Cadrul legislativ care scoate în afara legii falșii preoți și călugări, reclamat la CCR de Nicușor Dan
Nicușor Dan atacă o altă lege la CCR. Este vorba despre aceea care sancționează persoanele care pretind drept preoți și călugări fără să aibă recunoașterea statului. În argumentarea sa, președintele spune că legea ar restrânge libertatea de conştiință și de exprimare. O lege prin care statul sancționează falșii preoți și călugări a fost reclamată la CCR, de președintele Nicușor Dan. Motivul este legat de aspecte ce țin de tehnica legislativă, cât și principiile constituționale, scriu cei de la G4Media. Legea, care a fost inițiată tot de deputatul Silviu Vexler, a fost realizată cu acordul cultelor, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, după cum reiese din expunerea de motive a președintelui. Au existat și voci ale societății civile, în speță deputați, care susțin că „fiecare cult își organizează structurile și rânduielile în mod autonom. Statul nu are nicio legitimitate să decidă cine are sau nu „dreptul” de a sluji. Penalizarea unei vocații religioase doar pentru că nu a primit ștampila statului înseamnă cenzură. Înseamnă control politic mascat în reglementare juridică. Înseamnă prigoană modernă sub acoperirea unei legi”. Președintele susține că legea ar încălca libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, argumente pe care le-a folosit și în sesizarea legii anti-extremism(lege care a fost respinsă în unanimitate de CCR). Legea reclamată de președinte la CCR a fost inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, care a avut în vedere clarificarea interdicției exercitării fără drept a funcțiilor clericale şi monahale, ca urmare a apariției mai multor cazuri de falși preoți și călugări care și-au întemeiat culte nerecunoscute de lege. Vexler a inclus și o adresă a Secretariatului pentru Culte, care aprobă proiectul legislativ, mai spun cei de la G4Media. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: Reducerea aparatului din Guvern a fost discutată în coaliţie încă de acum o lună Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR, ca să retrimită Legea Vexler, în Parlament
Preşedintele Nicuşor Dan fată cu diaspora germană: „Nu există mai multe Românii”
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, vineri, la o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Germania, că autorităţile române trebuie să colaboreze cu organizaţiile românilor din diaspora. ”Cred că lucrul cel mai important pe care noi trebuie să-l facem este să înţelegem că nu există mai multe Românii şi că suntem responsabili de dumneavoastră şi că trebuie să vă considerăm în acest fel, ca şi cum sunteţi parte a statului român”. ”Sunt foarte bucuros şi onorat că sunt aici şi vreau să vă mulţumesc că v-aţi făcut timp să ne întâlnim. Am fost azi într-o vizită oficială, ne-am întâlnit cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier, cu cancelarul Merz şi cu reprezentanţi ai companiilor germane, unul din interesele noastre fiind de a îmbunătăţi această colaborare şi a aduce companii germane în România. A fost o zi fructuoasă şi am vorbit, şi am mulţumit pentru colaborarea, modul în care statul german interacţionează cu dumneavoastră”, a afirmat Nicuşor Dan, vineri seară, în discursul ţinut la întâlnirea cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Germania. Președintele României, Nicușor Dan, a efectuat, vineri, o vizită oficială la Berlin, în Republica Federală Germania. Programul vizitei a cuprins convorbiri oficiale cu Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier și cu Cancelarul Federal Friedrich Merz, urmate de participarea la o reuniune cu oameni de afaceri germani, precum și de o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești. Nicușor Dan, a fost primit vineri, în jurul orei 14:30 (ora României), de către președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, la Palatul Bellevue. Românii, parte a Statului Român Președintele a subliniat că românii aflaţi în afara ţării trebuie consideraţi parte a statului român. ”Sunt, bineînţeles, chestiuni pe care trebuie să le facem împreună, lucruri pe care statul român trebuie să le facă sau să le îmbunătăţească în relaţia cu dumneavoastră, serviciile consulare, limba română, acolo unde ea este cerută, dar cred că lucrul cel mai important pe care – sau cel puţin aşa cred eu – pe care noi trebuie să-l facem este să înţelegem că nu există mai multe Românii şi că suntem responsabili de dumneavoastră şi că trebuie să vă considerăm în acest fel, ca şi cum sunteţi parte a statului român. Președintele consideră că este deja de laudă să fi român în Europa Şi o să încercăm să facem asta, o să încercăm, prin intermediul ambasadelor, al organizaţiilor pe care dumneavoastră le aveţi, să înţelegem mai bine care sunt necesităţile, să colaborăm, pentru că dumneavoastră, dincolo de faptul – dumneavoastră şi românii din alte părţi din Europa – dincolo de faptul că sunteţi o carte de vizită pentru România, oameni care muncesc, oameni serioşi. Să spui că eşti din România e un lucru de laudă în Europa – reprezentaţi o resursă şi ar trebui să reuşim să folosim în interes comun această resursă, să reuşim să colaborăm între structuri din România cu structuri ale românilor din diaspora”, a subliniat Nicuşor Dan.
Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că la Răstolița în județul Mureș, „avem o hidrocentrală de 35MW, începutã în 1989 si care este într-un stadiu de executie de peste 90%”. Acesta a mai spus va face tot ce ține de el ca să deblocheze situaţia juridică şi să poată da în funcţiune această investiţie strategică pentru România. Ministrul a mai precizat că: „Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie”. El precizează că a fost cu colegii săi de la Hidroelectrica în şantier şi cu colegii parlamentari din regiune şi cu primarul, ca să vadă care este stadiul lucrărilor. ”Oamenii sunt pe şantier, sunt mobilizaţi. Din păcate e o chestiune juridică foarte complicată legată de mediul aici. În ultimii doi ani, fostul ministru cu toată echipa au făcut progrese foarte bune şi vreau să continuăm ca acest proiect să intre în funcţiune şi să alimentăm cu 35 de megawati în bandă toată această zonă care poate să aducă energie electrică curată, verde şi ieftină pentru aproximativ 30.000 de locuinţe din zonă”, transmite Bogdan Ivan. ”Ne facem treaba, suntem pe teren şi suntem mobilizaţi maxim împreună cu alte ministere, împreună cu Hidroelectrica şi cu toţi colegii noştri pentru a aduce energie ieftină şi de calitate şi verde pentru România. E greu, e complicat, dar nu ne lăsăm”, a mai spus ministrul Energiei.
Cristian Diaconescu, despre prioritățile Comisiei Europene și sumele alocate țării noastre: Discutăm de 14 miliarde în plus pentru România
Cristian Diaconescu, consilier prezidențial și șeful cancelariei președintelui României, a vorbit vineri seară, la Antena 3, despre prioritățile Comisiei Europene și ce se va întâmpla cu sumele alocate țării noastre. „Într-adevăr, în termen aritmetici discutăm de 14 miliarde în plus pentru România, nu ne putem permite o neglijare sau diminuare a fondurilor de coeziune. În mod categoric, agricultura – pentru noi – reprezintă o zonă de finanțare a Uniunii Europene esențială, din foarte multe perspective, dar aici ar trebui adăugat – și România, profesionist, ar trebui să aibă un rol cât se poate de semnificativ – atunci când apare acest raport între apărarea europeană și rolul pe care diversele state din Uniunea Europeană, când este vorba de asumările bugetare, îl au în ceea ce privește această situație. Cheltuielile noastre de apărare înseamnă cheltuieli de apărare ale tuturor celorlalți, ceea ce înseamnă un anume tip de așteptare superioară privind finanțările decât alte state… discutăm de negociere, deci vorbim în primul rând de interese și după aceea de un anume tip de emoție sentimentală. Ori, din această perspectivă, podurile, zona Mării Negre, modul în care statele din regiune se uită de la coridoare de energie, care până recent au fost blocate, privind jumătate din statele europene. În ceea ce privește parteneriatul cu Bulgaria, care mai dorește un pod peste Dunăre, în egală măsură ar participa la acel hub privind aranjamentele de securitate decise nu numai de americani, ci și de europeni privind Marea Neagră. Ori, din acest punct de vedere, se presupune că avem cheltuieli, noi le suportăm, le acoperim… restul, alături de noi, vor fi mult mai siguri din punct de vedere securitar. Deci, nu mai este o negociere, cum eram obișnuiți până acum, strict pe paliere de investiție, negociem apărarea. Deci, sunt aspecte care ne interesează pe toți, dar care pot fi abordate din perspective extrem de diferite”, a declarat Cristian Diaconescu la Antena 3.
Germania, până recent destinația favorită din UE pentru solicitanții de azil, nu mai este în top trei. Care sunt noile destinații ale azilanților
Germania nu mai este destinația numărul unu pentru persoanele care solicită azil în UE, după ce sfârșitul regimului Assad a dus la o scădere a numărului de cereri de azil din partea sirienilor. Potrivit unui raport nepublicat al Agenției UE pentru Azil, consultat de reporterii Financial Times, sistemul de azil al UE trece printr-o „schimbare semnificativă” după căderea fostului președinte sirian Bashar al-Assad de la putere în decembrie. În ultimul deceniu, sirienii formaseră cel mai mare grup de solicitanți de azil în UE, plus Norvegia și Elveția. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil Conform celor mai recente date disponibile, în mai 2025, Agenția a înregistrat 64.000 de cereri de azil în UE, o scădere de aproape un sfert față de aceeași lună din 2024. De remarcat, scăderea „extrem de abruptă” a cererilor din partea sirienilor, de la aproximativ 16.000 în octombrie anul trecut la doar 3.100 în mai. „Din februarie, Germania nu mai este destinația de top din UE+; Spania, Italia și Franța au primit mai multe cereri în mai 2025”, scrie agenția. În Germania, numărul total de cereri de azil a scăzut de la 18.700 în mai 2024 la 9.900 în mai 2025. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil, cu aproape 12.800 înregistrate în mai, în scădere de la 16.300 anul trecut. Numărul total a scăzut, dar a crescut numărul de cereri din partea persoanelor din Venezuela, conform Agenției UE. Italia a primit 12.300 de cereri în mai, în scădere de la 15.500 anul trecut, dintre care o treime au fost depuse de persoane din Bangladesh și Peru. Pe locul al treilea se află Franța, cu 11.900 de cereri, puțin sub cele 12.500 de anul trecut, cele mai multe din partea unor cetățeni din Congo, Afganistan și Haiti. Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil Raportul vine în contextul în care un număr tot mai mare de țări europene cer măsuri mai dure pentru a reduce migrația neregulamentară pe continent. Mai multe țări, cum ar fi Danemarca, caută modalități de a deporta imigranți în state terțe. În ciuda schimbărilor recente, Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil, deoarece a acceptat mult mai multe cereri decât alte țări în ultimii ani. Între 2008 și 2024, Germania a acordat azil pentru 150.000 de solicitanți, comparativ cu aproximativ 50.900 în Spania, 40.000 în Italia și 65.200 în Franța, potrivit Eurostat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Grecia SUSPENDĂ procesarea solicitărilor de azil ale migranților din Africa de Nord
Nicușor Dan: „Divergenţele dintre Dragoş Pîslaru și Sorin Grindeanu ar fi trebuit evitate. Coaliția merge mai departe”
Divergenţele dintre ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, şi şeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, ar fi trebuit evitate, consideră Peşedintele Nicuşor Dan. Afirmația este făcută în contextul în care este nevoie ca Guvernul să proiecteze o imagine de unitate, având în vedere măsurile care se iau în această perioadă. Şeful statului dă însă asigurări că ”această coaliţie funcţionează mai departe”. ”Tot timpul, în toate coaliţiile au fost tipul acesta de discuţii. Ar fi fost mai bine ca discuţia asta să nu existe, evident, pentru că Guvernul în ansamblul lui trebuie să ia nişte măsuri care sunt, de multe ori, dureroase pentru oameni. Deci cu cât Guvernul are o imagine mai unitară, cu atât e mai bine pentru România. Dar, astea fiind zise, este o discuţie între două persoane importante din două partide, dar această coaliţie funcţionează mai departe. Asta e important”, a afirmat Nicuşor Dan, vineri seară, întrebat fiind ce părere are despre divergenţele de opinii dintre ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, şi preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Acuzele lui Pîslaru Dragoș Pîslaru a declarat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza problemelor la procedurile de achiziție. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scoase din PNRR, -n.red), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul. (DETALII AICI) În replică, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a avut, pe Facebook, o filmare aeriană cu Autostrada Moldovei, circulată de mașini, în replică la declarațiile ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, care a precizat că va fi nevoie de „surse alternative de finanțare pentru A7 (Autostrada Moldovei)”, pe motiv că mai multe proiecte de infrastructură nu mai sunt finanțate prin PNNR. ”Nu pot să nu mă întreb, aşa cum mulţi români s-au sesizat deja, ce-o fi fost în mintea domnului ministru Pîslaru? Să aibă curaj şi să le spună clar românilor dacă domnia sa consideră că proiectele începute nu mai trebuie finalizate. Pentru că din declaraţiile sale aşa pare…”, a scris Grindeanu, referindu-se la popoproiecte de infrastructură de transport începute de România. Citiți și: Dragoș Pîslaru revine cu explicații după declarațiile despre A7 și A8: „Nu am spus că se opresc. Am spus că nu mai pot fi finanțate prin PNRR”
PACHETUL 2 de măsuri al lui Bolojan: Primăriile decid dacă permit JOCURILE DE NOROC pe raza localității
„Primăriile vor putea decide dacă permit jocurile de noroc pe raza localității”, anunță Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Aceasta este una dintre măsurile de descentralizare incluse în noul pachet legislativ privind reforma administrației publice locale. Acesta ar trebui să fie gata până la sfârșitul săptămânii viitoare. „O măsură specifică pe care o propunem în acest pachet este descentralizarea organizării jocurilor de noroc, astfel încât primăria să aibă dreptul de a decide dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității”, declară ministrul. Autoritățile locale vor avea libertatea nu doar de a permite sau interzice activitatea, ci și de a stabili unde anume pot fi amplasate sălile de jocuri, în funcție de nevoile și prioritățile comunității. „Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități pe anumite străzi sau zone, după interesul local. De asemenea, autoritatea locală poate să decide instituirea unei taxe speciale anuale care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de noroc care desfășoară astfel activitatea”, explică ministrul Dezvoltării. Potrivit acestuia, primăria va avea un termen de 30 de zile pentru a răspunde cererii unui operator care notifică intenția de a deschide o sală de jocuri. „În acest interval, autoritatea locală va putea emite un acord sau un refuz privind funcționarea activității. Va fi instituit un termen de șase luni de zile, un termen tranzitoriu. În aceste șase luni de zile, cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă există acceptul autorității locale, activitatea poate continua în condițiile legii”, spune Cseke Attila. AUTORUL RECOMANDĂ:
Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă
Nicușor Dan: Serviciile secrete nu s-au implicat suficient în problema anulării ALEGERILOR din decembrie 2024
Aflat într-o vizită în Germania, președintele Nicușor Dan a oferit un interviu publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung. Șeful statului a afirmat că intenționează să numească în fruntea serviciilor secrete două persoane care să nu provină nici din servicii, nici din politică. „Conform Constituției României, președintele propune șefii serviciilor de informații interne și externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin nici din serviciile secrete, nici din politică. Sper ca lucrurile să se îmbunătățească în timp. Aici este vorba de problema interferenței acestor servicii în viața politică”, a spus Nicușor Dan, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Întrebat dacă a existat vreo implicare a serviciilor în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Nicușor Dan a spus: „Nu s-au implicat suficient”. Președintele României se află vineri, 18 iulie, într-o vizită oficială în Germania. Programul vizitei cuprinde convorbiri oficiale cu Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier și cu Cancelarul Federal Friedrich Merz, urmate de participarea la o reuniune cu oameni de afaceri germani, precum și de o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan, despre relația sa cu Donald Trump: Avem un PARTENERIAT strategic și o bună cooperare militară cu SUA Nicușor Dan: Social-democrații s-au comportat până acum extrem de corect / Trebuie să depășim perioada de DEFICITE mari
Exclusiv | Cât costă un zbor prezidențial în mandatul lui Nicușor Dan
Fostul președinte al României Klaus Iohannis nu apela la aeronave militare în deplasările sale oficiale. Aeronava cu care zbura cel mai des era un Gulfstream G550. Noul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, nu pare a fi impresionat de lux. Zboară cu un avion militar din dotarea Forțelor Aeriene Române, respectiv C-27J Spartan în varianta VIP. Momentul a fost surprins în imagini de liderul USR, Dominic Fritz, care s-a pozat cu 3 miniștri (Ionuț Moșteanu, Oana Țoiu și Radu Miruță) și un vicepremier (Dragoș Anastasiu), alături de președinte, în drumul spre Germania (VEZI AICI). Nicușor Dan a mai folosit aeronava militară și în deplasarea de la summitul NATO, de la Haga. Aproximativ 22 de milioane de euro a costat statul român deplasările cu avioane private închiriate de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Prezidențială. Odată cu schimbarea președintelui, Nicușor Dan a ales pentru deplasările externe un avion militar C-27J Spartan produs de constructorul italian Alenia Aeronautica. Șapte aeronave de acest tip, în configurație full-option, se află în dotarea Forțelor Aeriene Române. Ele sunt menite de a executa misiuni diverse, de la transport de personal/containere, până la stingere de incendii sau repatrieri din zone de conflict. Cât costă și ce opțiuni are o aeronavă C-27J Spartan Prețul unei astfel de aeronave este de aproximativ 53 de milioane de dolari, potrivit site-urilor de specialitate. Una din acele 7 aeronave din dotarea României este folosită și de președintele Nicușor Dan în deplasarea din Germania, acolo unde întâlnește cu cancelarul Friedrich Merz. C-27J Spartan are sisteme aeronautice Lockheed Martin, pilot automat Honeywell, două motoare Rolls-Royce Allison AE2100-D2A turbopropulsoare și o putere de 4.637 cai putere, potrivit aerocorner.com. Viteza maximă de croazieră este 315 noduri, echivalentul a 583 km/h, și are o autonomie de deplasare de 1.000 de mile marine, adică 1.852 kilometri, potrivit sursei citate. Când vine vorba de costurile de operare, acestea sunt suportate integral din bugetul MApN, inclusiv combustibilul și plata piloților. Sursele consultate de Gândul, din zona aeronautică, spun că nu există o estimare oficială a costului zborului pe oră, prețul fiind calculat per misiune, iar datele de acest tip sunt nepublice. Cu toate acestea, estimările de pe site-urile de specialitate indică un cost estimativ de 9.000 de dolari pe oră. La un zbor total de aproximativ 6 ore București-Berlin dus-întors, rezultă o sumă de 54.000 de dolari. Surse din domeniul aviației militare spun că prețul mediu per misiune cu o aeronavă tip C-27J Spartan este de 25.000 de dolari. Klaus Iohannis, adeptul private-jeturilor Fostul președinte al României pentru două mandate, Klaus Iohannis, nu se sfia de a face din vizitele sale externe un adevărat stil de viață. Gulfstream 550 este avionul pe care Iohannis îl utiliza cel mai des în deplasările sale. 11.000 de dolari este costul aproximativ al unei ore de zbor cu acest tip de aeronavă, potrivit site-ului MonarchAirGroup.com, care oferă servicii de închiriere a unui avion similar cu cel utilizat de Iohannis. De menționat că prețul poate varia în funcție de dotări, echipaj, servicii la bord (meniuri, băuturi etc.) și poate ajunge și până la 18.000-20.0000 de dolari. Dacă Iohannis ar fi mers la un cost de aproximativ 18.000 de dolari pe oră cu un Gulfstream, păstrând comparația la cazul Germaniei, prețul total s-ar fi ridicat la peste 100.000 de dolari dus-întors, adică cu aproximativ 50.000 de dolari mai mult decât președintele Nicușor Dan pentru aceeași călătorie. Dacă ne gândim că Gulfstream 550 a fost folosit de Iohannis pentru două vizite în SUA din 2024, dar și în deplasări în Emiratele Arabe Unite (martie 2023), turneul african din Kenia, Tanzania, Capul Verde și Senegal (noiembrie 2023), dar și în aprilie 2024 în Coreea de Sud, costul este unul amețitor. Așa se explică cele 22 de milioane de euro facturate de companii aeriene către Administrația Prezidențială, potrivit datelor publice publicate de Palatul Cotroceni în timpul interimatului lui Ilie Bolojan. Foto colaj: Forțele Aeriene Române + BoardingPass + Mediafax/ Mihai Pop AUTORUL RECOMANDĂ: