Elevii și studenții, cu BURSELE tăiate de Executiv. Ilie Bolojan: Nu ne mai putem permite
Premierul Ilie Bolojan anunță miercuri că va exista o reformă a burselor elevilor și studenților. Potrivit acestuia, un miliard de euro costă statul în ceea ce privește bursele școlare. „Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi”, spune Bolojan. Șeful Executivuluia adaugă că suma pentru burse a crescut de la 188 milioane de lei acum 3 ani, la 4,7 miliarde de lei în 2024-2025. „Gândiți-vă că acum 3 ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca, printr-o aplicare neconformă, să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul”, adugă premierul. Pe lângă reducerea burselor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Ilie Bolojan anunță creșterea ACCIZELOR cu 10% pentru alcool, combustibil și țigări
Premierul Ilie Bolojan a prezentat noile măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar, printre care creșterea accizelor la alcool, țigări și combustibil. În vederea situației economice cu care se confruntă statul român, Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. „O a doua măsură de creștere a veniturilor este cea de creștere a accizelor. E o creștere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibili”, a spus Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria. Despre accizele la combustibil, premierul a adăugat: „La combustibili, la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România, în așa fel încât acest șoc să fie parțial atenuat”. „De asemenea, va crește și acciza pentru țigări”, a completat Bolojan. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan anunță suprataxarea băncilor și a câștigurilor din jocurile de noroc, de la 1 august Ilie Bolojan, la prezentarea măsurilor fiscale: „Dacă nu am face nimic sau am lungi, am putea intra într-o RECESIUNE brutală” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Ilie Bolojan anunță și a doua etapă de măsuri: „Avem ministere unde au fost dublate salariile”
Premierul Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie. În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”, iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor. „În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan. Există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% – 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”, mai anunță șeful Executivului. „Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității
Liderul AUR, George Simion, a declarat, miercuri, că judecătorii Curții Constituționale vor câte 35.000 de euro „primă de pensionare”, deși banii nu există în buget și pentru a obține aceste sume au trimis secretarul instituției la Ministerul Finanțelor să găsească o soluție. „Judecătorii Curții Constituționale sfidează românii și logica austerității. Trei dintre ei, care își încheie mandatul, vor să plece acasă cu câte 180.000 de lei, echivalentul a 35.000 de euro, ca ‘primă de pensionare’, pe lângă pensiile speciale uriașe. Pentru a obține acești bani, CCR a trimis secretarul general al instituției la Ministerul Finanțelor, ca să întrebe cum pot fi transferați bani din alte capitole bugetare, întrucât sumele nu sunt prevăzute în bugetul Curții pentru 2025. Este o tentativă cinică de a forța sistemul să plătească bonusuri de lux într-un moment în care românii sunt loviți de scumpiri, înghețarea salariilor, a pensiilor și introducerea de noi taxe”, a scris George Simion pe blogul său. Liderul AUR a precizat că „ordonanța trenuleț” a blocat acordarea de prime și bonusuri în sistemul bugetar și chiar dacă această ordonanță nu se referă explicit la primele de la CCR „judecătorii profită de un vid legislativ pe care îl interpretează în favoarea lor, sfidând flagrant intenția legiuitorului și bunul-simț”. „Acești bani nu reprezintă vreo recompensă pentru profesionalism sau curaj. Dimpotrivă. Sunt plăți mascate pentru obediență, acordate fix celor care au orchestrat, din interior, lovitura de stat din 6 decembrie. CCR a devenit, în ultimul an, o anexă a sistemului politic care conduce România din umbră. A validat comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, deși Constituția o interzice. A anulat alegerile prezidențiale, pentru că rezultatul nu era pe placul rețelei de putere. A interzis candidați incomozi, care amenințau vechile structuri. A secretizat declarațiile de avere ale demnitarilor. Și, în final, a redat privilegiile lui Traian Băsescu, turnător dovedit al Securității: vilă de protocol, mașină de stat, protecție SPP și beneficii plătite din banii românilor. Românii sunt obligați să strângă cureaua, să accepte amânări, taxe și lipsuri. În același timp, o mână de judecători se autopremiază cu zeci de mii de euro, pentru «merite» pe care doar sistemul le vede”, a arătat Simion. George Simion: „Cerem reformarea radicală a CCR” Președintele AUR cere „reformarea radicală” a Curții Constituționale – judecătorii CCR să fie aleși de cetățeni prin vot direct, nu deciși politic, pensiile speciale și toate beneficiile nemeritate să fie eliminate. „România are nevoie de o justiție curată, nu de o castă de intangibili conectați la rețelele vechiului sistem. Aș vrea să contrazic presa progresistă, USR-istă, care mă acuză că n-aș fi contestat numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR! De parcă ar fi contat în vreun fel cine face contestația. Contestația s-a făcut cu aportul nostru, coordonând textul cu doamna senator Nadia Cerva, prin grupul nostru de la Senat. Era rândul lor să conteste la CCR și am lăsat să aibă inițiativa pe grupul (sau fostul grup) S.O.S.. La fel de predictibilă a fost și decizia CCR: corb la corb nu scoate ochii”, a adăugat Simion. CITEȘTE ȘI: CCR pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte
Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul. Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. „Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”. Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. „Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”. Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei. „Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați. Foto colaj: Shutterstock + Mediafax CITEȘTE ȘI:
Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Un referendum ar urma până în 2027
După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Acordul – care va fi supus unui referendum – include aceleași probleme spinoase care au afectat relația dintre Marea Britanie și UE, inclusiv contribuțiile la buget, politica de migrație și rolul judecătorilor străini. Aproape 1.000 de pagini de text, dezvăluite luna trecută după semnarea unui acord în decembrie, vor ancora Elveția mai ferm pe cea mai mare piață unică din lume. Dacă va fi aprobat, noul cadru obligă Elveția să reflecte modificările legislației UE în mai multe domenii. „Alinierea dinamică” – adoptarea automată a modificărilor din legislația UE – se referă la șase domenii cheie: recunoașterea reciprocă a standardelor privind mărfurile, electricitate, siguranța alimentară, transportul aerian și terestru și libertatea de circulație. Elveția ar avea o influență limitată asupra modului în care sunt formulate regulile – lobby pe lângă Bruxelles și membrii UE – niciun cuvânt de spus asupra rezultatului final și s-ar confrunta cu sancțiuni dacă nu implementează modificările. Elveția ar fi obligată să plătească 375 de milioane de euro anual în bugetul UE. Procesul de adoptare sau respingere a acordului va dura câțiva ani Mai întâi va fi un proces de consultare publică până în toamnă, apoi textul – posibil cu unele amendamente – va fi înmânat Parlamentului pentru a începe dezbaterea anul viitor. Guvernul elvețian își propune să organizeze referendumul până în iunie 2027, altfel alegerile naționale din același an vor duce la o amânare pentru 2028. Acordurile includ o clauză de arbitraj care stipulează că disputele sunt rezolvate de o comisie independentă – mai degrabă decât unilateral de către instanțele UE – pentru a aborda preocupările elvețiene cu privire la suveranitate și autonomie juridică. Dar atunci când cazul implică dreptul UE, comisia de arbitraj trebuie să ceară Curții Europene de Justiție, cea mai înaltă instanță a blocului, o interpretare obligatorie. Mișcarea eurosceptică din Elveția Ca și în Marea Britanie, jurisdicția CEJ și adoptarea „dinamică” a legilor UE au devenit catalizatoare pentru mișcarea eurosceptică din Elveția. „Adoptarea dinamică a legislației UE și a hotărârilor CEJ schimbă în cele din urmă sistemul de democrație directă din Elveția. Ne scade competitivitatea”, a declarat directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger. Grupul anti-UE, înființat de miliardari din domeniul fondurilor de investiții private și alți antreprenori, strânge semnături pentru a lansa o inițiativă pentru un vot public pe această temă. „De exemplu, nu este nevoie de un acord privind libera circulație a persoanelor pentru a angaja oameni din țări străine”, a adăugat Erzinger. Partidul SVP de extremă dreapta al Elveției este împotriva acordului, care se bucură de sprijinul partidelor de stânga. Partidele centriste, cum ar fi liberalii, nu au luat încă o poziție. Elvețienii au un sistem adânc înrădăcinat de democrație directă. „Elvețienii au urmărit întotdeauna aceste actualizări ale legislației UE oricum. Dar vor să aibă capacitatea de a alege. Aceasta este diferența cheie pentru noi”, a spus un finanțator din Zurich. Există, de asemenea, scenariul în care Elveția ar vota “nu”. În 2021, când Elveția s-a retras din discuții, UE s-a răzbunat prin retrogradarea participării Elveției la programul Orizont Europa. Acest lucru s-ar putea întâmpla din nou dacă acordul nu va fi ratificat până la sfârșitul anului 2028. Oficialii UE: Menținerea status quo-ului nu este o opțiune Oficialii UE au declarat pentru Financial Times că menținerea status quo-ului nu este o opțiune. „Dacă există un vot negativ, UE consideră că acesta trebuie să fie sfârșitul drumului pentru calea bilaterală și tratamentul special pentru Elveția”, a declarat un oficial familiarizat cu situația de la Bruxelles. Alții, însă, cred că este timpul să se încheie o înțelegere cu cel mai mare partener comercial al Elveției. „Trăim cu această dramă încă din anii ’90. Europa este cel mai mare partener comercial al nostru și trebuie să rezolvăm problema instituțional, spre deosebire de sector cu sector”, a declarat Jean Keller, șeful managerului de fonduri Quaero Capital din Geneva. „Da, trebuie să ne asigurăm că lucruri precum drepturile lucrătorilor sunt protejate, dar în cele din urmă este imperativ să găsim un cadru durabil pentru a face afaceri în Europa.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
ANRE anunță că furnizorii care au tarife de 5 sau 8 lei pe kilowatt/oră ar fi mai corect să predea licențele
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, anunță că cei care nu pot să facă activitatea de furnizare pot veni la autoritatea de reglementare să predea licențele. ”Celor care nu pot să facă activitatea de furnizare le mai spun că nu e obligatorie. Pot veni la autoritatea de reglementare și pot să predea licențele de furnizare și piața aceasta să o lase pentru cei care într-adevăr pot să facă furnizare într-un mod corect, pentru că este mai cinstit decât să vedem în comparator, prețuri de 5 lei pe kilowati/oră, respectiv de 8 lei pe kilowatt/oră. De asemenea, vreau să apreciez faptul că, în ultima perioadă, ofertele din comparatorul de prețuri s-au îmbunătățit, în sensul în care mai mulți furnizori și-au îmbunătățit aceste oferte, reducând prețul pe care l-au ofertat către consumatorii de energie”, a spus Niculescu. Potrivit oficialului ANRE, o analiză derulată la nivelul instituției, pe ceea ce înseamnă determinarea corectă a prețului la energie electrică, a arătat diferențe între prețul rezultat din cercetare și prețul publicat de către furnizori în comparatorul de prețuri. ”Componenta variabilă, din punctul nostru de vedere, este cea legată de componenta de achiziție și componenta de furnizare. Și aici a fost o întreagă dezbatere cu furnizorii dacă trebuie să publice într-un mod transparent aceste componente. Știm foarte bine că ultima formă a Ordonanței îi obliga să facă acest lucru. Noi am insistat ca marjele lor să fie puse și ele în mod transparent ca un proces de recâștigare a încrederii în furnizor. Deci, cu cât eu, consumator, văd mai transparent modalitatea de formare a prețului, cu atât am încredere mai mult în furnizorul respectiv și o să înțeleg că îmi poate oferi energie la un preț corect.”, a mai spus Niculescu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Alexandru Nazare: „Nu se pune problema AMÂNĂRII sau blocării plății pensiilor și a salariilor”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a întâlnit, marți, cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar. „Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc neliniște, alimentând însă în același timp zvonuri și semnale false de alarmă. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni.”, a spus ministrul Finanțelor. Alexandru Nazare a negat faptul că nu vor fi banii de pensii și salarii. „Vreau să subliniez că nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media. Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistrează un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacă nu adoptăm măsurile necesare la timp”, a mai declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. În 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din această sumă, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vătămătoare. Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor, mai arată ministerul Finanțelor. „Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar și avem toleranță zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public că performanța este remunerată corect.”, spune Nazare. „Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin către angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebrală a administrației publice din România.Continuăm să analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiară,” subliniază Ministrul Finanțelor. Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Guvernul BOLOJAN anunță că va prezenta miercuri sau joi pachetul de măsuri fiscale. Vor fi negocieri cu Comisia
Guvernul condus de Ilie Bolojan ar urma să prezinte miercuri sau joi, după negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, întreg pachetul fiscal, care cuprinde și tăierile bugetare. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Dragoș Anastasiu. Într-o intervenție la Digi 24, Anastasiu a declarat că: „Mâine sau poimâine (miercuri sau joi) probabil vor fi terminate negocierile cu investitorii, cu finanțatorii noștri și atunci vom ieși cu întreg pachetul fiscal, cred că și în secunda asta în care noi vorbim se discută cu finanțatorii noștri și vom ieși cu acest pachet”. Anastasiu mai precizează că timpul rămas pentru dezbaterea măsurile este extrem de scurt. „De acolo sunt toate agențiile de rating care sunt importante și de aici se trag o serie întreagă de alți investitori. Tăierile bugetare fac parte din pachetul fiscal. Noi avem un pachet fiscal și tăieri și creșteri de venituri. Așteptăm mâine pachetul fiscal, este un pachet mai larg, o să fie o ordonanță iarăși denumită Trenuleț cu multe lucruri pe care le vom decide final. Cred că mâine va fi decizia finală și veți vedea atunci cu ce ieșim. Din păcate cu foarte puțin timp de consultare, cu foarte puțin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zi din punct de vedere timp.”, mai spune vicepremierul independent. „Pe 7 iulie noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanță, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliția de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie-octombrie. În această perioadă agențiile de rating vin în România și nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm și care se cheamă scăderea rating-ului de țară, adică la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investițiilor”, a mai spus Dragoș Anastasiu. Între timp, bugetarii din mai multe instituții protestează ca urmare a măsurilor ce urmează să fie luate. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
CCR a decis: Băsescu își recapătă toate drepturile de fost președinte, retrase din cauză că a colaborat cu Securitatea
Surse judiciare au declarat pentru Gândul că fostul președinte, Traian Băsescu, și-a câștigat marți, la Curtea Constituțională, dreptul să-și păstreze beneficiile de pe urma calității de fost șef al statului. Acestea i-au fost retrase din cauza faptului că a fost dovedit colaborator al Securității. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a contestat la Curtea Constituțională a României decizia prin care i-au fost luate toate drepturile câștigate în urma statutului de fost șef de stat. Instanța i-a dat câștig de cauză, chiar dacă s-a dovedit că Băsescu a fost colaborator al fostei Securități. Modificările aduse Legii 406/2001 au făcut ca Traian Băsescu să rămână fără vilă de protocol, asigurată prin RA-APPS, protecție din partea SPP și indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu pe toată durata vieții. Traian Băsescu a sesizat CCR, prin Curtea de Apel București, care a invocat excepția de neconstituționalitate referitoare la faptul că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Sesizarea a fost depusă în 2022. ” CCR a admis sesizarea conform căreia LEGEA Nr.243 din 8 octombrie 2021, pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român este NECONSTOYUTIONALĂ”, spun surse juridice. CITEȘTE ȘI: Traian Băsescu a fost operat de URGENȚĂ pe cord, la Paris. Fostul președinte a avut dificultăți cu stenturile montate pe inimă Traian Băsescu ar putea ABSENTA de la ceremonia depunerii jurământului de către Nicușor Dan: „Am un mare dubiu” Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele