Sorin Grindeanu, despre Cioloș – șef de serviciu secret: O SPECULAȚIE / Ce spune liderul PSD despre Nicușor Dan
Sorin Grindeanu consideră că este o „speculație” informația potrivit căreia Dacian Cioloș este favorit pentru preluarea conducerii unui serviciu secret. „O speculație. Eu nu cred că e valabil. E o speculație”, spune liderul PSD, la România TV. Acesta completează că este „dreptul președintelui de a propune un nume, dar Parlamentul votează”. Întrebat despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu spune că nu are ce să-i reproșeze. „Eu apreciez modul în care a încercat să seteze discuțiile, fie că au fost discuții în care au fost și ceilalți președinți de partide din coaliție, fie că au fost discuții unu la unu. N-am ce să-i reproșez până în acest moment”, afirmă liderul PSD. Fostul lider USR-PLUS și fostul premier al României în guvernul tehnocrat, Dacian Cioloș, are cele mai mari șanse să ocupe șefia unuia dintre cele două servicii de informații, respectiv SRI sau SIE, potrivit unor surse politice. Citește articolul AICI. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Sorin Grindeanu: „Susținerea economiei va fi inclusă în pachetul doi, valul doi”
Sorin Grindeanu anunță pachetul de măsuri agreat politic de Coliție în pachetul doi al Guvernului Bolojan. Consiliile de administrație din companiile de stat vor fi drastic reduse, o dată cu cuantumul indemnizațiilor. De asemenea, se va pune accent pe taxarea multinaționalelor, bănci sau alte entități comerciale. Băieții deștepti din energie nu vor fi nici ei uitați. Susținerea economiei va fi inclusă în pachetul doi, valul doi. Noi vrem să discutăm mult despre și să luăm decizii despre ceea ce înseamnă consiliu de administrație și reducerea acestora. Au mai fost limitate aceste indemnizații. Depinde și de importanța acelei companii, că una este să fii în consiliul de administrație, nu știu la o tipografie și alta este să fi în consiliul de administrație la Portul Constanța, sau la Aeroportul Otopeni, sau la CNAIR. Limitarea participării în consiliile de administrație și indemnizație vor fi reduse, confirmă Grindeanu. Al doilea lucru, prima măsură ar fi limitarea participării în consiliul de administrație, reducerea indemnizației, a indemnizațiilor și stratificarea lor. Din punctul meu de vedere este este extrem de de important este de a ne ocupa în perioada următoare de ce înseamnă transferul de capital din România. Aici trebuie măsuri. Sunt companii care nu consumă nimic din România, subliniază președintele interimar PSD. E pentru prima dată când o spun public. În perioada aceea în care am fost director la ANCOM, obligația anumitor companii era să vină, fie și acuma, să vină să-și prezinte datele economice, bilanț… Există companii mari pe care le știm cu toții, da, care nici măcar birotica sau chestiuni de acest tip nu și le cumpără din România. Salarii plimbate prin paradisuri fiscale, este o altă temă pusă pe masă de Grindeanu. Sunt domni care apar la televizor și ne dau lecții, guvernanților, și au dat în această perioadă care își iau salariile prin firme, în paradisuri fiscale și nu plătesc impozite în România. Doar că o să venim cu reglementări de acest tip și am anunțat în azi în Parlament cu un pachet care să se dea reglementări care să se adreseze și acestor tipuri de de măsuri. Băieților deștepți din energie li se pregătește ceva, promite social-democratul. Asta doua poveste. A treia, o chestiune care de ani de zile a rămas așa, cumva în aer, sunt acești băieți deștepți din energie care, indiferent de guvern, cel puțin în ultimii 15 ani, 20 de ani au supraviețuit poate mai bine și au făcut profituri uriașe. Și am ajuns în acest moment și am cerut ministrului Bogdan Ivan să vină cu o reglementare. Am ajuns în acest moment o țară care totuși are potențial energetic, să aibă una din cele mai scumpe energii din euro. Sucursalele băncilor din România câștigă mi mult ca în țara mamă, observă Grindeanu. Eu spun că da, sunt bănci, ca să dau un exemplu. Da, sunt bănci care în România sucursala din România da, sucursală aici. Bănci, totuși, cu sediul central în altă parte, sucursala din România câștigă de trei-patru ori mai mult decât în țara mama de unde au venit. Aici lucrurile trebuie să fie reglementate, și vor fi, în perioada următoare și partea acordului pe care noi le-am discutat cu celelalte forțe politice din din această coaliție. Citiți și: Sorin Grindeanu, despre Cioloș – șef de serviciu secret: O SPECULAȚIE / Ce spune liderul PSD despre Nicușor Dan
Sorin Grindeanu, despre problema pensiilor speciale: Sper, în următoarele săptămâni, să ne apucăm și de această componentă
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a precizat luni seară, la România TV, când se va tranșa problema pensiilor speciale, dar a vorbit și despre deficit. „În setul de măsuri agreate la început, în această coaliție, e prevăzută și această chestiune legată de pensiile speciale… în aceste luni care vor veni, rapid, pentru că e vorba de justiție socială. Până la urmă, aceste lucruri creează revoltă, pe bună dreptate, în societate și aceste lucruri trebuie să fie corectate. Sunt absolut de acord și vom contribui cu tot ce putem să facem acest act normativ. Suntem de acord cu toții, aici nu există nuanțe. Nu e vorba de lipsă de curaj. Eu sper ca, în următoarele săptămâni, să ne apucăm și de această componentă. (…) O fi de deficit, dar veniturile românilor, pensiile și salariile au crescut. S-au construit și se construiesc în România autostrăzi, drumuri expres, cum nu s-au construit în 30 de ani. În momentul în care am lăsat mandatul de la Ministerul Transporturilor, erau în lucru 800 km de autostrăzi. Această rețea decentă de autostrăzi și drumuri expres în România trebuia să fie gata cu decenii în urmă, gata, Noi am plecat cu un mare minus, de abia acum, de doi-3 ani am pornit să facem aceste drumuri de mare viteză în România. N-are PSD-ul de ce să regrete că a făcut autostrăzi, că a făcut investiții, că au reînceput să să se construiască spitale, că s-au mărit pensiile și salariile și, da, s-a ajuns – datorită acestor investiții care s-au apropiat la 8% din PIB – să avem acest deficit. Dar să știți că toate țările din Uniunea Europeană dezvoltate în perioada în care au construit au avut acest deficit excesiv”, a precizat Sorin Grindeanu.
PSD îi mai dă o șansă lui Bolojan. Măsurile propuse de social-democrați în pachetul #2 fiscal. SURSE: În caz contrar, vom face consultare internă
PSD nu va vota moțiunea de luni depusă de opoziție împotriva guvernului Bolojan. În schimb, social-democrații sunt nemulțumiți în interiorul coaliției din cauza că vocea lor nu este ascultată de către premier. Astfel, PSD a venit cu o serie de propuneri pentru pachetul 2 cu măsuri fiscal-bugetare și amenință că dacă nu vor fi respectate, se va face o consultare internă pentru ieșirea de la guvernare, spun surse politice din interiorul PSD, consultate de Gândul. Gândul a obținut în exclusivitate măsurile propuse de PSD pentru noul pachet cu măsuri fiscale care ar urma să fie asumat de guvernul Bolojan în Parlament. Corectarea unor măsuri excesive și absurde din primul pachet de măsuri (ex. CASS la veterani, deținuți politici și la mamele care își cresc copiii). Plafonarea indemnizațiilor din CA-uri. Creșterea impozitării la speculațiile cu criptomonede. Modificarea rapidă a legii insolvenței. Taxarea externalizării profiturilor de către multinaționale. Scăderea pragului minim de impozitare de la 1% la 0,5% din cifra de afaceri, pentru toate companiile plătitoare de impozit pe profit de 16 (nu doar la cele cu cifră mare de afaceri). Verificări ANAF după o matrice clară de risc aplicată contribuabililor. Verificări ITM țintite în sectoarele cu evaziune mare la taxele pe muncă. În caz contrar, dacă aceste măsuri nu vor fi implementate în noul proiect de lege, social-democrații spun că nu vor ezita să consulte din nou partidul pentru o eventuală ieșire de la guvernare. „Am spus în coaliție că dacă nu se va ține cont de propunerile noastre nici în pachetul 2, atunci vom consulta din nou partidul”, au declarat surse politice din PSD. Ilie Bolojan spune că pachetul 2 fiscal începe cu reforma societăților unde statul este acționar majoritar. Șeful executivului a anunțat vineri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că noul pachet fiscal-bugetar va începe cu reforma companiilor de stat. „Cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare a acestor active”, a declarat Bolojan. Foto colaj: Mediafax + Facebook/ PSD AUTORUL RECOMANDĂ:
Parlamentarii dezbat și votează luni moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan
Deputații și senatorii se reunesc luni, de la ora 15.00, într-un plen comun, pentru a dezbate și a vota moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea este intitulată „Au ruinat țara și cum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” și a fost citită joi în Parlament de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Moțiunea a fost semnată de parlamentarii AUR, POT, SOS România și de cei neafiliați. În textul moțiunii, ințiatorii susțin că majorarea TVA de la 19% la 21%, măsură inclusă de Guvern în primul pachet de măsuri fiscale, aduce prețuri mai mari la alimente, servicii, medicamente, locuințe sau chirii. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să își retragă banii din firmă”, se mai arată în textul moțiunii. „Austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți” De asemenea, inițiatorii moțiunii mai acuză că sănătatea și educația vor fi cele mai afectate domenii. „Se introduce CASS, atât pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului, cât și pentru pensiile de peste 3.000 de lei – adică românii care au muncit o viață și au contribuit cinstit sunt din nou jefuiți de stat! Ilie Bolojan are tupeu să spuncă că aceste pensii sunt „mari”, în timp ce el încasează lunar peste 15.000 de lei net doar din funcția de premier, fără sa mai punem la socoteală restul privilegiilor. Cu un cinism greu de egalat, prim-ministrul a declarat încă din 2 iulie că primele nesimțite de 35.000 de euro pentru judecătorii CCR pensionari „sunt prevăzute de lege” și, deci, vor fi plătite. Cu alte cuvinte, austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți – nu pentru clientela de lux a statului”, mai scrie în moțiune. Pentru a trece moțiunea de cenzură, opoziția are nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment, însă, partidele din opoziție adună doar 153 de parlamentari. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare” Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Oana Țoiu: „Comisia Europeană nu poate trece peste capul României în negocierile cu Donald Trump”
Oana Țoiu, noul ministrul român de Externe, afirmă, referitor la consultările şi negocierile la nivelul Uniunii Europene în privinţa anunţului unilateral al lui Donald Trump privind majorarea unor tarife, că deciziile în UE nu se iau peste capul României, dar că depinde de noi cât de mult folosim aceste mecanisme de consultare şi de putere. În acelaşi timp, la Digi 24, Ţoiu a spus că autorităţile române vor avea „o consultare mai activă şi cu mediul de afaceri şi, în general, cu toţi cei afectaţi de deciziile ce vor fi luate la nivel european”. Duminică, 13 iulie 2025, Ursula von der Leyen a declarat că UE prelungește suspendarea contramăsurilor tarifare împotriva SUA, pentru oțel și aluminiu, până la începutul lunii august 2025. În același timp, Uniunea Europeană caută un acord în vederea evitării unei taxe de 30% pe toate produsele sale. Der Leyen afirmă că puţine economii din lume se pot compara cu nivelul de deschidere al Uniunii Europene şi cu respectarea principiilor de comerţ echitabil și că UE a prioritizat constant o soluţie negociată cu SUA, reflectând angajamentul faţă de dialog, stabilitate şi un parteneriat transatlantic constructiv. ”Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar. Între timp, continuăm să consolidăm parteneriatele noastre globale, ferm ancorate în principiile comerţului internaţional bazat pe reguli”, transmitea sâmbătă Ursula von der Leyen. România are exact aceeaşi putere de vot, prin preşedintele Nicuşor Dan Întrebată despre rolul României în cadrul consultărilor privind tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump, Oana Ţoiu a răspuns că România este avantajată de faptul că nu negociază bilateral acest acord, pentru că Uniunea Europeană este „o piaţă suficient de mare, chiar şi pentru produsele şi serviciile din SUA, cât să aibă o putere mai mare de negociere”. „Dar asta nu înseamnă o negociere peste capul României, ci pur şi simplu alinierea intereselor ţărilor membre, ale Uniunii Europene, şi de altfel nici nu se poate închide fără acordul României. Trebuie din nou să facem trecerea aceasta de la a considera că avem o Comisie Europeană peste capul nostru şi că este o relaţie ierarhică, la a ne aduce aminte că România are exact aceeaşi putere de vot, prin preşedintele Nicuşor Dan, ca şi ei celelalte ţări, este a şasea ţară ca putere de vot în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că aceste decizii se iau împreună cu noi”, a afirmat Oana Ţoiu. Ursula von der Leyen vs Donald Trump Președinta Comisiei Europene a adus în atenție scrisoarea primită din partea Statelor Unite ale Americii. Scrisoarea conține măsurile care vor intra în vigoare, în condițiile în care „nu există o soluție negociată”. În urma acestui fapt, s-a decis adoptarea contramăsurilor proporționale, „dacă va fi necesar”. Luni seara, 14 iulie 2025, ar urma să expire măsurile de retorsiune împotriva tarifelor impuse de SUA. Este o schimbare de paradigmă din partea Statelor Unite ale Americii. Foarte important pentru România este să negociem în cadrul UE, mai departe, paşii viitori. Din punctul ăsta de vedere, există încă un interval de timp în care lucrurile se mai pot schimba. Aşteptarea noastră este să continuăm aceste negocieri, cel puţin până pe 1 august, a declarat, duminică seară, la Digi 24, ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. Şi aici România, prin Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministerul Economiei, prin Administraţia Prezidenţială, va trebui, şi este ceva ce vrem să facem, să avem o consultare mai activă şi cu mediul de afaceri şi, în general, cu toţi cei afectaţi de deciziile ce vor fi luate la nivel european, precizează ministrul de Externe al României. Citiți și: UE prelungește suspendarea contramăsurilor tarifare împotriva SUA. Ursula von der Leyen: „Ne-au trimis o scrisoare cu măsuri”
Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993. În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”
Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: Total nepotrivite / Arată puțin a disperare
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat deja răspunderea în Parlament pentru primul pachet cu măsurile fiscale de austeritate și pregătește deja cel de-al doilea și al treilea set de măsuri. Una dintre cele mai importante prevederi din primul pachet este creșterea TVA de la 19% la 21%, măsură care a creat discuții ample în spațiul public. Gândul a stat de vorbă cu trei foști premieri pentru a afla părerea acestora despre aceste măsuri, dar și pentru a îi întreba ce strategie ar fi adoptat ei pentru corectarea deficitului bugetar. „Așteptam să văd că vom sancționa prima dată pe cei care ne-au adus în această situație” Pe de o parte, Viorica Dăncilă a catalogat măsurile adoptate de Guvernul Bolojan drept „total nepotrivite”. Aceasta a mai adăugat că sunt „măsuri care sancționează cetățenii români pentru greșelile pe care le-au făcut în ultimii ani de guvernare cei care au fost la putere”. „Mă așteptam ca măsurile să nu fie doar de sancționare a populației, care nu are absolut nicio vină pentru ceea ce se întâmplă, ci să fie măsuri care să dea o direcție economică României, pentru că eu nu cred că economia României va prospera dacă impozităm mai mult sau taxăm mai mult populația. Mai așteptam să văd că ajutăm ramuri cu potențial, domenii cu potențial ale României, că ajutăm antreprenoriatul românesc, că vom sancționa prima dată pe cei care ne-au adus în această situație, și mă refer la scăderea cheltuielilor cu aparatul bugetar, la tăierea imediată a subvențiilor pentru partidele politice”, a mai declarat Viorica Dăncilă. „În perioade de criză nu se cresc taxe și impozite” Întrebată care ar fi fost strategia sa pentru redresarea situației economice, aceasta a precizat că ar fi ajutat „domeniile cu potențial”. „În niciun caz nu eliminam facilitățile pentru domenii de interes pentru România, și aici mă refer la IT, la construcții și la industria alimentară, încercam să fac un raport foarte bun între resurse și dezvoltare, să ajut domeniile cu potențial, în niciun caz să cresc taxe și impozite. De altfel, orice economist vă poate spune că în perioade de criză nu se cresc taxe și impozite. Uitați că noi acționăm invers și nu cred că acest lucru va duce în direcția bună în România”, a spus Viorica Dăncilă. Fostul prim-ministru a mai precizat și că deficitul de peste 9% la care a ajuns România a fost influențat și de pandemie și de război, „dar în cea mai mare măsură pe dezmățul bugetar și de lipsa de viziune în ceea ce privește partea economică”. „Acest program de austeritate este copiat după programele clasice de austeritate ale FMI” De cealaltă parte, fostul premier liberal Florin Cîțu a declarat că măsurile fiscale ale Guvernului „arată puțin a disperare”. „Acest program de austeritate este copiat după programele clasice de austeritate ale FMI. Exact cum a avut România în 2009, cum a avut Grecia. România a avut cinci ani de zile să își revină, Grecia de vreo 10. Bineînțeles că aș fi avut o altă strategie. Nu este nicio diferență între situația dificilă în care se află România astăzi comparat cu situația dificilă în care ne aflam în pandemie. Și atunci am reușit să rederesăm deficitul fără creșteri de taxe”, a adăugat Florin Cîțu. „Faptul că acest Guvern a fost forțat să crească taxe, înseamnă că nu este credibil” Fostul premier a mai adăugat că problema principală a actualului Guvern este aceea a credibilității. „Un Guvern credibil în fața investitorilor, în fața Comisiei (n.r. Comisiei Europene), în fața agențiilor de rating nu are nevoie să crească taxe și este crezut că va face reforme și va merge mai departe. Faptul că acest Guvern a fost forțat să crească taxe, înseamnă că nu este credibil, că nimeni de acolo, din Guvern, nu reprezintă o garanție pentru piețele financiare că deficitul o să fie redus doar prin reforme. De aceea au apărut aceste creșteri, ca o garanție că uite, suntem serioși”, a mai spus Florin Cîțu. „În fața investitorilor contează cine implementează aceste reforme” Întrebat pe ce s-ar fi axat pentru corectarea deficitului, Florin Cîțu a răspuns că pe reforme. „În primul rând, aveam AMPIP-ul. Trebuia desființat. După aceea aveam subvențiile de la buget, care acum sunt duble față de perioada din pandemie. Existau resurse pe termen scurt ca să arăți că ești serios, dar repet: în fața investitorilor contează cine implementează aceste reforme. Din păcate, astăzi, e clar că nu există o încredere în persoanele care promit că vor face o reformă în România”, a explicat Florin Cîțu. „Dacă ai cea mai mare inflație din Europa, nu mărești TVA” Cel de-al treilea premier contactat de Gândul a fost Victor Ponta. Acesta a catalogat măsurile fiscale drept „greșite, nedrepte social, ineficiente economic”. „Dacă ai cea mai mare inflație din Europa, nu mărești TVA; dacă ai cele mai mari prețuri la energie, nu elimini toate facilitățile fiscale pentru agricultură; dacă tai bursele studenților și introduci CASS pentru pensionari și pentru tinerele mame, nu poți spune că nu te atingi de «pisicile grase» numite politic în toate conducerile agențiilor, companiilor și regiilor — care câștigă salarii mai mari decât orice manager dintr-o firmă privată. Din aceste motive, NU pot susține pachetul de majorări de taxe și impozite al Guvernului”, se arată și într-o postare de pe Facebook a lui Victor Ponta. Gândul a mai încercat să obțină reacții și de la alți doi foști premieri PNL, însă unul nu a dorit să facă comentarii, iar celălalt nu a răspuns apelurilor și mesajelor redacției. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Liberalii îl votează pe Ilie Bolojan pentru funcția de PREȘEDINTE / NICUȘOR DAN, la Congresul PNL: E un partid care m-a invitat și am venit Nicușor Dan, ANGAJAMENT de ajutor pentru Republica Moldova, înaintea alegerilor de la Chișinău: Succes forțelor pro-occidentale PSD explică de ce lipsește de la Congresul PNL / „Este un eveniment politic. Menținem o SEPARARE CLARĂ”
PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
18:30 Premierul Bolojan, despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine Premierul a fost întrebat despre viitorul companiei Tarom. „Nu am o soluție pe care să vă propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”, spune Bolojan. „Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”, completează el. Acesta critică instabilitatea de la vârful companiei. „Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”, menționează el. 18:27 Bolojan, întrebat dacă va renunţa voluntar la o parte din salariu „Cei care mă ştiu, ştiu că nu fac gesturi populiste”, afirmă premierul. Bolojan spune că fiecare este liber să ia ce decizie doreşte, dar el nu a luat o astfel de hotărâre deocamdată. „Vă anunţ în perioada următoare dacă va fi cazul”, completează el. 18:18 În pachetul 2 sau 3 vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale? „O componentă la ANAF este cea legată de prețurile de transfer. Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român”, explică Bolojan. 18:02 V-ați sfătuit în aceste zile cu președintele Nicușor Dan pe tema pachetului doi de măsuri fiscale? „Au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare”, notează el. 18:00 Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari Întrebat dacă ar fi de acord cu punerea în aplicare a referendumului pentru 300 de parlamentari, Bolojan afirmă că el susține o astfel de inițiativă. „Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput. Am făcut 20 de ani asta, deci pentru proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă? Vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună-înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi în România”, precizează Ilie Bolojan. 17:50 Bolojan, despre pensiile magistraților: Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Potrivit premierului, unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților. „Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta: pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net”, susține șeful Executivului. 17:42 Ilie Bolojan: Avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor Bolojan spune că avem o pensionare prea rapidă. „Se pensionează, în general, la 48 de ani”, afirmă Bolojan. Premierul mai spune că, în calitatea de preşedinte interimar, a văzut că 90% dintre pensionări au fost la 48 de ani. El precizează că pensinarea trebuie să se facă, pentru majoritatea profesiilor, la 65 de ani. Ar putea exista derogări pentru profesiile unde este nevoie de forţă fizică. „Pentru toate celelalte profesii să fie întotdeauna vârsta standard (…) În câţiva ani de zile, nu vom mai avea cine să ne plătească pensiile”, menționează Bolojan. 17:42 Premierul Bolojan: Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc „Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă – poate să fie tot orașul, sau poate să nu fie nicio stradă, sau poate să fie doar un cartier. Sau Mamaia, în cazul municipiului Constanța. Unde pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea”, spune premierul. Bolojan adaugă că, în acest caz, comunitățile locale vor hotărî dacă „au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100”. „Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte de lucru. Trebuie să transferăm odată activele care sunt în paragină în toată țara. Avem o grămadă de active în paragină care sunt în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-și pierdă posturile, nu au susținut această descentralizare”, spune prim-ministrul. Bolojan subliniază că „am putea avea amenajări în aproape toate orașele, pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate, n-au cum să aducă un plus acolo și trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunțăm de foarte mult timp”. 17:29 Bolojan: Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. Nu mai putem continua cu risipa „Este nevoie de o reformă profundă în sănătate. Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, spune Bolojan. Premierul amintește că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025. „Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei. Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de sănătate, ci doar salariile,
Bolojan începe pachetul fiscal doi cu reforma SOCIETĂȚILOR unde STATUL e ACȚIONAR majoritar: Rezultă un tablou foarte prost
Premierul Ilie Bolojan anunță vineri că al doilea pachet cu măsuri fiscal-bugetare va începe cu reforma societăților comerciale unde statul este acționar majoritar. Potrivit acestuia, „tabloul” actual este unul „foarte prost pentru statul român”, cu referire la pierderile companiilor de stat. „Cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare a acestor active”, spune Ilie Bolojan. Șeful Executivului adaugă că săptămâna viitoare va prezenta „toate datele ce țin de conducere și de indicatori” a companiilor de stat. „Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori”. Reducerea indemnizațiilor și numărului de membri în CA-uri Ilie Bolojan anunță și că va modifica legislația astfel încât numărul membrilor din consiliile de administrație și indemnizațiile acestora să fie reduse. „Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții, la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, după care încă 3 salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi. E, știți, un aspect vechi al formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, adaugă Bolojan. Prim-ministrul încheie cu un avertisment: ori se reduc pierderile, ori se închid societățile care acumulează pierderi cumulate pe mai mulți ani de zile consecutivi. „Deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare. Să alergi ca să poți îndeplini indicatorii. (…) Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații”, conchide Ilie Bolojan. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: