Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul la Antena 3 CNN, citat de Mediafax. Închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%, mai avertizează ministrul Eneregiei care a completat că, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a mai declarat Bogdan Ivan.
The Associated Press: Rusia și Vietnamul folosesc profituri din energie pentru a evita sancțiunile SUA /Moscova și Hanoi mențin contractele militare
Rusia și Vietnamul au creat un mecanism prin care folosesc profitul obținut de o companie de petrol și gaze, care nu este supusă sancțiunilor internaționale, pentru tranzacții cu armament, ocolind transferurile de fonduri prin sistemul financiar global. Reporterii Associated Press au obținut documente guvernamentale vietnameze care arată că sistemul, despre care s-a aflat prima dată în 2023, a fost recent îmbunătățit pentru a continua să funcționeze chiar și în cazul impunerii unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Documentele le-au fost furnizate reporterilor de către un oficial vietnamez care, sub protecția anonimatului, a indicat că face parte dintr-o facțiune care se opune strângerii legăturilor cu Rusia, care riscă să pună în pericol relația cu Washingtonul. Vietnamul a cumpărat echipament militar din Rusia pe credit – inclusiv avioane de luptă, tancuri și nave – apoi a rambursat acel credit din partea sa din profiturile obținute de Rusvietpetro, o companie petrolieră comună Vietnam-Rusia care operează în Siberia. Toate tranzacțiile au evitat sistemul global SWIFT, care este monitorizat de Statele Unite și alte națiuni occidentale. Detaliile planului au fost stabilite într-un document din vara lui 2024, înaintea unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin la Hanoi. Cum funcționează mecanismul În primul rând, profitul obținut de Vietnam din joint-venture-ul Rusvietpetro din Siberia este trimis la Moscova pentru a rambursa creditul acordat pentru achiziții militare; Sumele care rămân după rambursarea împrumuturilor sunt transferate în conturile din Rusia ale companiei ruse de petrol și gaze de stat Zarubezhneft; În cele din urmă, în Vietnam, Zarubezhneft își folosește compania joint-venture de acolo pentru a transfera o sumă egală de bani către Petrovietnam (PVN, compania vietnameză de petrol și gaze), evitând orice transfer financiar internațional. De ce este necesar mecanismul? Mecanismul conturat în documentele obținute de Associated Press pare menit să evite posibilitatea unor sancțiuni viitoare și amenințarea cu sancțiuni secundare, impuse celor care facilitează activitățile entităților aflate sub sancțiuni primare. „În contextul impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în general și a eliminării Rusiei din SWIFT în special, această metodă de plată este considerată relativ confidențială și adecvată, deoarece banii circulă doar pe teritoriul Vietnamului și Rusiei iar Vietnamul nu trebuie să-și facă griji cu privire la riscurile de a fi afectat de embargoul SUA,” a scris directorul general al Petrovietnam, Le Ngoc Son, în documentul din 11 iunie 2024. Zarubezhneft nu se confruntă în prezent cu sancțiuni impuse în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, deși directorul său general Serghei Kudriașov a fost numit într-o serie de sancțiuni vaste asupra sectorului energetic rus, anunțate în ianuarie, cu zece zile înainte de învestirea lui Trump. Președintele consiliului de administrație al Zarubezhneft, Evgheni Murov, un fost ofițer KGB, a fost, de asemenea, sancționat de SUA în 2014, când conducea Serviciul Federal de Protecție, responsabil pentru siguranța președintelui rus Vladimir Putin și a altor oficiali de rang înalt. Operațiuni în curs de extindere În timpul vizitei lui Putin la Hanoi din iunie 2024, Zarubezhneft a primit o licență pentru a dezvolta zăcământul de gaze „Block 11-2” de pe platoul continental al Vietnamului. În mai 2025, în timpul unei vizite la Moscova, o delegație vietnameză a semnat o serie de acorduri legate de explorarea petrolului și gazelor și un „Plan de parteneriat strategic” pentru apărare și alte forme de cooperare, care acoperă perioada 2026-2030. Importanța strategică a Vietnamului, între Rusia, China și SUA Vietnamul are una dintre cele mai capabile armate din Asia de Sud-Est și lucrează la a-și consolida puterea navală și aeriană, în mare parte orientată spre o posibilă amenințare din partea Chinei. În 2011, Rusia a acordat Vietnamului un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția a două fregate și 64 de tancuri T90S. Un alt credit de opt miliarde de dolari a fost acordat în 2023 pentru un acord care implica avioane de luptă SU-30 și încă două fregate. China este astăzi cel mai mare partener comercial al Vietnamului, dar tensiunile dintre cele două țări ca urmare a pretențiilor teritoriale din Marea Chinei de Sud sunt în creștere. Între timp, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului. După ce au ridicat embargoul asupra armelor asupra Vietnamului în 2016, SUA au devenit din ce în ce mai importante în furnizarea de bunuri de apărare. La rândul său, SUA văd Vietnamul ca pe un partener strategic important în încercarea de a contracara China. Pe de altă parte, relația de zeci de ani din domeniul militar cu Rusia înseamnă că Vietnamul va rămâne dependent de Rusia pentru piese de schimb și alte materiale în anii următori, iar contractele recente sugerează că Hanoiul nu se îndepărtează de Moscova, chiar dacă relațiile cu SUA se strâng. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în ROMÂNIA și Polonia
Două rafinării din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Două rafinării de petrol din Rusia au fost ținta atacurilor cu drone joi, în contextul în care Ucraina își intensifică ofensiva asupra infrastructurii energetice ruse. Un incendiu a izbucnit la rafinăria Neftehim Salavat a Gazprom, după ce a fost atacată de drone, a declarat guvernatorul provinciei Radii Habirov. Rafinăria se află în Bașchiria, la o distanță de peste 1.300 de kilometri de teritoriul aflat sub controlul Ucrainei. „Două drone au atacat întreprinderea Gazprom Neftehim Salavat”, a scris Habirov, pe Telegram, descriind incidentul ca fiind un „atac terorist”. El a spus că agenții de securitate au deschis focul asupra dronelor. Echipajele de intervenție lucrează pentru a limita incendiul, a spus Habirov, adăugând că nimeni nu a fost rănit în atac. Amploarea pagubelor nu este cunoscută. „Analizăm amploarea pagubelor”, a declarat Habirov. Neftehim Salavat, a zecea cea mai mare rafinărie din Rusia, cu o capacitate de zece milioane de tone metrice de petrol anual, procesează peste 150 de produse petroliere și chimice. Dronele ucrainene au vizat pentru prima dată rafinăria în mai 2024. Forțele ucrainene au revendicat un atac asupra rafinăriei Lukoil din Volgograd Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei au revendicat, de asemenea, un atac asupra importantei rafinării Lukoil din Volgograd, din regiunea Volga. Informația nu a putut fi verificată în mod independent de reporterii Bloomberg, iar Lukoil nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Rafinăria din Volgograd – cu o capacitate de aproximativ 300.000 de barili pe zi – și-a oprit operațiunile după atac, au anunțat reprezentanții forțelor de operațiuni speciale ale Ucrainei. Începând de luna trecută, forțele militare ucrainene au intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei, inclusiv a rafinăriilor de petrol. În august, au fost efectuate cel puțin 13 atacuri, cel mai mare număr într-o singură lună de la începutul invadării Ucrainei. Până acum, în septembrie au avut loc cel puțin șase atacuri. Săptămâna trecută, dronele au atacat cel mai mare terminal petrolier al Rusiei din Marea Baltică, iar Ucraina a revendicat atacuri asupra stațiilor de pompare care alimentează un alt hub de la Baltică, terminalul Ust-Luga. Ca urmare a atacurilor repetate ale ucrainenilor, capacitatea de rafinare a Rusiei a scăzut sub cinci milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din aprilie 2022, potrivit estimărilor JPMorgan Chase, iar exportul de țiței a fost redus cu peste 900.000 de barili pe zi, conform calculelor Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir PUTIN continuă colaborarea cu Narendra Modi/ Rusia și India contracarează presiunile Statelor Unite
Miniștrii Apărării din Europa de Est, convocați să discute proiectul unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a UE
Comisarul european pentru Apărare Andrius Kubilius a declarat joi că intenționează să convoace mai mulți miniștri europeni ai Apărării la discuții săptămâna viitoare. Discuțiile se vor axa pe crearea unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a Uniunii Europene, notează Reuters. Kubilius le-a declarat reporterilor Reuters că unele țări din Uniunea Europeană discutaseră deja ideea unei linii de apărare împotriva dronelor, înainte de incursiunea dronelor ruse în spațiul aerian polonez de săptămâna trecută, iar Comisia Europeană vrea acum să acționeze rapid pentru a transforma conceptul în realitate. Mai mulți analiști și oficiali au declarat că incursiunea dronelor ruse a scos la iveală lacune în capacitatea Europei și NATO de a se proteja împotriva dronelor, deși forțele poloneze și NATO au doborât mai multe dintre ele. „Vrem cu adevărat să mergem mai departe cu pregătiri foarte, foarte intense și eficiente pentru a începe să umplem acest gol, care este într-adevăr foarte periculos pentru noi… cât de repede putem”, a spus Kubilius. Kubilius a declarat că va organiza o videoconferință pe tema proiectului cu miniștrii Apărării din Europa de Est și un reprezentant al Ucrainei, care ar putea împărtăși din experiența acumulată de Ucraina din războiul declanșat după invazia Rusiei din 2022. „Tocmai m-am întors de la Kiev acum două zile și am discutat atât cu Guvernul, cât și cu reprezentanții industriei”, a declarat Kubilius. „Sunt dornici să-și împărtășească experiența și know-how-ul.” Fost prim-ministru al Lituaniei, Kubilius a fost numit primul comisar european pentru Apărare anul trecut. Kubilius a spus că discuțiile sunt încă într-un stadiu inițial, dar că el imaginează proiectul ca o combinație de senzori și diferite sisteme de armament și de bruiaj care ar detecta și neutraliza dronele care sosesc. El a spus că este prea devreme pentru a estima costul unui astfel de sistem sau cât timp va dura instalarea, dar a spus că unele estimări publice ale analiștilor sugerează că ar putea fi realizat în decurs de un an. Separat, ministrul ucrainean al Apărării Denis Șmihal a declarat joi că militarii și inginerii ucraineni vor forma un grup comun cu omologii polonezi pentru a îi instrui în combaterea dronelor. Foto: Profimedia RECOMANDARE: Două RAFINĂRII din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Trump, însoțit în Marea Britanie de o importantă delegație de politicieni și oameni de afaceri americani
Președintele american Donald Trump a sosit marți seara în Marea Britanie pentru o a doua vizită de stat, fără precedent, însoțit de o delegație de politicieni dar și oameni de afaceri. Cele două națiuni vor încheia acorduri de investiții, o reînnoire a unei „relații speciale” pe care premierul Keir Starmer dorește să o susțină, notează Reuters. Ambele națiuni sunt reprezentate de delegații considerabile. Membrii delegației americane în vizită de stat în Marea Britanie Înainte de sosirea lui Trump, Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent și ministrul britanic de Finanțe Rachel Reeves au anunțat înființarea unui „grup operativ transatlantic” care să aprofundeze colaborarea dintre două dintre cele mai mari centre financiare din lume. Tot înainte de sosirea lui Trump, secretarul de stat american Marco Rubio a fost întâmpinat de noul ministru de Externe al Marii Britanii Yvette Cooper, când Rubio a sosit marți în Marea Britanie. Pe lângă Bessent și Rubio, printre oficialii de rang înalt americani care îl însoțesc pe Trump se numără emisarul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, ambasadorul SUA în Marea Britanie Warren Stevens și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles. Șeful adjunct de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, face parte și el din delegație. Miller, care mai deține și funcția de consilier pe probleme de securitate națională, a fost descris de presă ca “mâna dreaptă” a lui Trump. Secretarul american pentru agricultură, Brooke Rollins, face și ea parte din delegația lui Trump. În mai, ea a făcut presiuni pentru ca Marea Britanie să permită accesul pe piața locală al unor produse din SUA cum ar fi lactate, orez, păsări de curte, carne de porc și crustacee. Presa a mai scris că directorul general al Nvidia Jensen Huang și directorul OpenAI Sam Altman sunt așteptați să se număre printre oamenii de afaceri din delegația americană. Investiții majore ale companiilor americane în Marea Britanie Nvidia, Microsoft și Google se număra printre companiile din sectorul de tehnologie din SUA care vor anunța investiții majore în Marea Britanie ca parte a unui „acord de prosperitate tehnologică” care va fi anunțat în timpul celei de-a doua vizite de stat a lui Trump în Marea Britanie. PayPal, Bank of America, Citibank și S&P Global se numără printre companiile care „vor sprijini crearea de locuri de muncă, vor stimula inovația și vor oferi servicii îmbunătățite consumatorilor din Marea Britanie”, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului britanic. Duminică, secretarul britanic pentru Afaceri Peter Kyle a făcut aluzie la mai multe anunțuri „în săptămânile următoare”, iar premierul britanic Keir Starmer și Trump sunt așteptați să susțină discursuri în timpul unei recepții de afaceri la Chequers, găzduită de ministrul de Finanțe Rachel Reeves. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mii de oameni protestează la LONDRA, în timp ce regele Charles și regina Camilla l-au primit pe președintele Trump la Windsor
Discuțiile comerciale dintre UE și cea mai mare economie din Asia de Sud-Est au fost finalizate, după aproape un deceniu
După aproape un deceniu, Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat discuțiile comerciale, parte a eforturilor blocului european de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și de a deschide noi piețe. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, va vizita Indonezia pe 23 septembrie pentru a face anunțul, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Va exista o declarație comună că negocierile sunt finalizate în mod substanțial, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din Indonezia. Acordul va avea nevoie de aprobarea majorității statelor membre ale UE și a Parlamentului European, precum și a legislativului indonezian înainte de a intra în vigoare, notează Bloomberg. După ce președintele Donald Trump a încercat să reseteze relațiile transatlantice în termeni favorabili americanilor, Uniunea Europeană a accelerat eforturile de a încheia acorduri comerciale cu țări din întreaga lume. Oficialii europeni au intensificat negocierile cu unele dintre cele mai mari economii globale, inclusiv India, și au încheiat discuții cu blocul sud-american Mercosur, care include Brazilia și Argentina. UE a intensificat, de asemenea, negocierile cu Vietnam, Filipine și Thailanda. Încheierea negocierilor cu Indonezia vine după acordul politic la care s-a ajuns între cele două părți în iulie. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, este un partener important pentru UE, cu o economie în creștere, o piață de 300 de milioane de consumatori și o sursă potențială de materii prime. Dar relația bilaterală a fost tensionată din cauza reglementărilor UE privind defrișările, care vizează combaterea tăierii copacilor în străinătate ca urmare a cererii de mărfuri cheie în UE, cum ar fi uleiul de palmier și cafeaua. Indonezia a fost unul dintre cei mai vocali critici ai reglementărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE suspendă sprijinul acordat Guvernului NETANYAHU și pregătește sancțiuni /„Situația umanitară este intolerabilă”
Crin Antonescu critică „propaganda” de izolare a partidului AUR și susținere a USR-ului: ” Sunt bolșevicii acestei epoci”
Crin Antonescu a declarat în cadrul podcastului „Hai România” că ignorarea partidului AUR, în favoarea USR-ului și a actualei puteri este o formă de „propagandă”. În acest sens, fostul prezidențiabil a adus în discuție și discursul laudativ al lui Liiceanu la adresa lui Bolojan. „Un partid care nu e în afara legii care e în Parlamentul României, e un partid de care trebuie să ții cont. Scoți opțiune AUR. Ce îți spune propaganda asta? Îl clonăm pe Bolojan, Liiceanu a dat capodopera textelor sale. Trebuie să-l clonam și mai departe ce? Votăm cu URS-ul? Aici avea Cristoiu dreptate, ei sunt bolșevicii acestei epoci”, a precizat Antonescu. Crin Antonescu: „Niciodată nu e capătul lumii nici pentru PSD nici pentru PNL” „Ăștia nu sunt nici capabili să conducă. Pornind de la ideea că nu au vreo răspundere și atunci care este opțiunea noastră democratică? Niciodată nu e capătul lumii nici pentru PSD nici pentru PNL. Nici nu ne garantează că aceste partide vor mai exista peste 5 ani”, a mai precizat Antonescu. „Dacă PNL devine o forță credibilă anti-soroșistă, dacă o voi putea sprijini, o voi face. Europa Occidentală nu are destul pământ să stea pe picioarele ei” „Să anulezi ceva ce s-a votat pe motiv că-mi spui după aia, e ilogic” „Nu era bine deloc ca cineva ca dnul. Călin Georgescu să devină președintele României. Anularea unor alegeri a milioane de voturi… Să anulezi ceva ce s-a votat pe motiv că-mi spui după aia și apoi nu-mi spui nimic după aia…sau să-mi spui ca dnul. președinte Dan: „Noi atât am avut, într-adevăr, nu e suficient de clar, dar mai avem noi ceva”. Păi e Ilogic. CCR a anulat alegerile pe baza a ceea ce a avut, nu pe ceea ce vom mai scoate noi sau ei. Pentru mulți oameni din România aceste alegeri nu au fost libere, pentru că li s-a anulat un vot și li s-a interzis un candidat”, a precizat Crin Antonescu.
Sorin Grindeanu, despre „CAZUL- ȘCOALĂ” a interferenței ruse în alegerile din 2024. Președintele PSD, replică dură pentru Peskov: „Democrația în România nu este pasivă”
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat ferm după răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General, cu privire la trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost prezidențiabil. În concret, Rusia a respins acuzațiile privind interferența în alegerile prezidențiale din România, comparând situația cu disputele legate de alegerile din SUA din 2016. Sorin Grindeanu a precizat, în mesajul postat pe pagina sa de facebook, că interferența Rusiei în alegerile din 2024, din România, este un caz-școală, recunoscând că amenințarea nu a dispărut total. Rusia neagă interferența în alegerile din România și amintește de situația din SUA, din 2016 „Nu. Acestea nu corespund realității. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de interferență în alegeri, tentative de destabilizare etc. Apoi ei înșiși au recunoscut că nu a fost așa. Același lucru este valabil și pentru România”, a declarat Dmitri Peskov, pentru RBC, citat de Știri pe Surse. Procurorii de la Parchetul General au finalizat rechizitoriul într-un dosar deschis la finalul anului 2024 și au decis trimiterea în judecată, pe baza acestui dosar, a 22 de persoane, printre care se numără Călin Georgescu și Horațiu Potra. Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat că Rusia ar fi desfășurat, din 2022, o „operațiune hibridă” împotriva țării balcanice, unde patru companii asociate cu Rusia au gestionat boți și conturi false care au cuprins peste 1,3 milioane de oameni. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Rusia respinge acuzațiile de implicare în alegerile din România, în favoarea lui Călin Georgescu. „Un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc” Sorin Grindeanu a precizat că răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General într-o notă cunoscută de de manipulare și de negare a dovezilor evidente, privind implicarea Rusiei în tentativa de modificare a rezultatului alegerilor din România. „Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar. Instituțiile statului – unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor.” „ Și vor mai fi alegeri, iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut„ Președintele PSD mărturisește că România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari, pentru a transmite semnalele necesare pentru a bloca astfel de situații, despre care susține că vor mai exista. „România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din ”înțelepciunea rusească.” Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a conchis Sorin Grindeanu. Georgescu, trimis în judecată pentru tentativă la lovitură de stat Reamintim că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a finalizat, în data de 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024 și a dispus trimiterea în judecată a 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe. Este vorba de dosarul deschis de procurorii Parchetului General, după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic în timp ce veneau înspre București. Călin Georgescu este acuzat de complicititate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false. Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor , orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică. În același dosar au fost trimiși în judecată și Dorian Potra și Alexandru-Cosmin Potra, dar și alți 20 de mercenari. Totodată, în același dosar a mai fost trimis în judecată Eugen Sechilă, unul dintre apropiații lui Georgescu cu viziuni legionare, potrivit surselor judiciare. Sursă foto: Alexandru Dobre Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Horațiu Potra instigă la proteste VIOLENTE, după ce Călin Georgescu a fost pus sub acuzare: „Români, ieșiți cu parul. E pe viață și pe moarte” INTERCEPTĂRI din dosarul lui Potra, despre un PROTEST pus la cale la Catedrala Neamului. „Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc” Dovezile întâlnirii de la herghelia din Ciolpani: Mașinile lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și Eugen Sechila, filmate de camerele de supraveghere
Ilie Bolojan, în războiul DECLARAȚIILOR tarifelor de la energie: Domnul Recean a făcut o afirmație corectă, nici Ivan nu a dezinformat
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți seara cine a spus adevărul despre prețul cu care România vinde energie Republicii Moldova, după ce ministrul român Bogdan Ivan a afirmat că România nu exportă energie ieftină peste Prut, iar premierul moldovean Dorin Recean a vorbit de un preț mic. Ilie Bolojan a explicat că țara noastră nu a reușit să rezolve problema stocării energiei, motiv pentru care facturile românilor sunt mari în continuare. „Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim ceea ce ar trebui să punem, în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. Sistemul nostru era gândit pentru producția de energie în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat foarte mult partea de energie, componenetele de energei care înseamnă fotovoltaice și eolian. Suntem în situația în care în anumite zile la prânz, de exemplu în zilele călduroase avem un exces de energie și exportăm pentru că nu poate consuma nimeni în România, pentru că n-am făcut stocare. De cealaltă parte, importăm în orele de seară de la orele 19-21 când este consumul mare importăm la un preț mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie să ne creștem producția, atât pe componeneta de gaz dar și pe nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus Bolojan. Republica Moldova și tariful de energie Premierul a explicat că în cazul Republicii Moldova există două tipuri de energie, cea pe care o cumperi pe termen lung sau cea pe care o cumperi pe piața bursieră. Energia din Republica Moldova se vinde pe două componente, o parte se vinde la prețul fix, este avantajos la prețul standard, iar diferența se cumpără la prețul slot, care este un preț mai mare, la final se face un mix între aceste două prețuri și iese un preț bun pentru Republica Moldova, a mai spus Bolojan. Concluzia premierului a fost că: „Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută R. Moldova, și ca să fiu cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni”.
Ministrul Finanțelor anunță că măsurile din pachetul 1 nu se văd încă în execuție la ANAF
Alexandru Nazare a declarat la Antena3CNN că abia în următoarele luni se vor vedea la ANAF efectele măsurilor luate în pachetul 1. Chiar și, ministrul Finanțelor spune că există un plus de venituri la ANAF. „La ANAF avem 2 luni de execuție bugetară de la momentul în care am preluat mandatul, există un plus de venituri pe aceste două luni, dar este important de spus că nu sunt lunile în care să se reflecte creșterile de taxe din pachetul 1. Abia începând cu următoarea execuție, cu următoarele luni, vom avea în execuție reflectată creșterea TVA-ului din pachetul 1. Chiar și în aceste două luni avem un plus de venituri importante raportate la planul ANAF”, spune Nazare la Antena3CNN. Atragerea de investitori, prioritară pentru ministrul Finanțelor. Întrebat despre vizita sa în Statele Unite și despre atargerea de investitori, Alexandru Nazare a declarat că: „Suntem în situația în care nu mai putem aștepta investitorii să vină, suntem în situația în care trebuie să fim cât mai pro-activi, să prezentăm oferta de investiție a României peste tot pentru că există o competitive extrem de importantă pentru atragerea de investiții, iar aceste proiecte în care un investitor vine construiește o fabrică, generează locuri de muncă”.