Reuters: În timpul negocierilor privind Ucraina, oficialii ruși și americani au discutat mai multe acorduri privind sectorul de ENERGIE
Oficialii guvernamentali americani și ruși au discutat mai multe acorduri privind sectorul de energie, în marja negocierilor privind Ucraina, din această lună, potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile. Aceste acorduri au fost prezentate ca stimulente pentru a încuraja Kremlinul să accepte pacea în Ucraina iar Washingtonul să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, au spus sursele, conform Reuters. Oficialii au discutat despre posibilitatea ca Exxon Mobil să redevină parte a proiectului Sahalin-1 din estul îndepărtat al Rusiei, au declarat trei dintre surse. De asemenea, au menționat ideea ca Rusia să cumpere echipament american pentru proiectele sale de GNL, cum ar fi Arctic LNG 2, care se află sub sancțiuni occidentale, au declarat patru surse. O altă idee a fost ca SUA să cumpere nave spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară din Rusia. Discuțiile au avut loc în timpul călătoriei emisarului american Steve Witkoff la Moscova la începutul acestei luni, când s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu emisarul său pentru investiții Kirill Dmitriev, au declarat trei dintre surse. Ideile au fost discutate și în cadrul Casei Albe cu președintele american Donald Trump, au spus două dintre surse. Acordurile au fost, de asemenea, discutate pe scurt la summitul din Alaska din 15 august, a spus o sursă. „Casa Albă chiar vroia să publice un titlu după summitul din Alaska, anunțând un mare acord de investiții”, a spus una dintre surse. „Acesta este modul în care Trump simte că a realizat ceva”. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană În aceeași zi cu summitul din Alaska, Putin a semnat un decret care le permite investitorilor străini, inclusiv Exxon Mobil, să primească acțiuni în proiectul Sakhalin-1, cu condiția ca acționarii străini să acționeze în favoarea ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Exxon a renunțat la operațiunile din Rusia în 2022 după invazia Ucrainei, suportând o pierdere de 4,6 miliarde de dolari, iar participația sa de 30% din proiectul Sahalin-1 a fost confiscată de Kremlin în acel an. SUA au impus mai multe runde de sancțiuni asupra proiectului Arctic LNG 2, începând cu 2022. Anul trecut, Novatek, compania care deține proiectul, a început să lucreze cu lobbyiștii de la Washington pentru a încerca să reconstruiască relațiile și să ridice sancțiunile. Arctic LNG 2 a reluat procesarea gazelor naturale în aprilie, deși într-un ritm scăzut. O a treia fază a proiectului este în etapa de planificare, cu echipament care ar urma să fie furnizat de China. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană în loc de chineză, ca parte a unei strategii mai ample de a slăbi relațiile dintre Beijing și Moscova, a declarat una dintre surse. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul special al lui TRUMP: Oficialii „lucrează foarte, foarte intens” la eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina
George Simion ironizează măsurile lui Bolojan: Bine că nu sunt eu președinte
Liderul AUR, George Simion, a reacționat ironic pe rețelele de socializare la creșterea facturilor la energie, spunând „bine că nu sunt eu președinte”. Mesajul lui Simion vine în contextul liberalizării prețurilor la electricitate, măsură intrată în vigoare la 1 iulie 2025 și decisă de guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul a eliminat plafonarea facturilor la curent electric, menținând doar plafonarea pentru gazele naturale până în martie 2026. George Simion a postat pe rețelele de socializare un mesaj cu trimitere directă înspre Guvernul Bolojan și președintele Nicușor Dan. „Bine că nu sunt eu președinte că altfel plăteați facturi duble la energie,” a scris acesta pe pagina sa de Facebook. În mesajul său, liderul AUR a făcut trimitere la campania prezidențială, când actualul președinte Nicușor Dan afirma că o eventuală alegere a lui George Simion ar fi dus la scumpirea facturilor. Simion a pierdut turul al doilea al prezidențialelor în fața sa, însă continuă să critice politica economică și energetică a guvernului. În ultimele luni, Simion a acuzat în repetate rânduri cabinetul Bolojan de proastă gestionare a crizei energetice și de creșterea uriașă a facturilor pe care românii sunt obligați să le plătească, susținând că măsurile adoptate „lovesc direct în populație”. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Polițistul care a furat sute de kilograme de aur SCAPĂ de dosar penal, dar riscă să plătească sute de mii de euro Florin Cîțu atacă guvernul Bolojan și ia apărarea privaților: „România are nevoie de mai multă LIBERTATE economică, nu de interdicții” Consilier ANAF, acuzat că a scurs informații secrete către notari. Prejudiciu de peste 7 milioane de lei
Piperea, felicitat de membrii Parlamentului European pentru moțiunea de cenzură împotriva Ursulei: „Au spus:foarte bine ai făcut”
Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, a vorbit la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, despre reacțiile celorlalți europarlamentari europeni la moțiunea de cenzură depusă de politicianul român împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen, în iunie anul acesta. „În loc să vină șefa executivului Uniunii Europene și să combată afirmațiile mele factuale a venit cu atac la persoană și a spus dacă eu prietenul lui Putin, atac Comisia European și pe Ursula, atac Uniunea Europeană. A lipit persoana de instituție. Când se întâmplă așa ceva nu mai poate fi vorba de democrație. Culmea este că până și colegi europarlamentare care fie n-au votat, fie au votat împotrivă, în discuțiile face-to-face, a rezultat că bine am făcut. Culmea este că am avut de asemenea două, trei telefoane de la europarlamentari din grupul PPE, doi sau chiar trei germani, care au spus: „foarte bine ai făcut, excelent nu voi vota” pentru că nu-i așa, e împotriva intereselor grupului, „dar e foarte bine ce ai făcut, pentru că asta este democrația.”, a declarat Piperea.
Ministrul Finanțelor se joacă cu nervii antreprenorilor! Propune o nouă modificare capitalului social minim pentru SRL-uri: „Un sistem adaptiv”
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat marți, 25 august, că a propus în ședința coaliției modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. Acesta a precizat că a recurs la această măsură „în urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial”. După ce ministrul Finanțelor propusese modificarea capitalului social minim impus pentru SRL-uri la 8.000 de lei, Alexandru Nazare pare să fi cedat presiunilor din partea antreprenorilor și promite o măsură ceva mai blândă. „Am susținut ieri, în ședința coaliției de guvernare, o măsură importantă pentru IMM-uri și start-up-uri – modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. În urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii”, a scris marți pe Facebook Alexandru Nazare. Potrivit noului proiect de lege al ministrului de Finanțe în cazul companiilor cu venituri mai mici de 395.000 lei, capitalul social minim propus este de 500 lei. În cazul companiilor cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei: capitalul social minim devine 5.000 lei. În privința firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei, capitalul social minim propus devine 90.000 lei. „Practic, pentru societățile nou-înființate, capitalul social minim pornește de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate și accesibilitate antreprenorilor la început de drum. Odată cu creșterea activității, crește și capitalul social minim. În plus, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea privește doar capitalul social”, transmite ministrul. Acesta a explicat de ce este necesară această măsură: „Azi, în România, poți înființa o firmă cu 1 leu capital social. Aceastǎ sumǎ modicǎ a avut rolul inițial de a susține start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariția a numeroase firme-fantomă. Practic, oricine are 1.000 de lei poate înființa azi 1.000 de SRL-uri. Ceea ce s-a și întâmplat, ducând la apariția generalizată a fenomenului de firme – fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri și către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din rețele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevărații beneficiari ai unor tranzacții ilegale. Aceste firme creează pagube uriașe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi – firme care existǎ doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe și impozite neîncasate”. Proiectul este încă în consultare publică.
Finanțări de la stat pentru Dacia și Draxlmaier Romania în valoare totală de 171 milioane de lei
Ministrul Finanțelor a înmânat, luni, două acorduri de finanțare în valoare totală de 171,2 milioane de lei pentru companiile Automobile Dacia SA și DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL. Cele două au fost aprobate în baza schemei de ajutor de stat prevăzută de HG nr. 300/2024, având ca obiectiv stimularea dezvoltării regionale prin investiții semnificative, arată ministerul Finanțelor. În contextul creării de noi locuri de muncă și la consolidarea balanței comerciale a României, DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL, o companie globală importantă și unul dintre cei mai mari angajatori din industria automotive din România, va extinde capacitatea de producție de cablaje pentru autovehicule electrice, în unitatea din Satu Mare. Proiectul, cu o valoare de 297,2 milioane de lei și un ajutor de stat aprobat de 133,7 milioane lei, va crea peste 400 de noi locuri de muncă până în anul 2030 și va contribui la dezvoltarea regională cu 211 milioane lei, sub formă de taxe și impozite locale și naționale. Cel de al doilea proiect aprobat este pentru Automobile Dacia SA, care va beneficia de o finanțare în valoare de 37,5 milioane lei, pentru un proiect de modernizare a procesului de vopsire a vehiculelor, o investiție de 85 de milioane de lei. Contribuția companiei la dezvoltarea regională prin plata taxelor și impozitelor va fi de 18,7 milioane lei. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Prin acest tip de parteneriat, sprijinim companii care aduc valoare adăugată, promovează inovația și asigură creștere durabilă, pe termen lung. Vizăm ca, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice de susținere a investițiilor și dezvoltării economice, pentru a crește atractivitatea României și pentru a putea crea noi oportunități. România are un potențial uriaș, pe care îl putem atinge, cu suficientă ambiție și măsuri care să restabilească încrederea în țara noastră,” a transmis ministrul Alexandru Nazare. Ajutor de stat pentru investiții: 2,25 miliarde de lei buget total Ministerul Finanțelor a lansat schema de ajutor de stat prin HG nr. 300/2024, pentru a stimula dezvoltarea regională a României prin sprijinirea investițiilor semnificative. Schema 33/2024 are ca scop principal susținerea proiectelor care contribuie la echilibrarea balanței comerciale a țării, fie prin reducerea importurilor, fie prin creșterea exporturilor. Schema se adresează întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investiții inițiale în România, cu o valoare a costurilor eligibile de minimum 50 milioane lei și maximum 500 milioane lei. O condiție esențială este ca investiția să fie finalizată în cel mult 3 ani de la demarare și să utilizeze active corporale și necorporale noi. Ajutorul de stat acordat în baza schemei mai sus menționate acoperă o parte din costurile pentru: realizarea de construcții noi; achiziționarea de echipamente; achiziționarea de active necorporale. Bugetul total al schemei este de aproape 2,25 miliarde de lei (aproximativ 450 milioane de euro), iar acordurile de finanțare pot fi emise până la 31 decembrie 2026, urmând ca plățile ajutorului de stat să se realizeze în perioada 2025-2032. Cererile se depun online, în sesiuni anunțate în prealabil. Mai multe detalii aici.
Raluca Turcan: Oare cine vrea să ia comisioane de pe urma pensiilor private ale românilor?
„Proiectul de lege privind plata pensiilor private, inițiat de ASF și trimis Parlamentului, conține unele prevederi corecte, menite să evite situații neprevăzute precum retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul investițional și ar putea afecta cele peste 170 de miliarde de lei acumulate. Există, însă, și unele prevederi care ridică un mare semnal de alarmă și care pot deschide calea unor noi afaceri pentru așa-numiții „băieți deștepți”, care se bucură de avantajul unor informații din interior”, anunță fostul ministu al Muncii, Raluca Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Deputatul PNL atrage atenția asupra anumitor aspecte de care ar beneficia băieții deștepți. „Potrivit proiectului furnizori de pensii private pot deveni: Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (NN, BCR etc.); Societăți de asigurare de viață; Societăți de administrare a investițiilor; ”Societăți nou-înființate”, denumite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.). Această ultimă categorie ridică întrebări foarte serioase!” „Este nevoie de ”societăți noi” pentru plata pensiilor private, într-o piață deschisă și competitivă, dar cele noi au oare aceleași rigori de autorizare cu administratorii existenți și societățile de asigurări sau de investiții care dețin deja atât infrastructura, mecanismele, cât și expertiza necesare realizării plăților? În practică, acest mecanism ar însemna că fondurile acumulate – cu randamente pozitive în ultimii ani – vor fi transferate către aceste societăți ”nou-înființate” care, printr-un simplu soft de plată, ar deveni nu doar distribuitori de pensii, ci și beneficiari ai unor noi comisioane”, mai menționează parlamentarul PNL. OARE CINE VREA SĂ IA COMISIOANE DE PE URMA PENSIILOR PRIVATE ALE ROMÂNILOR? Este întrebarea pe care o pune Raluca Turcan și atrage atenția că o analiză atentă a mecanismului de înființare a unor “noi” societăți de plată, precum și a acționarilor lor ar fi extrem de utilă, pentru a înțelege cine sunt, de fapt, adevărații beneficiari ai acestei prevederi. „Din punct de vedere economic, măsura pare discutabilă: banii deja investiți, cu diferite randamente, sunt scoși din piață și transferați către entități noi, care adaugă un cost suplimentar fără a ști dacă aduc o valoare reală pentru participanți. Pensiile private și, în mod special, Pilonul II trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Este vorba despre economiile de o viață ale românilor, care deja suportă povara unui Pilon I nesustenabil. Pentru orice guvernant sau parlamentar, cu atât mai mult pentru cei care se revendică liberali, protejarea acestui mecanism ar trebui să fie o prioritate absolută”, mai spune fostul ministru al Muncii. Raluca Turcan mai spune că în situația unei prevederi din OCDE ar trebui ca lucrurile să fie transparente. „De aceea, solicit colegilor parlamentari ca această prevedere privind „societățile de plată a pensiilor private” din proiectul de lege să fie analizată cu toată atenția în Parlament. De asemenea, dacă există o recomandare OCDE cu privire la o astfel de măsură, ASF să o transmită Parlamentului, împreună cu o analiză comparativă cu situația din alte state OCDE”.
Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe
Executivul vrea să introducă taxarea inversă pentru vânzarea de fructe și legume începând cu 2026. Mecanismul este negociat cu Comisia Europeană și ar putea fi extins și în alte domenii cu risc ridicat de evaziune fiscală, a precizat pentru Profit.ro ministrul de resort, Alexandru Nazare. România poate primi derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume – fructe acest mecanism, pe care îl aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune la TVA. Mai mult, România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE. De asemenea, se pregătește taxarea inversă și în alte domenii, a precizat Nazare. Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor. Taxarea inversă este considerată de unii specialiști în fiscalitate ca o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. În timp ce taxarea inversă aplicată doar în domeniile cu risc fiscal ridicat, cum sunt cele la care România aplică deja și cel pregătit acum de Finanțe, are mai mulți susținători, taxarea inversă generalizată este considerată eficientă de unii consultanți, dar contestată de mulți alții. Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, în timp ce varianta sectorială ar putea aduce beneficii în anii următori. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat Nazare. România, lider în UE în ce privește pierderile la colectarea TVA Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021. Conform datelor preliminare pentru 2023, creșterea neîncasării la TVA a ajuns la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: ȘEDINȚĂ la PSD / Social-democrații îi încurcă socotelile lui Bolojan? / Ce se întâmplă cu angajarea răspunderii pe pachetul 2 Grindeanu vrea să revină la masa discuțiilor, în coaliție / Ce clarificări cere PSD de la miniștrii lui Bolojan
Succes diplomatic. Ionuț Moșteanu, FOTOGRAFIE MEMORABILĂ la Kiev cu Joseph Kellogg, emisarul lui Trump în Ucraina
Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării, a publicat, duminică, o fotografie în care apare alături de emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, Joseph Keith Kellogg Jr., în timpul vizitei făcute la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei. Ionuț Moșteanu a fost prezent la Kiev, duminică, la manifestările prilejuite de Ziua Independenței Ucrainei. Potrivit unui comunicat al MApN, Moşteanu a luat parte la o ceremonie de comemorare a militarilor ucraineni căzuți în luptă și a participat la evenimentul „Defence Cooperation Forum. Future Warfare”. „I-am mulțumit pentru eforturile depuse de administrația președintelui Donald Trump în medierea și accelerarea procesului de pace. România rămâne un partener ferm al SUA pentru apărarea valorilor comune și în sprijinirea stabilității regionale și globale”, spune Moșteanu, în dreptul fotografiei publicate pe Facebook. Ziua Independenței este ziua națională a Ucrainei. Astfel, pe 24 august se sărbătorește adoptarea declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991, reamintește Mediafax. Recomandare autorului: Ionuț Moșteanu: „România, solidară cu Ucraina”. Ministrul Apărării a fost prezent la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei
Moșteanu plânge la mormânt străin și mai depune și coroane de flori. Oficialul român s-a recules la monumentul soldaților căzuți, de la Kiev
Ca să justifice o ieșire peste hotare, în calitate de oficial al României, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, are gândurile îndreptate ” către toți cei care și-au pierdut viața în acest război nedrept, declanșat de Rusia lui Putin”. Așa că, merge la Kiev ca să depună „o coroană de flori în memoria tuturor victimelor”. Ionuț Moșteanu a fost la Kiev, unde a depus și s-a recules la mormântul eroilor căzuți în războiul dintre Ucraina și Rusia. S-ar putea spune că gestul său se înscrie în seria celor firești, mai ales dacă ar fi fost ministru de Externe. Moșteanu este Ministrul Apărării Naționale, iar România e plină de monumente ale eroilor căzuți în războaiele la care România a fost parte a conflagrațiilor1. Șeful MapN n-a fost zărit cu vreo floare în fața vreunui astfel de edificiu ridicat în cinstea soldaților români căzuți la datorie. „Astăzi, la Kiev, în ziua în care Ucraina își sărbătorește independența, gândurile mele se îndreaptă către toți cei care și-au pierdut viața în acest război nedrept, declanșat de Rusia lui Putin. Civili nevinovați, familii distruse, copii rămași fără părinți – victimele agresiunii ruse nu pot fi uitate. Am depus o coroană de flori în memoria tuturor victimelor. Poporul ucrainean merită toată admirația și sprijinul nostru pentru curajul cu care apără nu doar libertatea lor, ci și securitatea Europei. Fiecare zi de rezistență ucraineană înseamnă mai multă siguranță pentru România și pentru toți aliații noștri. România rămâne ferm de partea Ucrainei. Nu vom ceda în fața propagandei și presiunilor venite dinspre partidele aliniate Moscovei”, a scris Moșteanu, duminică, pe facebook. Ionuț Moșteanu a fost prezent la Kiev, duminică, la manifestările prilejuite de Ziua Independenței Ucrainei. Potrivit unui comunicat al MApN, Moşteanu a luat parte la o ceremonie de comemorare a militarilor ucraineni căzuți în luptă și a participat la evenimentul „Defence Cooperation Forum. Future Warfare”. Aici, Moșteanu prezintă contribuția și sprijinul constant al României pentru Ucraina, precum și rolul activ al țării noastre, în cadrul eforturilor internaționale de consolidare a securității și stabilității regionale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ionuț Moșteanu îi asigură pe români că nu va fi niciun RĂZBOI cu Rusia: „Vedem zilele acestea multe fake news-uri despre exercițiile de antrenament” Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, cerea anul trecut arestarea lui Teodosie. Azi, a ascultat pios slujba, împreună cu alți USR-iști
Partidul Moldova Mare, asociat cu Ilan Șor, a fost scos din cursa electorală de la Chișinău. La fel, partidul Pentru Oameni, Natură și Animale
Alegerile parlamentare din Moldova, decisive pentru consolidarea traiectoriei europene a tării, au intrat pe ultima sută de metri. Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat sâmbătă, 23 august, lista Partidului Politic Alianța „Moldovenii” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Dar două formațiuni au fost respinse, inclusiv Partidul Politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, asocizată oligarhului fugar Ilan Șor, si partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, din motive care vizează nereguli în desemnarea candidaților. Campania electorală pentru alegerile parlamentare va începe pe 29 august, iar alegerile vor avea loc pe 28 septembrie. Potrivit CEC, s-a constatat că unul dintre candidații de pe lista partidului se încadrează în prevederile articolului 16 din Codul electoral, care interzice alegerea persoanelor cu condamnări definitive sau cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Excluderea acestuia a făcut întreaga listă neconformă și a dus la respingerea cererii formațiunii. Formațiunea este condusă de Victoria Furtună, fostă procuroare, sancționată de Uniunea Europeană la 15 iulie, împreună cu alți afiliați ai oligarhului fugar Ilan Șor. Sancțiunile presupun blocarea conturilor și bunurilor atât în UE, cât și în Republica Moldova, precum și interdicții de circulație. CEC a respins și lista partidului „Pentru Oameni, Natură și Animale”, invocând nereguli în desemnarea candidaților. Numărul concurenților electorali înregistrați oficiali de CEC în cursa pentru parlamentare se ridică la 16. Recomandarea autorului: Maia Sandu, primele declarații despre alegerile prezidențiale din România. S-a implicat sau, nu, Republica Moldova