Etichetă: Știri politice

Moșteanu plânge la mormânt străin și mai depune și coroane de flori. Oficialul român s-a recules la monumentul soldaților căzuți, de la Kiev

Ca să justifice o ieșire peste hotare, în calitate de oficial al României, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, are gândurile îndreptate ” către toți cei care și-au pierdut viața în acest război nedrept, declanșat de Rusia lui Putin”. Așa că, merge la Kiev ca să depună „o coroană de flori în memoria tuturor victimelor”.  Ionuț Moșteanu a fost la Kiev, unde a depus și s-a recules la mormântul eroilor căzuți în războiul dintre Ucraina și Rusia. S-ar putea spune că gestul său se înscrie în seria celor firești, mai ales dacă ar fi fost ministru de Externe. Moșteanu este Ministrul Apărării Naționale, iar România e plină de monumente ale eroilor căzuți în războaiele la care România a fost parte a conflagrațiilor1. Șeful MapN n-a fost zărit cu vreo floare în fața vreunui astfel de edificiu ridicat în cinstea soldaților români căzuți la datorie. „Astăzi, la Kiev, în ziua în care Ucraina își sărbătorește independența, gândurile mele se îndreaptă către toți cei care și-au pierdut viața în acest război nedrept, declanșat de Rusia lui Putin. Civili nevinovați, familii distruse, copii rămași fără părinți – victimele agresiunii ruse nu pot fi uitate. Am depus o coroană de flori în memoria tuturor victimelor. Poporul ucrainean merită toată admirația și sprijinul nostru pentru curajul cu care apără nu doar libertatea lor, ci și securitatea Europei. Fiecare zi de rezistență ucraineană înseamnă mai multă siguranță pentru România și pentru toți aliații noștri. România rămâne ferm de partea Ucrainei. Nu vom ceda în fața propagandei și presiunilor venite dinspre partidele aliniate Moscovei”, a scris Moșteanu, duminică, pe facebook. Ionuț Moșteanu a fost prezent la Kiev, duminică,  la manifestările prilejuite de Ziua Independenței Ucrainei. Potrivit unui comunicat al MApN, Moşteanu a luat parte la o ceremonie de comemorare a militarilor ucraineni căzuți în luptă și a participat la evenimentul „Defence Cooperation Forum. Future Warfare”. Aici, Moșteanu prezintă contribuția și sprijinul constant al României pentru Ucraina, precum și rolul activ al țării noastre, în cadrul eforturilor internaționale de consolidare a securității și stabilității regionale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ionuț Moșteanu îi asigură pe români că nu va fi niciun RĂZBOI cu Rusia: „Vedem zilele acestea multe fake news-uri despre exercițiile de antrenament” Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, cerea anul trecut arestarea lui Teodosie. Azi, a ascultat pios slujba, împreună cu alți USR-iști

Partidul Moldova Mare, asociat cu Ilan Șor, a fost scos din cursa electorală de la Chișinău. La fel, partidul Pentru Oameni, Natură și Animale

Alegerile parlamentare din Moldova, decisive pentru consolidarea traiectoriei europene a tării, au intrat pe ultima sută de metri. Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat sâmbătă, 23 august, lista Partidului Politic Alianța „Moldovenii” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Dar două formațiuni au fost respinse, inclusiv Partidul Politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, asocizată oligarhului fugar Ilan Șor, si partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, din motive care vizează nereguli în desemnarea candidaților. Campania electorală pentru alegerile parlamentare va începe pe 29 august, iar alegerile vor avea loc pe 28 septembrie. Potrivit CEC, s-a constatat că unul dintre candidații de pe lista partidului se încadrează în prevederile articolului 16 din Codul electoral, care interzice alegerea persoanelor cu condamnări definitive sau cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Excluderea acestuia a făcut întreaga listă neconformă și a dus la respingerea cererii formațiunii. Formațiunea este condusă de Victoria Furtună, fostă procuroare, sancționată de Uniunea Europeană la 15 iulie, împreună cu alți afiliați ai oligarhului fugar Ilan Șor. Sancțiunile presupun blocarea conturilor și bunurilor atât în UE, cât și în Republica Moldova, precum și interdicții de circulație. CEC a respins și lista partidului „Pentru Oameni, Natură și Animale”, invocând nereguli în desemnarea candidaților. Numărul concurenților electorali înregistrați oficiali de CEC în cursa pentru parlamentare se ridică la 16. Recomandarea autorului: Maia Sandu, primele declarații despre alegerile prezidențiale din România. S-a implicat sau, nu, Republica Moldova

Republica Moldova cumpără, avantajos, peste 50% din energie de la români. Noi importăm de la moldoveni, la prețul pieței, grâu, mobilier și vin

Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, în Republica Moldova, în prima sa vizită oficială peste hotare, în calitate de șef al Executivului. Întâmpinat la Chișinău de omologul său Dorin Recean, cei doi oficiali au susținut împreună și câteva declarații. Așa am aflat că Moldova cumpără din România peste 50% din consumul de energie, la preț avantajos.  Vizita de lucru de la Chișinău, a premierului Ilie Bolojan, a dezvăluit o altă manieră în care România își ajută frații de peste Prut, în afara suportului acordat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit premierului Dorin Recean, moldovenii cumpără de la români energie ieftină. Peste 50% din consumul de energie al Moldovei este luat din România. „Vă mulțumim că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic! Luăm din România peste 50% luăm din energia noastră, la prețuri avantajoase,  și construim împreună linii de interconexiune pentru securitatea noastră energetică.  O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România.” În timpul acesta, țara noastră cumpără de la moldoveni „grâu, mobilier și vinuri”, la prețul pieței. Ca să nu mai vorbim de cele peste „1600 de companii românești care oferă locuri de muncă” în Republica Moldova. „O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România. De la conductoare electrice, grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Viitorul se construiește nu se ghicește”, a mai spus Recean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, în Republica Moldova: „Am construit aici, poduri, școli și grădinițe”/Recean: „Luăm din România peste 50% din energia noastră” Maia Sandu l-a dus pe Nicușor Dan la Festivalul Lupilor și al Zamei. Bolojan merge la Festivalul Tezaur Național și la o casă de cultură dintr-un sat

Jaful Național – Microbuze electrice. Top 10 județe care au plătit prețuri astronomice pe bucată. Pe ce loc se află județul premierului Ilie Bolojan

Când România a început să investească, cu bani din PNRR, în microbuze școlare electrice, planul părea simplu. Fiecare județ urma să primească vehicule moderne pentru elevi, la un preț corect, estimat de Comisia Europeană la 78.000 de euro pe bucată. Dar realitatea românească a demonstrat că același model de microbuz poate costa și dublu, în funcție de județ. În Olt, fiecare microbuz de 16+1 locuri a ajuns să coste peste un milion de lei, aproape dublu față de Sălaj, unde același vehicul a fost achiziționat cu 590.000 de lei. Diferența nu stă în baterii, scaune sau dotări, ci în modul în care au fost concepute și evaluate licitațiile de către autoritățile locale. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană estimase un preț mediu de 78.000 de euro pe vehicul. În teorie, toți elevii ar fi trebuit să călătorească în microbuze moderne, eficiente și ecologice. În realitate, cu aceeași sumă, statul a cumpărat doar 1.300 de microbuze, iar prețurile au depășit de două, chiar de trei ori, estimarea inițială. Potrivit ReporterIS, firma Aveuro Internațional din Prahova a câștigat peste 50% dintre licitații. Patronul ei, Vlad Papuc, fiul Rodicăi Papuc, apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu, judecat pentru corupție, a reușit să transforme licitațiile publice cu Consiliile Județene din țară într-o afacere profitabilă pentru firma sa. Potrivit investigației citate, microbuzele marca Ford sau Mercedes-Benz sunt cumpărate de Aveuro cu aproximativ 90.000 de euro, dar vândute autorităților cu prețuri care depășesc 200.000 de euro. Carosajul, transformarea microbuzului în versiunea „școlară”, pare să fie singura modificare majoră operată de firma prahoveană. Schema a funcționat aproape identic în toate județele. Caiete de sarcini, competiție redusă, prețuri amețitoare și contracte repetate acordate aceleiași companii. Indiferent de culoarea politică a președintelui Consiliului Județean – PNL, PSD sau UDMR – rezultatul a fost același: prețul microbuzelor diferă în funcție de județ, dar cu aceleași dotări. Top 10 județe cu cele mai scumpe microbuze Gândul a analizat datele disponibile pe Termene.ro și a întocmit un top al județelor/ localităților care au plătit cel mai mult pe un microbuz școlar electric. Valorile prezentate sunt fără TVA. 1. Olt – 1.313.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Olt s-au achiziționat 20 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.260.000 lei. Un microbuz a costat de 3,4 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Olt: Marius Oprescu – PSD Sursa: Facebook/ PSD Olt 2. Prahova, comuna Dumbrăvești – 1.230.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În comuna Dumbrăvești din Prahova s-a achiziționat un singur microbuz. Deși cu aceiași bani s-ar fi putut cumpăra 3 microbuze. Microbuzul a costat de 3,2 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Prahova: Virgiliu Daniel Nanu – PSD Sursa: Facebook/ CJ Prahova 3. Mureș – 1.213.131 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Mureș s-au achiziționat 7 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 8.491.917 lei. Un microbuz a costat de 3,1 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Mureș: Péter Ferenc – UDMR Sursa: Facebook/ Péter Ferenc 4. Gorj- 1.131.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Gorj s-au achiziționat 27 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 30.537.351 lei. Un microbuz a costat de 2,9 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Gorj: Cosmin Popescu – PSD Sursa: Facebook/ Comsin Popescu 5. Satu Mare- 1.113.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Satu Mare s-au achiziționat 3 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 3.339.000 lei. Un microbuz a costat de 2,8 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Satu Mare: Pataki Csaba – UDMR Sursa: Facebook/ Pataki Csaba 6. Iași – 1.014.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Iași s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.364.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Iași: Costel Alexe – PNL Sursa: Facebook/ Costel Alexe 7. Vaslui – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Vaslui s-au achiziționat 6 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 6.078.078 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Vaslui: Ciprian Ionuț Trifan – PSD Sursa: Facebook/ Ciprian Ionuț Trifan 8. Suceava – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Suceava s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.338.338 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Suceava: Gheorghe Șoldan – PSD Sursa: Facebook/ Gheorghe Șoldan 9. Maramureș – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Maramureș s-au achiziționat 31 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 31.403.403 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Maramureș: Gabriel Valer Zetea – PSD Sursa: Facebook/ Gabriel Valer Zetea 10. Constanța – 1.013.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Constanța s-au achiziționat 5 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 5.065.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Constanța: Florin Mitroi – PNL Sursa: Facebook/ Florin Mitroi Sălajul, cel mai mic preț pe un microbuz identic cu cel de la Iași sau Olt Dacă județul Olt conduce detașat topul, plătind peste 1,3 milioane de lei pentru fiecare microbuz, la polul opus se află județul Sălaj, care a reușit performanța de a cumpăra 51 de microbuze identice de 16+1 locuri la doar 590.000 de lei pe unitate, fiind cel mai mic preț înregistrat de firma Aveuro în licitațiile cu CJ-urile pentru microbuzele școlare, potrivit datelor de pe Termene.ro. Întrebarea care se pune este simplă. Cum de Olt și Iași plătesc aproape dublu față de Sălaj pentru același microbuz de 16+1 locuri? Datele disponibile în SEAP arată că microbuzele sunt identice. Diferența nu este

La o lună după inundațiile devastatoare de la Broșteni, premierul Ilie Bolojan și-a făcut timp să treacă prin zona calamitată

Premierul Ilie Bolojan a avut o vizită neanunțată în țară cu opriri pe șantierul Autostrăzii Moldovei, în orașul Târgu Neamț și în Broșteni, localitatea afectată de către inundații în iulie. Vizita lui Bolojan nu era anunțată pe agenda oficială a Executivului. Pe parcursul vizitei, premierul a fost însoțit de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, și de prefectul județului, Traian Andronachi. În prima parte a vizitei sale neoficiale, Ilie Bolojan a fost la Târgu Neamț, unde s-a întâlnit cu mai multe autorități locale, relatează Intermedia. Publicul și presa nu au avut acces în zona întâlnirii, care s-a ținut la sediul Primăriei Târgu Neamț. Sâmbătă, Ilie Bolojan urmează să meargă la Chișinău. Vizita premierului în Republica Moldova fost anunțată prima dată de oficialitățile de peste Prut. Ulterior, s-a trimis o informare și de la Palatul Victoria. Sursa foto: Facebook / Intermedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan merge în Republica Moldova: „Discuțiile se vor axa pe aspecte legate de integrarea europeană a Republicii Moldova” Premierul Bolojan dă asigurări că Autostrada Moldovei (A7) nu va pierde FINANȚAREA

Programul RABLA Auto 2025: Ecotichet de 18.500 de lei pentru mașinile electrice. Ministerul Mediului a publicat ghidul spre consultare publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, vineri, în consultare publică, Ghidul de finanțare pentru Programul Rabla Auto 2025. Documentul include modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 41/2025, care vizează proiectele finanțate din PNRR și din fonduri naționale. Cea mai importantă noutate este creșterea ecotichetului pentru achiziția de mașini electrice sau cu pilă de combustie pe bază de hidrogen, care va ajunge la 18.500 de lei. Sprijinul este acordat persoanelor fizice prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Pentru celelalte tipuri de autovehicule, cuantumul bonusurilor rămâne neschimbat: 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hibrid sau pentru o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Diana Buzoianu: Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi „Am înțeles că Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi, ci rămâne un instrument important prin care cetățenii fac pași siguri către un aer mai curat. Ecotichetul pentru electrice a fost ajustat, dar această decizie permite ca, în condițiile bugetare actuale, să putem oferi unui număr cât mai mare de români șansa de a beneficia de sprijin. În paralel, încercăm să construim un cadru de finanțare mai stabil și durabil pe viitor prin Fondul Social pentru Climă. Obiectivul rămâne același: mai puțină poluare și o tranziție treptată spre mobilitate curată în România”, a spus ministra Mediului. Consultarea publică pentru Ghidul de finanțare Rabla 2025 este deschisă pe site-ul ministerului, urmând ca programul să fie lansat oficial după adoptarea formei finale. Foto: Shutterstock

Miruță, pus la zid de SALROM după ce s-a lăudat cu exploatarea grafitului de la Baia de Fier

Societatea Naţională a Sării susține, după anunţul ministrului Economiei, Radu Miruţă, despre zăcământul de grafit de la Baia de Fier şi despre valaorea acestuia, că prelungirea licenţei de exploatare nu este „un demers izolat sau de moment”, ci „rodul unui efort susţinut depus în ultimii trei ani de către echipa Salrom, în colaborare cu direcţii de specialitate din minister şi din Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRMPSG).  „Un element esenţial care a făcut posibilă această prelungire a fost implicarea Salrom în modificarea Legii minelor nr. 85/2003, ceea ce a permis crearea cadrului legal pentru obţinerea licenţei şi reluarea activităţii de extracţie în arealul Baia de Fier, oferind astfel o nouă şansă valorificării unei resurse strategice pentru economia naţională”, se arată într-un comunicat de presă al Salrom. Potrivit societății, grafitul este o materie primă critică rară, inclusă pe lista UE a materialelor esenţiale pentru tranziţia verde, fiind folosit în producţia de baterii pentru vehicule electrice, industria energetică, aerospaţială şi în aplicaţii avansate precum semiconductorii şi grafenul. „România deţine una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, iar Salrom devine astfel o companie strategică pentru economia românească în acest context”, notează sursa citată. Conform societății, Salrom are o tradiţie îndelungată în exploatarea şisturilor grafitoase de la Baia de Fier, activitate desfăşurată între anii 1979 şi 2006. „Expertiza acumulată în extracţia şi procesarea grafitului, împreună cu resursa umană calificată pe care Salrom o deţine şi în prezent, oferă companiei o bază solidă pentru reluarea activităţii în condiţii moderne şi sustenabile, în concordanţă cu standardele europene. Obţinerea prelungirii licenţei a implicat sute de ore de muncă, documentaţie tehnică riguroasă, avizări succesive şi dialog constant cu autorităţile implicate. Echipa Salrom a fost şi rămâne motorul acestui proiect, asumându-şi responsabilitatea de a relansa extracţia unei resurse esenţiale pentru industriile viitorului”, se arată în comunicat. Mai mult, Salrom „a iniţiat discuţii avansate” cu potenţiali finanţatori, de pe piaţa internă şi internaţională, pentru identificarea celor mai bune soluţii de finanţare, încă din luna martie 2025, când proiectul a fost declarat ca fiind de interes strategic la nivelul Uniunii Europene, informează compania. „Regretăm că în spaţiul public au apărut afirmaţii care atribuie merite unor persoane ce nu au participat în mod concret la acest proces. Considerăm că efortul real al profesioniştilor care, cu discreţie şi responsabilitate, lucrează pentru proiecte strategice vitale pentru dezvoltarea României trebuie recunoscut şi apreciat ca atare. Salrom îşi reafirmă angajamentul pentru valorificarea durabilă a resurselor minerale naţionale, în interesul statului român şi al dezvoltării economice pe termen lung”, mai spune sursa citată. Joi seară, ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat că statul român rămâne beneficiarul licenței, iar România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj. El a subliniat că urmează finanţarea şi a dat asigurări că este în căutarea celei mai bune oferte pentru România. Ţara noastră are tehnologia necesară pentru a exploata grafitul şi oameni cu expertiză, însă nu avem tehnologia pentru a-l transforma în grafen prin exfoliere. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX   RECOMANDAREA AUTORULUI: România va putea relua exploatarea grafitului din Gorj/ Miruță: Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români

Guvernul și MINCIUNA prin omisiune. A majorat TVA-ul la utilități încă din luna iulie. Ministrul de Finanțe, explicații halucinante

Deși, potrivit măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, TVA-ul urma să se majoreze la 21% din luna august, facturile pentru utilități, dar și alte servicii recurente pentru luna iulie vor apărea cu taxa deja majorată. Alexandru Nazare a precizat că Executivul „a aplicat corect legea, fără să ia bani în plus de la cetățeni”.  „Nu a existat nicio omisiune din partea Ministerului Finanțelor, aşa cum se propagă greşit în spațiul public. Articolul 281 din Codul Fiscal stabilește de multă vreme această procedură, folosită constant în toate situațiile de modificare a TVA. Prin urmare, Ministerul Finanțelor a aplicat corect legea, fără să ia bani în plus de la cetățeni, iar orice încercare de denaturare a adevărului fiscal constituie fake news. Dacă, în schimb, există companii care au facturat diferit de prevederile legale, cu scopul de a obține sume necuvenite de la români, ANAF va interveni prompt pentru a verifica situația și a dispune măsuri clare. Nu vom accepta ca oamenii să plătească sume necuvenite.” Ce prevede Articolul 281 din Codul Fiscal „În cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de închiriere, de leasing, de concesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, și alte livrări/prestări asemenea, se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate sau, în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an.” Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe: „să dea înapoi banii luați pentru perioada 01 iulie – 01 august” Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a transmis o solicitare prin care cere Ministerului de Finanțe „să dea înapoi banii luați românilor pentru perioada 01 iulie – 01 august 2025”. „Aproape fiecare român primește cel puțin o factură de telefonie, utilități, leasing, sală de sport sau alte servicii cu prestare continuă. Această situație a apărut ca urmare a omisiunii de a modifica corespunzător prevederile articolului 281 din Codul fiscal, în momentul creșterii cotei TVA. 1. Rectificarea urgentă a situației prin modificarea de îndată a legislației incidente, astfel încât să fie eliminate efectele acestei erori. 2. Introducerea unei reglementări clare care să prevadă returnarea către cetățeni a sumelor plătite nejustificat cu titlu de TVA majorată pentru perioada 01 iulie – 01 august 2025”, se arată în scrisoarea acestuia. Foto: Mediafax/Alexandru Dobre Autorul recomandă: Guvernul pregătește SUPRATAXAREA mașinilor poluante. Impozit cu până la 170% mai mare. Nici proprietățile nu scapă Nazare ne explică, DIN NOU, de ce trebuie redus deficitul: Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid Se scumpesc reparațiile auto, după majorarea accizelor și a cotei TVA, de la 1 august 2025

Bolojan promite că reduce funcționarii, dar Oradea e campioană la angajări. Zeci de mii de posturi noi în administrația locală

Numărul angajaților din administrația locală a crescut în ultimii zece ani cu peste 50.000, ajungând la 281.427 în mai 2025, potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de Ministerul de Finanțe. Este vorba despre funcționarii din primării, consilii județene și autoritățile din subordinea acestora, activi în domenii precum ordine publică, sănătate, asistență socială, transport sau cultură. Creșterea la nivel național este de 21%, însă în unele zone saltul a fost mult mai abrupt. Județul Ilfov conduce clasamentul, cu un plus de 43% față de 2015 (de la 4.200 la aproape 6.000 de angajați). Teleorman și Neamț urmează cu majorări de peste 40%. Bucureștiul este singurul județ unde s-a înregistrat o scădere, însă Capitala rămâne cel mai „suprapopulat” la capitolul personal administrativ, cu peste 17.000 de angajați. Oradea, campioana angajărilor Topul municipiilor reședință de județ este condus de Oradea, unde numărul de funcționari din aparatul primăriei a crescut de la 254 la 452 în ultimul deceniu, un plus de aproape 200 de angajați. Orașul este urmat de Târgu-Jiu (+171) și Cluj-Napoca (+152). În schimb, la Buzău schema s-a redus, primăria având astăzi cu 34 de angajați mai puțini decât în 2015. Reforma Bolojan Premierul Ilie Bolojan, care a condus timp de trei mandate Primăria Oradea, orașul cu cele mai multe angajări în ultimii zece ani, promite acum o reformă a administrației locale. Planul vizează plafonarea numărului de funcționari pe criterii obiective: populația pentru primării și indicatori precum numărul de unități administrative, existența unui spital județean sau volumul de autorizații de construire pentru consilii județene. „Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine. Şi avem primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. Avem consilii judeţene care au un număr aproximativ de 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici, care au peste 200 de angajaţi, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncţionalităţi în activitate’, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă din luna iulie. Ceea ce premierul nu a menționat este că, în perioada în care conducea Oradea, aparatul primăriei a fost dublat ca dimensiune. România are în prezent 1.305.595 de bugetari, conform ultimelor date din iunie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu 118.378 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandxru Dobre CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, întrevedere cu Procurorul General pe tema REFORMEI din justiție Gara de Nord, în vizorul lui Ciprian Șerban. Ce planuri de MODERNIZARE propune ministrul Transporturilor AVOCAT implicat în fraude imobiliare, trimis în judecată într-un nou dosar

Scădere peste așteptări a economiei Germaniei în trimestrul doi. Bundesbank se așteaptă la o stagnare în trimestrul trei

În al doilea trimestru din 2025, economia Germaniei a înregistrat o scădere mai mare decât se estima inițial, din cauza rezultatelor mult mai slabe ale companiilor din sectorul de producție. Evoluția a venit după o creștere a exporturilor către SUA la începutul anului, care avea scopul de a evita plata taxelor vamale ale Administrației Trump. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% față de trimestrul anterior, a anunțat vineri biroul național de statistică al Germaniei, revizuind în scădere estimarea preliminară de -0,1%. Evoluția investițiilor a fost, de asemenea, un factor negativ important – investițiile au scăzut cu 1,4% – în timp ce consumul privat a oferit un sprijin semnificativ mai mic decât se credea inițial. „Producția industrială, în special, a avut performanțe mai slabe decât s-a presupus inițial”, a declarat agenția de statistică într-un comunicat. Un regres pentru cea mai mare economie a Europei Contracția economică marchează un regres pentru cea mai mare economie a Europei și spulberă speranțele că Germania va putea ieși în curând din recesiunea de doi ani care a urmat începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În primele trei luni ale anului 2025, PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,3% dar acest lucru s-a datorat parțial exporturilor către SUA. În iulie, Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu președintele Donald Trump, care va rezulta în impunerea unor taxe vamale de 15% pe majoritatea exporturilor din UE – un acord care a fost aspru criticat de industria germană. Economia germană suferă, de asemenea, din cauza unei creșteri globale slabe, incertitudinii geopolitice și problemelor de lungă durată, cum ar fi îmbătrânirea forței de muncă și birocrația excesivă. notează Bloomberg. Bundesbank a avertizat joi în raportul său lunar că PIB-ul ar putea din nou să nu crească în al treilea trimestru, și că cel mai probabil va exista o stagnare. În același timp, planurile noului Guvern german de a crește masiv cheltuielile pentru apărare și infrastructură au adus un oarecare optimism, efectele urmând să apară probabil în 2026. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania analizează diverse opțiuni de participare la protejarea Ucrainei /Rusia vrea cooptarea CHINEI în sistemul garanțiilor de securitate