Etichetă: Știri politice

Ministrul Energiei anunță că GAZELE nu se scumpesc în această iarnă. De ce sunt FACTURILE la energie atât de mari

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3CNN că prețul gazelor va rămâne neschimbat în această iarnă. Cu privire la facturile de la energie, ministrul a declarat că sunt discuții cu toți actorii pentru a se reduce facturile.  Ministrul, întrebat despre facturile românilor din această iarnă a răspuns că: „Iarna are două componente gaz și electricitate. Cea mai importantă în bugetul oricărei familii din România este gazul. În momentul de față avem prelungită schema de plafonare ai apă gazului până în 31 martie 2026, anul viitor.” 80% din depozite pline cu gaz Ministrul Energiei a declarat că: „pentru a păstra un preț mic la gaz, am făcut două lucruri: 1. începând cu aproximativ acum o lună ne-am asigurat împreună cu cei de la Transgaz și cu tot operatorii că avem asigurate depozite de pentru iarna anului 2025/2026 că ele sunt umplute la un preț ieftin acum în vară. Ieri am primit Ultimele informații de la Transgaz că avem peste 80% din depozitele din România pline cu gaz suntem peste media în Uniunii Europene. 2. Ne pregătim pentru perioada în care ieșim din schema de plafonare și trei ne pregătim pentru etapa în care exploatăm foarte mult ce înseamnă resursele României avea gazul nostru și în același timp pentru a simula foarte mult industria și economie”. „Pentru oameni, în această iarnă n-o să crească prețurile la gaz, 100%”, a mai spus Ivan. Măsuri pentru scăderea facturilor la energie Bogdan Ivan a spus că a avut o serie de întâlniri cu principalii actori din energie pentru a găsi soluții de scădere a prețului, după ce de la 1 iulie a expirat schema de plafonare. „La energia electrică avem aceste mecanisme care ar trebui să reducă oarecum în perioada următoare să echilibreze piața să mai reducă costul energiei electrice de la 1 leu și 55de bani de exemplu, acum o lună și jumătate, când a fost eliminată plafonarea prețului la energie într-o formă în care să putem să avem un trend descendent. Deja după ce am avut discuții de cu toți producători furnizori distribuitori ANRE, Bursă, OPCOM, și așa mai departe am cerut soluții din partea lor, am lucrat de o lună și jumătate și am găsit aceste câteva soluții care sunt extrem de tehnice dar care dar care asta vreau care care împreună vor putea să ducă la o reducere a prețului la consumatorul final”, a spus Ivan. Ministrul Energiei a explicat ce face o factură să fie atât de mare. „Astăzi de exemplu din factura pe care o primesc oamenii acasă, aproximativ 50% reprezintă costul energiei electrice active, diferența este dată de tarifele de: transport, distribuție, furnizare, TVA, accize și așa mai departe.  … Vorbim despre marii producători de energie din România care astăzi sunt în portofoliu Ministerul Energiei și care evident că suntem pregătiți să intrăm cu acest mecanism prin care vor scădea prețul”.

Educație sub semnul crizei. Daniel David: Efectiv, nu sunt bani

„Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie”, afirmă ministrul Educației, Daniel David, la finalul a trei săptămâni de proteste în fața ministerului. Începutul anului școlar este marcat de criză. Sindicaliștii amenință cu un blocaj în sistem. Ministrul spune că îi aude, le răspunde și încearcă să ia măsuri. Totul, într-un context financiar dificil.  Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, David recunoaște că are propriile nemulțumiri însă nu și-a dorit să fie un ministru al „crizei”. Cât despre începutul anului, important este ca elevii să fie în clase, și nu organizarea unor „festivitățile grandioase”. „Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie, pentru că eu înțeleg supărările, nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ceea ce se întâmplă. Adică, nu mi-am propus să fiu ministru al crizei. Sigur că trebuie să începem școala într-o logică de criză. Sigur, cine dorește poate să facă festivități, ca să spun așa, mai grandioase, dar nu cred că e cazul într-o situație de criză. Poți să ai festivități decente, dacă nu vrei să ai festivități, nicio problemă. Ce este important? Copiii să fie în clasă și să ne ocupăm de ei”, este mesajul ministrului, cu o săptămână înaintea începerii anului școlar. Grevă după 9 septembrie? Șeful de la Educație le transmite sindicaliștilor că le aude nemulțumirile și îi îndeamnă la o atitudine „înțeleaptă”. „Protestele și nemulțumirile se aud. Eu le aud, încerc să le răspund, încerc să iau măsuri, încerc să ajut, dar cred că atitudinea înțeleaptă este pornind de la aceste nemulțumiri. Hai să încep. Încep să începem să construim pe termen mediu și lung. Avem de discutat bugetul pe 2026, să vedem ce schimbări dorim să implementăm, să trecem dincolo de logica de criză ce vrem de fapt de la sistemul acesta educațional și să folosim aceste nemulțumiri într-o logică funcțională”. Își mai permite educația un blocaj precum cel din 2023? Sindicaliștii anunță că vor lua o decizie cu privire la greva generală, pe 9 septembrie, a doua zi după începutul școlii. Își mai permite sistemul de învățământ un blocaj precum cel din mai – iunie 2023, care a dus la amânarea examenelor pentru clasa a VI-a și a examenelor orale de la sesiunea de bacalaureat? Ministrul David speră să nu se ajungă la grevă. „Eu cred că nu. Sper să nu se întâmple. Repet, mesajul meu este acesta, supărările sunt de înțeles. Nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ce trebuie să facem și de măsurile de crize. Dar, hai să construim pe această supărare, că n-avem cu cine să ne luptăm. Da, faci proteste, ceri demisii, faci greve. Eu nu sunt un ministru încântat”. Șeful de la Educație și-ar da demisia, cerută insistent de către sindicaliști, dacă acest pas „ar rezolva criza și problemele” din sistemul de învățământ. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză” Însuși ministrul se declară nemulțumit de măsurile luate și amintește de Raportul QX, care conține 10 reforme, propuse de el, pentru sistemul de învățământ. Însă, în situația actuală educația se reduce la a găsi bani de salarii și burse. „Trebuie să fii absurd să spui, nu mai plătim profesorii, dar noi ne apucăm să facem schimbări”, declară ministrul. „Aproape nicio măsură de criză, dacă era o situație normală, eu n-aș fi luat-o. Sau n-aș fi luat-o așa sau n-aș fi luat-o în acest ritm. Nu uitați că eu am venit cu un program, QX, de reforme, am prezentat 10 reforme pentru sistemul nostru. M-am trezit că dintr-un ministru al reformelor am devenit un ministru al crizei, pentru că efectiv nu sunt bani, iar, ca ministru, prima mea prioritate este să mă asigur că până la sfârșitul anului avem bani de salarii și burse. (…) Trebuie să fii absurd să spui, domnule, nu mai plătim profesorii, nu mai dăm burse, dar noi ne apucăm să facem schimbări, reforme în sistem, sistemul se blochează”, explică David. David subliniază că măsurile luate de Guvernul Bolojan sunt „de criză”. Reforma vine abia după ce sistemul de stabilizează din punct de vedere fiscal bugetar. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză pentru a putea supraviețui financiar și pentru a putea avea salarii și burse până la sfârșitul anului. Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar”. AUTORUL RECOMANDĂ:

UPDATE | Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONFIRMAT de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor

Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în creștere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile  în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a crescut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun  (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli  au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile  Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei,  în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Ministrul Energiei anunță că va prezenta în CSAT un document strategic/ Ivan: Statul să fie activ, nu să se plângă de vremea de afară

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3CNN, că pregătește un document strategic care va fi depus în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a prezenta situația energetică a României și soluțiile pentru ieșirea din criză. ”Am decis, am avut discuţii cu cei mai importanţi oameni din statul român pe această temă, am prezentat-o şi în guvern şi urmează să o prezint prin documente asumate, iar în momentul de faţă, pregătesc pentru a depune în cel mai scurt timp un document strategic în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care să arate, din punct de vedere operaţional, cum a ajuns România aici, dar mai ales cum poate să depăşească acest moment”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan spune că e timpul ca statul să joace un rol activ, nu reactiv și că trebuie eliminată birocrația. ”Acest instrument are mai multe componente, odată legislativ, să scurtăm tot ce înseamnă birocrație excesivă și să fie lucrurile foarte clare, din start. Un rol mai puternic al statului, pentru că astăzi statul român are atât companiile care produc energie electrică, are participaţie majoritară şi la companiile care transportă energie electrică, o distribuie sau o furnizează către clientul casnic, şi aici cred foarte mult că statul trebuie să joace rolul activ, nu doar reactiv, să se plângă că piața, vremea de afară ne încurcă foarte mult”, a menționat ministrul Energiei.

Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONTRAZIS de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor

Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile  în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun  (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli  au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile  Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei,  în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Ministrul de Finanțe al Franței: „Nu cred într-o criză financiară. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia”

Ministrul de Finanțe francez Eric Lombard a declarat joi că nu vede niciun risc de criză financiară în Franța și că statul își va atinge ținta de deficit de 5,4% din Produsul Intern Brut din acest an. Mesajul ministrului era menit să liniștească investitorii, în contextul în care Guvernul francez se va confrunta cu o moțiune de cenzură luna viitoare, notează Reuters. Moțiunea de cenzură vine în contextul planurilor anunțate de premierul Francois Bayrou în încercarea de a readuce finanțele țării pe drumul cel bun. Partidele de opoziție au declarat că vor vota împotriva Guvernului minoritar în timpul moțiunii de cenzură din 8 septembrie. Deficitul public:  5,4% din PIB în 2025, 4,6% în 2026 La rândul său, chiar Lombard vorbise, la începutul acestei săptămâni, despre un potențial risc de a avea nevoie de o intervenție a Fondului Monetar Internațional, dacă Franța nu își pune finanțele în ordine. Cu toate acestea, Lombard a adoptat un ton mai liniștitor joi, în timpul unei conferințe a grupului de lobby de afaceri din Franța MEDEF. „Nu cred într-o criză financiară”, a spus Lombard. „Țara este bogată, țara crește, țara este administrată, este sub control, iar companiile din Franța își fac treaba. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia.” Lombard a mai spus că deficitul public va fi redus la 5,4% din Produsul Intern Brut până la sfârșitul anului, așa cum era planificat, și 4,6% în 2026, notează Bloomberg. Liderii de afaceri prezenți la conferință au declarat că criza politică prezintă riscuri mari pentru economie. Sondajele de opinie efectuate după anunțul lui Bayrou arată că majoritatea francezilor doresc acum noi alegeri naționale, indicând o nemulțumire tot mai mare față de politică și un risc de incertitudine de durată. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”

Bolojan guvernează PRIN ASUMARE?! / De frica CCR, premierul își angajează răspunderea de 5 ori în Parlament, pe pachetul 2 Bolojan guvernează PRIN ASUMARE?! / De frica CCR, premierul își angajează răspunderea de 5 ori în Parlament, pe pachetul

Ilie Bolojan va merge de cinci ori în fața Parlamentului, pentru a-și angaja răspunderea pe al doilea lot de reforme. De teamă că nu pice la Curtea Constituțională, premierul va sparge pachetul 2 de măsuri în 5 distincte. Motivul a fost explicat miercuri seară, la Antena 3 CNN. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat. Sunt lucruri….e foarte posibil să avem acest pachet pe 5 proiecte. (…) Procedura de asumare va fi săptămâna viitoare”, a declarat Bolojan. Cele cinci proiecte de reformă vor fi adoptate într-o ședință extraordinară de Guvern, vineri sau sâmbătă, potrivit premierului. Până atunci, se așteaptă avize de la Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ şi Consiliul Tripartit. Spre exemplu, CES a amânat avizarea, miercuri, la Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, prezent în reformele lui Bolojan. Și ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat la Digi 24, că Executivul își va asuma răspunderea pe cinci pachete separate, pentru a nu exista riscul să pice la CCR. S-a decis împreună cu Secretariatul General, să mergem pe cinci pachete separate. Există şi un precedent, s-au mai făcut în istorie, cred că pe vremea domnului Boc, a mai fost un moment în care s-a mers în Parlament cu două proiecte separate. Mergem cu toate cinci, împreună, este mai coerent din punct de vedere legislativ şi înlătură pericolul unei decizii proaste, în cazul unei verificări de constituţionalitate”, a spus Ionuţ Moşteanu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor

Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI)  „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,

Ce i-a cerut Nicușor Dan lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile speciale / Vedem în ce măsură putem integra

Ilie Bolojan povestește ce i-a cerut Nicușor Dan pe „componenta de magistrați” din pachetul 2 de măsuri. Dacă păstrează misterul pe numirile la șefia serviciilor secrete, premierul dezvăluie solicitarea șefului statului, care a descins, marți seară, la Palatul Victoria, într-o vizită de o jumătate de oră.  Bolojan spune că s-au încheiat negocierile între partide pe pachetul 2, inclusiv pe subiectul pensionării magistraților. Nicușor Dan vrea o „perioadă de tranziție”. „Aseară, practic târziu am reușit să închidem aproape toate capitolele și în această dimineață toate detaliile au fost reglate, iar solicitarea dânsului (n.r. Nicușor Dan) pe componenta de magistrați, având în vedere propunerea legată de modificări le la pensionare a magistraților, a fost să se găsească o formule prin care să existe o perioadă de tranziție, pe care cei care intră la pensionare după noile reglementări – adică ar intra la o vârstă de pensionare standard de 65 de ani, să poată parcurge în așa fel încât să nu există o trecere bruscă”, povestește Bolojan. Bolojan zice că va vedea „în ce măsură” poate integra solicitarea președintelui, anunțând că a avut o întâlnire la Cotroceni. „Pe acest subiect am avut o întâlnire la Cotroceni cu reprezentanții instituțiilor juridice și domnul președinte nu a făcut decât să-și exercite această competență legală de a media între instituții atunci când apar divergențe”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Ministrul Finanțelor se joacă cu nervii antreprenorilor! Propune o nouă modificare capitalului social minim pentru SRL-uri: „Un sistem adaptiv”

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat marți, 25 august, că a propus în ședința coaliției modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. Acesta a precizat că a recurs la această măsură „în urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial”. După ce ministrul Finanțelor propusese modificarea capitalului social minim impus pentru SRL-uri la 8.000 de lei, Nazare pare să fi cedat presiunii din partea antreprenorilor și propune o măsură ceva mai blândă: „Am susținut ieri, în ședința coaliției de guvernare, o măsură importantă pentru IMM-uri și start-up-uri – modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. În urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii”, a scris marți pe Facebook Alexandru Nazare. Potrivit noului proiect de lege al ministrului de Finanțe în cazul companiilor cu venituri mai mici de 395.000 lei, capitalul social minim propus este de 500 lei. În cazul companiilor cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei: capitalul social minim devine 5.000 lei. În privința firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei, capitalul social minim propus devine 90.000 lei. „Practic, pentru societățile nou-înființate, capitalul social minim pornește de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate și accesibilitate antreprenorilor la început de drum. Odată cu creșterea activității, crește și capitalul social minim. În plus, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea privește doar capitalul social”, transmite ministrul. Acesta a explicat de ce este necesară această măsură: „Azi, în România, poți înființa o firmă cu 1 leu capital social. Această sumă modică a avut rolul inițial de a susține start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariția a numeroase firme-fantomă. Practic, oricine are 1.000 de lei poate înființa azi 1.000 de SRL-uri. Ceea ce s-a și întâmplat, ducând la apariția generalizată a fenomenului de firme – fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri și către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din rețele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevărații beneficiari ai unor tranzacții ilegale. Aceste firme creează pagube uriașe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi – firme care existǎ doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe și impozite neîncasate”. Proiectul este încă în consultare publică. Recomandarea autorului: Lovitură pentru antreprenori! Firmele nou înființate OBLIGATE să aibă un capital social de 8.000 de lei. De când se aplică măsura Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe