Etichetă: Știri politice

FMI a publicat noile prognoze privind creșterea economică mondială în 2025 și 2026. Efectul taxelor lui Trump

Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările privind perspectivele economice globale pentru 2025 și 2026. FMI prognozează acum o creștere de 3% pentru economia globală în acest an – mai puțin decât creșterea de 3,3% din 2024, dar o îmbunătățire față de 2,8% cât prognoza FMI în aprilie. Pentru 2026, FMI se așteaptă ca creșterea economică mondială să ajungă la 3,1%, în creștere față de 3% din prognoza din urmă cu trei luni. Revizuirea estimărilor FMI vine în contextul în care politicile comerciale protecționiste ale președintelui SUA Donald Trump s-au dovedit până acum mai puțin dăunătoare decât se aștepta, dar rata de aproximativ 3% a creșterii economice globale este sub media din perioada dinainte de pandemia de coronavirus, notează Associated Press. Decizia lui Trump din 2 aprilie – „Ziua Eliberării”, în cuvintele președintelui – de a impune taxe vamale de 10% sau mai mult pe importurile din majoritatea țărilor lumii era de așteptat să aibă un impact mai mare asupra creșterii economice globale. Conform FMI, efectele negative au fost limitate. Parțial pentru că mulți importatori americani s-au grăbit să aducă bunuri din străinătate înainte ca taxele vamale lui Trump să intre în vigoare și parțial pentru că Trump a suspendat cele mai mari taxe (inclusiv o taxă de 145% pentru bunurile din China). „Această scădere modestă a tensiunilor comerciale, oricât de fragilă, a contribuit la reziliența economiei globale până acum”, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Această rezistență este binevenită, dar este și fragilă. Șocul comercial s-ar putea dovedi a fi mai puțin sever decât s-a crezut inițial, dar este încă considerabil și există tot mai multe dovezi că afectează economia globală”. Din octombrie până în iunie, taxele vamale au adus 108 miliarde de dolari la Trezoreria SUA, aproape dublu față de cele 55,6 miliarde de dolari din perioada similară a anului fiscal precedent. India, din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere FMI și-a majorat prognoza pentru creșterea economică a SUA la 1,9% în acest an și 2% în 2026, când reducerile mari de taxe pe care Trump le-a semnat pe 4 iulie sunt de așteptat să ofere „un impuls pe termen scurt”. Economia Chinei este de așteptat să crească cu 4,8% în acest an, o îmbunătățire semnificativă față de prognoza 4% a FMI din aprilie. Evoluția se datorează taxelor americane mai mici decât se aștepta și cheltuielilor guvernamentale. Creșterea economică a celor 20 de state din zona euro este estimată la 1%, în creștere de la 0,8% prognozat în aprilie. O mare parte din această creștere provine dintr-o creștere a exporturilor farmaceutice din Irlanda, programate pentru a nu fi afectate de taxele vamale ale lui Trump pe medicamente. Creșterea economică a Japoniei este așteptată să rămână lentă – 0,7% în 2025 și 0,5% în 2026. Se așteaptă ca India să fie din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere estimată la 6,4% atât în acest an cât și anul viitor. În ceea ce privește creșterea comerțului mondial, FMI și-a actualizat prognoza la 2,6% în acest an, în creștere față de prognoza de 1,7% din aprilie. Evoluția reflectă o creștere a livrărilor, în contextul în care exportatorii au încercat să anticipeze taxele vamale. Taxele mai mari din SUA sunt așteptate totuși să aibă un impact în cele din urmă. Conform FMI, comerțul va crește cu doar 1,9% anul viitor, în scădere de la 2,5% prognozat în aprilie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană anunță că acordul comercial cu SUA NU este obligatoriu la nivel juridic /Tratatul respectă „principalele interese economice ale UE”

Viorel Cataramă, despre Nicușor Dan: „Ăsta a fost omul ales de sistem, ăsta a fost votat de români, cu el defilăm”

Invitat în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, liberalul Viorel Cataramă a afirmat că Nicușor Dan este un „om ales de sistem” care „își vede de treabă liniștit” în calitate de „exponent al progresismului”.  „Ăsta a fost omul ales de sistem, ăsta a fost votat de români, cu el defilăm”, a spus Viorel Cataramă atunci când a fost întrebat de realizatorul emisiunii „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, despre ce crede cu privire la actualul președinte al României. „Ăsta a fost omul ales de sistem, ăsta a fost votat de români, cu el defilăm. E simplu. Spre deosebire de Băsescu, care avea idei și era ranchiunos și așa mai departe răzbunător, el își vede de treabă liniștit și iar spre deosebire de Klaus Iohannis, el este un exponent, un exponent al progresismului, pus acolo(..)’.  Cataramă a mai adăugat că partidul creat de Nicușor Dan, USR, este acela din care își revendică sprijinul actualul președinte. „El a creat un partid progresist, a rămas progresiv și se sprijină pe forțele progresiste. Da, și n-o să iasă. Dacă se schimbă și din Franța, în Marea Britanie și în Germania, fiind conservatori, atunci sigur că putem să ne gândim la o schimbare de opinie a domnului Nicușor Dan. Da, până atunci.” Urmărește emisiunea AICI! RECOMANDAREA AUTORULUI: Viorel Cataramă prevestește dispariția PSD și PNL: „Cum poate un partid numit PSD să guverneze împreună cu USR?” 🚨 Viorel Cataramă – CERE STATUL ROMÂN TAXĂ DE PROTECȚIE? | „Ai aflat? Cu Ionuț Cristache”

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic

Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!

Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu.  Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.

Sorin Grindeanu anunță ca PSD propune măsuri fiscale pentru taxarea MULTINAȚIONALELOR și o nouă lege a insolvenței în pachetul 2 fiscal

Liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat luni că PSD a venit cu o serie de propuneri în pachetul 2 fiscal care vizează taxarea externalizării profiturilor multinaționalelor. „Discutăm de măsuri fiscale din pachetul doi, care din perspectiva noastră sunt de două tipuri. O parte – și le-am mai spus – trebuie să fie de îndreptare a anumitor excese din pachetul unu și, în al doilea rând, măsuri care să se adreseze și spre ceea ce înseamnă o taxare a capitalului, în special a multinaționalelor și o urmărire mai bună a veniturilor pe care le obțin și a prețului și a taxării transferurilor sau a banilor care ies din țară”, a spus Grindeanu la sediul partidului. Potrivit acestuia, în această perioadă la Ministerul Finanțelor Publice se lucrează la rectificarea bugetară. „În primul rând, suntem într-o perioadă în care discutăm de rectificare bugetară, o rectificare bugetară pe care Ministerul Finanțelor, domnul Nazare, a început sau la care a început să lucreze și unde e nevoie de discuții cu toate ministerele, să știm unde ne aflăm, să știm ceea ce ne propunem până la sfârșitul anului, astfel încât să ne atingem toate țintele macroeconomice”. Cât despre măsurile fiscale pe care PSD le vede în pachetul doi, pe lângă cele care vizează marile companii transnaționale, Sorin Grindeanu a vorbit și despre modificări la legea insolvenței. „Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Are toată susținerea noastră domnul ministru Nazare. Am și transmis…. Am avut vineri întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și am transmis un set de propuneri”, a adăugat șeful PSD. Gândul a scris în exclusivitate, încă din 24 iulie, despre propunerile PSD din pachetul 2 fiscal – VEZI AICI. Sursa: Facebook/ PSD AUTORUL RECOMANDĂ:

Anastasiu nu vede nicio legătură între ASCENSIUNEA FULMINANTĂ a afacerilor partenerei de viață, Hildegard Helene Brandl, și susținerea politică a PNL

Nu este nici o legătură între tema conferinței, demisia în urma scandalului ANAF, și asocierea cu fabuloasa ascensiune a afacerilor în România a partenerei sale de viață Hildegard Helene Brandl, a afirmat fostul vicepremier al Guvernului Bolojan. Vorbim despre o companie privată de arhitectură care are activitate împreună cu constructori și așa mai departe în domeniu public și dacă are contracte legale, nu văd care ar fi problema, a explicat Atanasiu. Deci acest lucru nu n-are nicio legătură cu tema conferinței de presă. Dacă înțeleg eu bine întrebarea. Vorbim despre o companie privată de arhitectură care are activitate împreună cu constructori și așa mai departe în domeniu public și dacă are contracte legale, nu văd care ar fi problema. Dacă e ceva nelegal în aceste chestiuni, vă rog să semnalați autorităților statului și dacă e ceva nelegal acolo, din punctul meu de vedere, statul trebuie să-și facă datoria. Mulțumesc. Ascensiunea fulminantă a firmei UNITH2B Arhitecta Hildegard Helene Brandl, partenera de viață a vicepremierului Dragoș Anastasiu, a petrecut 25 de ani în Germania, 5 ani în Venezuela și 1 an în Caraibe, iar în anul 2013 a înființat – în România – firma UNITH2B. În anul 2016, Hildegard Helene Brandl s-a înscris în PNL, iar firma pe care o administrează obține contracte cu statul pe bandă rulantă, prin „Cumpărare directă”. Brandl a încheiat, prin firma UNITH2B, un număr record de contracte prin încredințare directă cu instituții publice din România, în special în zone dominate politic de lideri PNL apropiați de președintele Klaus Iohannis și de fostul primar al Oradei, Ilie Bolojan. Majoritatea contractelor semnate de Unith2B au fost atribuite de primării sau instituții aflate în județe – Bihor, Hunedoara, Sibiu, Caraș-Severin și Bistrița –  considerate zone în care influența politică a PNL este tradițional dominantă, iar administrațiile locale sunt conduse de apropiați ai liderilor naționali ai partidului. Recomadarea autorului: Firma partenerei de viață a lui Anastasiu, CAMPIOANĂ la contracte cu statul! Cuvântul de ordine, „cumpărare directă” Momentul când l-a bufnit PLÂNSUL pe Dragoș Anastasiu după ce și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier

Sindicatul angajaților PALATUL VICTORIA salută „demisionarea” lui Anastasiu: „Deși tardivă, această retragere era inevitabilă”

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului precizează într-un comunicat de presă „Toată Europa și întreaga lume vor nota faptul că România are un viceprim-ministru care justifică mita, decredibilizează justiția și descrie propriul Guvern ca pe un asupritor sistemic al mediului economic”. „Am luat act de demisia domnului Michael-Dragoș Anastasiu din funcția de viceprim-ministru al Guvernului României. Deși tardivă, această retragere era inevitabilă, în contextul unei crize de credibilitate fără precedent, generată nu doar de fapte, ci și de afirmațiile halucinante făcute din chiar interiorul Executivului. Un comunicat elaborat Domnul Anastasiu a fost numit într-o funcție-cheie: coordonator al reformei statului și eficientizării instituțiilor publice. Cu alte cuvinte, trebuia să aducă ordine, transparență și coerență într-un aparat administrativ care, în declarațiile sale recente, pare mai degrabă un stat captiv, corupt și abuziv, precizează comunicatul foarte bine elaborat, aproape jurnalistic. De la tribuna Guvernului României, domnul Michael-Dragoș Anastasiu a declarat că statul comite abuzuri sistematice împotriva antreprenorilor, ANAF obișnuiește să șantajeze oamenii de afaceri, inspectorii fiscali instituie un regim de teroare, parchetele nu cercetează fapte penale reale, ci doar intervin pentru că șantajul Fiscului durează prea mult, iar mita e justificabilă, acceptabilă, chiar firească, „pentru a supraviețui”. O retorică scandaloasă Această retorică nu e doar scandaloasă, ci devastatoare pentru imaginea statului român. Să spui, din postura de viceprim-ministru, că întreaga administrație este o mașinărie de șantaj și că sistemul fiscal funcționează prin teroare și corupție generalizată echivalează cu un autodenunț instituțional. Declarațiile sale îi compromit nu doar pe cei care l-au numit, ci pe toți cei care au tăcut. În mod alarmant, domnul Michael-Dragoș Anastasiu susține acum că premierul era la curent cu situația. Dacă premierul chiar „a știut”, așteptăm ca acest lucru să fie clarificat public, clar și oficial, nu doar insinuat de către domnul Michael-Dragoș Anastasiu într-o tentativă de recredibilizare personală. Dacă acest lucru este adevărat, așteptăm reacții urgente și clare. „Anastasiu nu a fost victima unui sistem, ci exponentul unui tip de discurs toxic” Dacă nu, atunci se impune o anchetă administrativă și o delimitare fermă, deoarece impactul este deja transnațional. Toată Europa și întreaga lume vor nota faptul că România are un viceprim-ministru care justifică mita, decredibilizează justiția și descrie propriul Guvern ca pe un asupritor sistemic al mediului economic. Negocieri internaționale, rating de țară, fonduri europene, parteneriate strategice – toate pot fi afectate. Încrederea nu se prăbușește lent, ci cu zgomot. Domnul Michael-Dragoș Anastasiu nu a fost victima unui sistem, ci exponentul unui tip de discurs toxic, menit să transforme culpabilitatea în martiriu și denunțul în strategie de PR. Acesta a practicat o formă rafinată de evaziune semantică: a redefinit corupția ca „supraviețuire”, a prezentat mita drept adaptare și a transformat instituțiile statului în călăi, doar pentru a se salva. „România are nevoie de reformă autentică” România are nevoie de reformă autentică, nu de lecții de morală de la cei care și-au achitat liniștea fiscală cu bilete de avion, contracte fictive și vacanțe de lux, precum și care au trecut de la de la evaziune fiscală la evaziune semantică, îi cer conțopiștii de la Palatul Victoria lui Ilie Bolojan. Solicităm prim-ministrului să nu dea dovadă de prudență și, dacă este cazul, să acționeze cu fermitate în privința tuturor persoanelor numite în cadrul Executivului, persoane care nu confirmă din perspectiva credibilității, a probității morale și a profesionalismului. În fața partenerilor externi, orice ezitare din partea conducerii executive riscă să fie interpretată nu ca echilibru politic, ci ca incapacitate de a gestiona o criză morală. Credibilitatea României ca stat de drept, eligibil pentru fonduri europene, pentru acorduri internaționale și pentru un statut consolidat în Uniunea Europeană, poate fi pusă în joc de lipsa unei reacții oficiale ferme”, au precizat reprezentanții Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului. Recomandarea autorului: Ultimul APEL al lui Anastasiu de la Palatul Victoria. „Este momentul ca oamenii să nu mai suporte, să vorbească, să arate cu degetul către toți”

Dragoş Anastasiu: „Nu mi-am dat singur certificat ORNISS, eu l-am primit”

Dragoş Anastasiu a confirmat că, pe perioada cât a deţinut funcţiile de consilier prezidenţial şi pe cea de vicepremier în Guvernul Ilie Bolojan, a deţinut un certificat ORNISS care îi permitea, între altele, accesul la informaţii cu diferite grade de confidenţialitate. Da. Nu pot să vă dau răspuns la aşa ceva, nu mi-am dat singur certificat ORNISS, eu l-am primit, a subliniat Anastasiu. Chestionat dacă a completat un formular sau a obţinut certificatul în baza jurământului de credinţă depus la învestirea în funcţie, el a arătat că nu există un singur formular de completat: „Să nu credeţi că există certificat ORNISS, nu un formular, o cărticică”. Întrebat dacă preşedintele sau premierul ştiau despre calitatea sa legată de dosarul DNA şi dacă instituţiile statului au avut vreo discuţie cu el despre această vulnerabilitate, Anastasiu a răspuns: „Eu nu le-am spus şi v-am explicat de ce, iar ce-au făcut instituţiile statului nu ştiu”. Bolojan nu a solicitat demisia Anastasiu a precizat că premierul nu i-a solicitat să demisioneze, dar că îi respectă decizia. „Am vorbit în fiecare zi, ultima dată acum două- trei ore. M-a întrebat ce cred, i-am spus ce cred, decizia e a mea, punct. El a spus că respectă decizia mea”. Chestionat dacă a completat un formular sau a obţinut certificatul în baza jurământului de credinţă depus la învestirea în funcţie, el a arătat că nu există un singur formular de completat. „Să nu credeţi că există certificat ORNISS, nu e un formular, e o cărticică”. Întrebat dacă preşedintele sau premierul ştiau despre calitatea sa legată de dosarul DNA şi dacă instituţiile statului au avut vreo discuţie cu el despre această vulnerabilitate. Anastasiu a răspuns: „Eu nu le-am spus şi v-am explicat de ce, iar ce-au făcut instituţiile statului nu ştiu”. Recomandarea autorului: Dragoș Anastasiu: Îi încurajez pe antreprenori să nu mai facă contracte fictive, nici pentru îmbogățire, nici pentru supraviețuire. GATA!

Radu Oprea: „Sunt managerii companiilor de stat mai performanți decât cei din sectorul privat?”

Radu Oprea, fostul ministru al Economiei susține într-o postare de Facebook că se vorbește mult despre performanța companiilor cu capital de stat versus cele private, precizând că în acest sens a analizat rezultatele financiare ale primelor 30 de companii, după cifra de afaceri din 2024. Din fiecare categorie și concluziile sunt interesante, consideră politicianul PSD. Radu Oprea a fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în Guvernul Ciolacu 1. Companiile private au o cifră de afaceri de peste 5 ori mai mare decât cele de stat. Cu toate acestea, profitul net este aproape egal. Rata profitului: 15,58% la companiile de stat, față de doar 3,04% la cele private. Întrebarea care apare firesc: Sunt managerii companiilor de stat mai performanți decât cei din sectorul privat? Sau, dimpotrivă, firmele private sunt doar mai „creative” în ceea ce privește optimizările fiscale?”, a scris Radu Oprea pe Facebook, explicând cu tabele. Fostul ministru precizează în acest context că statul încasează nu doar impozitul pe profit, dar și aproximativ 90% din dividendele companiilor de stat. Dividendele acestor 30 de companii echivalează cu aproximativ 2 puncte procentuale TVA. „Companiile de stat pot genera profit mai mare – de exemplu, prin creșterea prețurilor (cum ar putea face Hidroelectrica). Însă asta ridică o altă întrebare: e bine pentru economie și cetățeni să avem profituri mai mari, dar și prețuri mai ridicate? De aceea este foarte important cum alegem indicatorii de performanță pentru companii de stat”, a arătat Oprea. Recomandarea autorului: Un fost ministru, atac indirect la adresa lui Radu Miruță : „Să țipi toată ziua, ISTERIC, despre sinecuriștii lor, dar să ți-i pui pe ai tăi”

Raluca Prună, lovitură cu manta la Președinte. Fostul ministru de Justiție folosește cazul Anastasiu înspeța PENSIILOR MAGISTRAȚILOR

Raluca Prună, fost ministru al Justiției, din partea USR, îl critică dur pe Nicușor Dan pentru că nu semnează decretele de pensionare ale magistraților. Prună spune că Dan comite un abuz și atenționează că unicii vinovați pentru faptul că judecătorii au pensii extrem de mari sunt chiar politicienii. Raluca Prună face referire clar la cazul Anastasiu. Este o lovitură cu manta la problema pensiilor magistraților. La punctul 4 al dizertației, fostul demnitar zice cu subiect (indus) și predicat: La toate scandalurile de corupție ca la carte (8 ani de dare de mită sub forma unui contract fictiv pentru “protecție” tot dare de mită este, tot infracțiune, chiar mai subtilă de vreme ce este mascată de un contract aparent legal; cauza de nepedepsire pentru că denunți – fie și după 8 ani, nu înseamnă că nu ai săvârșit infracțiunea și esti Ală ca Zăpada, ci că ai săvârșit infracțiunea de dare de mită, dar nu ești pedepsit, pentru că ai denunțat pe cel căruia i-ai dat mită 8 ani x 12 luni, pledează Prună. „Am reflectat înainte să scriu această postare lungă. În ultimele săptămâni s-au întamplat lucruri bune să ne intoxice, pe care e bine sa le clarificam: Parțial adevărat 1. Magistrații ies repede la pensie și au pensii speciale nesimtițe. Parțial adevărat: nu mai ies atât de repede la pensie pentru că vârsta de pensionare a fost mărita eșalonat – astfel încât în câțiva ani să atingă vârsta uzuală de pensionare. Au pensiile date prin lege organică de Statul Român. Polițiștii sunt campionii la vârsta e pensionare 2. Magistrații sunt cei care ies la pensie cel mai repede. Fals. Polițistii, de vreo 15 ori mai numeroși că de asta nici nu vorbim despre ei, ies muuuult mai repede la pensie. Adica la 1 an muncit, se calculează 1.5 ani vechime. Deci pot ieși la pensie la vreo 40 fața de 48 la cât puteau magistrații să iasă cel mai devreme. Lasă că mai avem o prevedere în statutul polițistului care zice că dacă ai fost șef “de armă”, după mandat trebuie să ți se dea o funcție identica de șef de armă. Pe româneste – o data sef, toata viata șef sau ieși la pensie (au existat cazuri la 38-39 de ani). Vechimea operativă 3. Aceasta vechime “operativa” (1 an lucrat, 1.5 ani vechime) e valabila la toata clasa “siguranta publica”: armata, servicii, SPP. Nu in justitie. Pe romaneste: daca esti in politia judiciara la DNA, DIICOT, un tribunal judetean – procurorul care te supravegheaza are 1 an vechime la 1 an lucrat, politistul are 1.5 vechime la 1 an lucrat. Cu bătaie la Anastasiu 4. La toate scandalurile de coruptie ca la carte (8 ani de dare de mita sub forma unui contract fictiv pentru “protectie” tot dare de mita este, tot infractiune, chiar mai subtila de vreme ce este mascata de un contract aparent legal; cauza de nepedepsire pentru ca denunti – fie si dupa 8 ani, nu inseamna ca nu ai savarsit infractiunea si esti Alba ca Zapada, ci ca ai savarsit infractiunea de dare de mita, dar nu esti pedepsit, pentru ca ai denuntat pe cel caruia i-ai dat mita 8 ani x 12 luni, adica destul timp ca sa realizezi ca ai trecut granita in penal si nu mai poti fi guru), deci in toate aceste scandaluri auzim da, sigur, vom taia pensiile magistratilor. Am facut vreo 3 ani de logica formala, nu vad legatura intre salvatori care sunt corupti, denuntatori si nepedepsiti din efectul legii (denunti = nu esti pedepsit, dar fapta exista) si pensiile oricui. Magistrații, interziși la Bursă 5. Logica formala ma face sa ma indoiesc ca cel care da mita pentru protectie poate reforma orice, nu mai zic statul. Tot logica formala ma face sa resping ceea ce e identificat ca tinta facila, adica magistratura – care are cele mai multe interdictii, unele aberante in secolul XXI: stiati ca magistratii nu pot cumpara actiuni la bursa? Nu pot. În acest timp altii cu pensii mult mai “nesimtite” pot face afaceri sub acoperire ca functioneaza sub legi din 1991. Sâmbătă oficialii Direcției Naționale Anticorupție au transmis, după „provocarea” lui Dragoș Anastasiu, că acesta a obținut calitatea de martor denunțător fără să fi semnat propriu zis un denunț. În plus, față de comentariile publice din ultimele zile, instituția subliniază că respinge atragerea DNA în discuții politice de orice natură.