-a încheiat. Datele centralizate arată că la secțiile de votare, până la această oră, s-au prezentat la urnele de vot peste 1,5 milioane de alegători înscriși în listele electorale, ceea ce constituie o rată de participare de peste 52%. Luni, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Conform Codului electoral, alegerile parlamentare pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. În aceste condiții, CEC confirmă validitatea scrutinului. La ora 21.00 și-au încheiat activitatea secțiile de votare din țară, fără să fie înregistrate întreruperi ale fluxului de votare sau alte inconveniențe legate de procesul electoral. În străinătate, unele secții de votare rămân a fi încă deschise. După închiderea secțiilor de votare din statele în care sunt organizate, birourile de votare ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență va începe procedura de numărare a buletinelor de vot recepționate prin plic. Comisia face apel către toți cei implicați în procesul electoral, în special concurenții electorali, să aștepte încheierea procesului de votare, de numărare și anunțare a rezultatelor finale. În cazul în care există suspiciuni privind posibile nereguli, le recomandăm să folosească mecanismele legale de contestare. Consiliile electorale de circumscripție, au la dispoziție 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare pentru a transmite procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor pe circumscripții. Ulterior, CEC va anunța rezultatele finale ale alegerilor. Menționăm că informațiile prezentate în această seară sunt preliminare, până la primirea documentelor electorale originale la Comisia Electorală Centrală. Mâine, 29 septembrie, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Recomandarea autorului: Prima reacție a lui Băsescu după votul din Moldova: “Ion Ceban ar putea fi un bun aliat pentru Maia Sandu”. Primarul Chișinăului are interzis în România
Discursul lui Dodon către moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri: „Rușii ne!”
Igor Dodon a ținut un discurs fulminant, în rusă și română, pentru moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri. Fostul președinte a mobilizat masele, câteva zeci de suporteri bilingvi, pentru un protest spontan în fața CEC. La discurs au participat din oficiu și un pâlc de jandarmi. „Rușii ne!”, a fost cheia discursului fostului președinte care a hipnotizat vreo 30 de simpatizanți fideli, după anunțarea rezultatelor preliminare ale scrutinului, care dau PAS câștigător detașat. Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și lider al PSRM, a transmis că va organiza un protest pașnic, luni, 29 septembrie, la ora 12:00, în faţa CEC și a Parlamentului, fără drapele de partid. Liderul socialist pro-Kremlin a declarat că nu va tolera revolte violente. Totodată, a transmis un mesaj către forţele de ordine: „Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie”. El a mai anunțat că „mâine se va lua o decizie cu privire la acţiunile viitoare”. De asemenea, mâine, la ora 12:00, ne vom întâlni cu toţii în faţa clădirii Parlamentului pentru un protest paşnic în apărarea alegerii populare. Facem apel la toate comunităţile, la toate forţele politice – indiferent de orientarea lor ideologică, şi la toţi liderii de opinie publică – să cheme la unitate, cere Dodon. De asemenea el a cerut ca la manifestația de luni să nu fie folosite materiale electorale explicite, steaguri de partid. Recomandarea autorului: Dodon îndeamnă la organizarea unui PROTEST pașnic: Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie
Traian Băsescu vrea să redevină MOLDOVEAN. Ce l-a împiedicat pe fostul președinte să-și recupereze cetățenia
Traian Băsescu, vrea să redevină cetățean al Republicii Moldova. Fostul președinte spune că a așteptat însă până după alegeri ca să depună actele pentru ca nu cumva să fie bănuit că ar avea vreun interes electoral. Declarația a fost făcută la Digi24. Băsescu anunţă că va face demersuri pentru a reobţine cetăţenia moldovenească, pe care a pierdut-o în urma unei decizii a fostului preşedinte moldovean Igor Dodon, „Puteam să o fac înainte de alegeri, am primit toate formularele, am preferat să nu o fac pentru a nu da impresia că este un act electoral. O voi face după alegeri”, a afirmat Traian Băsescu duminică seară, la Digi 24, referindu-se la demersul de a redobândi calitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Fosta primă doamnă Maria Băsescu are în continuare dublă cetăţenie şi, în calitate de cetăţean al republicii Moldova, a votat duminică. Fostul preşedinte Traian Băsescu a devenit cetăţean al Republicii Moldova în noiembrie 2016, după ce a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti. Traian Băsescu a primit cetăţenia moldovenească prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, semnat la începutul lunii iunie a anului 2016. Tot atunci a devenit cetăăţean moldovean şi Maria Băsescu. Lui Traian Băsescu, cetăţenia i-a fost retrasă prin-o decizie a fostului preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon, care nu a făcut acelaşi demers şi în privinţa Mariei Băsescu. Într-un interviu acordat în 2018, Dodon argumenta că Traian Băsescu a devenit cetăţean moldovean prin încălcarea legii. Băsescu a atacat în instanţă decretul prin care i-a fost retrasă cetăţenia, însă fără succes, preia news.ro.