Mirel Palada: „Dintre ultimii trei președinți, Nicușor Dan pornește cu bagajul inițial de încredere cel mai scăzut”
Sociologul Mirel Palada a analizat gradul de încredere al cetățenilor față de noul președinte Nicușor Dan și a precizat că acesta „pornește la început de mandat cu bagajul inițial de încredere cel mai scăzut”, comparativ cu predecesorii săi, Klaus Iohannis și Traian Băsescu. Mirel Palada a menționat că atât Iohannis cât și Băsescu au avut parte de un grad de încredere multe mai mare din partea populației decât Nicușor Dan, în urma unui efect de tip „bandwagon”, adică „ralierea conformistă în spatele câștigătorului”. „Dintre ultimii trei președinți ai României, Nicușor Dan pornește la început de mandat cu bagajul inițial de încredere cel mai scăzut. Imediat la începutul mandatului, anteriorii, Băsescu și Iohannis, au avut parte de un clar entuziasm de tip bandwagon din partea populației – ralierea conformistă în spatele cîștigătorului. Ambii marginal peste 70%. Băsescu 73% la începutul lui 2005. Iohannis 71% la începutul lui 2015. În schimb, Nicușor Dan își începe mandatul cu un nivel mult mai scăzut.”, a precizat Mirel Palada într-o postare pe Facebook. Palada subliniază că, potrivit unui sondaj Sociopol, Nicușor Dan „avea doar 43% încredere în rândul românilor”, în prima săptămâna de la preluarea mandatului. De asemenea, sociologul a menționat că Nicușor Dan va avea parte de „un mandat mult mai greu decât al anteriorilor”. „Imediat după preluarea formală a mandatului, într-un sondaj Sociopol în prima săptămînă a președinției sale, acesta avea doar 43% încredere în rîndul românilor. Un semn clar că România anului 2025 prezintă un climat social mult mai puțin conformist, mai încărcat de nemulțumire socială. Jumătatea de țară care a votat cu Simion și a pierdut alegerile nu mai acceptă așa ușor să îi confere cîștigătorului încredere la început de mandat, cum făcea electoratul pesedist după înfrîngerile lui Năstase, respectiv Ponta. Un semn că pe Nicușor Dan îl așteaptă un început de un mandat mult mai greu decît al anteriorilor.”, a afirmar Mirel Palada. Expertul a prezentat și un grafic comparativ în care este reprezentat gradul de încredere al cetățenilor la alegerea lui Traian Băsescu, Klaus Iohannis, respectiv a lui Nicușorr Dan. „Cu un efect bandwagon practic inexistent. Cu un climat economic mult mai complicat decît 2005 sau 2015. Cu o populație mult mai reticentă în a-i accepta acestuia conducerea. Doar cei care l-au votat îi conferă încredere. Va fi greu. Graficul de mai jos prezintă evoluția sincronizată a încrederii românilor în președinți la început de mandat, luînd drept reper comun momentul zero al conferirii formale a acestuia.”, a mai adăugat Palada. FOTO: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX Citește și: Măsurile fiscale care au creat TENSIUNI în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR? Președintele Nicușor Dan și Regele Spaniei vizitează săptămâna viitoare Centrul de Instruire Întrunită „GETICA” de la Cincu Legea care prevede vaccinarea gratuită anti-HPV până la 26 de ani la fete și băieți, PROMULGATĂ de Nicușor Dan Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Cristian Diaconescu: „Nu mi-a ascuns partea rusă interesul pentru gurile Dunării”
Cristian Diaconescu, consilier prezidențial la Cotroceni, a vorbit la Antena 3 despre interesele de securitate ale României, în ceea ce privește continuarea sprijinirii Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit lui Cristian Diaconescu, „dacă Ucraina cade, urmează Republica Moldova”, iar în acest context România poate deveni vulnerabilă, în ceea ce privește securitatea granițelor. „Cel mai bun argument să sprijinim Ucraina este, cel puțin după modesta mea opinie, faptul că dacă Ucraina cade, urmează Republica Moldova și cine știe ce se întâmplă cu România?”, a afirmat Diaconescu, la Antena 3 CNN. De asemenea, Cristian Diaconescu a subliniat că „partea rusă” și-a exprimat „interesul pentru gurile Dunării”, într-o „discuție directă”, „când lucrurile erau liniștite”. ”Mie nu mi-a ascuns partea rusă în diversele dialoguri, când lucrurile erau liniștite, interesul pentru gurile Dunării, discuție directă, fără niciun fel de… Vor să creeze un vector de presiune în așa fel încât ceea ce în nord înseamnă peninsula Kaliningrad, în egală măsură, la Marea Neagră să poate însemna un tip de presiune cu amenințare de escaladare, care sigur, poate dezescalada, dar în contexte foarte complicate”, a adăugat consilierul prezidențial. „Nu trebuie să batem cu pumnul în masă, trebuie să fim la masă” „Eu am avut ocazia negociez cu rușii în 2003-2004, un tratat care, interesant, dacă l-ar respecta astăzi Federația Rusă, probabil că ceea ce se întâmplă în Ucraina ar fi de domeniul trecutului. Dar nu asta e problema. Deci, din acest punct de vedere suntem stat de frontieră. Noi asigurăm și trebuie să încurajăm această percepție. Am înțeles diversele demersuri în ideea când mergem să batem cu pumnul masă. Esențial nu să bați cu pumnul masă, ci să fii la masă, că situația e așa cum e. Ori, din acest punct de vedere avem două componente pe care ni le recunosc, sau dacă nu le recunosc, trebuie să le facem cât mai vizibile.”, a mai spus Cristian Diaconescu. Citește și: Culisele discuției lui Nicușor Dan cu Donald TRUMP. Consilier prezidențial: „Washingtonul a sunat la București” Cristian Diaconescu, întrevedere oficială cu Prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu: Relaţia dintre România şi Israel rămâne una solidă Cristian Diaconescu anunță că o delegație a Congresului SUA va veni în România: „Contacte la toate nivelurile semnificative” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, FMI estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI. Principalele recomandări ale FMI: Impozitarea muncii Cu privire la impozitarea muncii, principala recomandare a FMI este trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili. „Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată”, spun experții FMI. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. În plus, contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților Cu privire la taxarea veniturilor din capital și proprietăți, FMI susține că impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului. „Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme”, mai arată experții. Sursa citată mai spune că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). Impozitele pe consum Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia alimentelor de bază – în cazul cărora creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. Totodată, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media din UE de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 lei/hl (la preţurile actuale). De asemenea, accizele la combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la nivelul optim. Vezi aici documentul „România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se mai arată în raport. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului? Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Sorin Grindeanu, despre implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale: Avem nevoie de clarificări suplimentare
„Dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”, a declarat, joi, la Parlament, liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu a fost întrebat de ziariști, la Palatul Parlamentului, dacă este de acord cu implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale. „Am văzut foarte multe puncte de vedere după această declaraţie a domnului preşedinte. Pe de o parte, argumente prin care să nu se întâmple această implicare. Alţi colegi îmi spun sau alte argumente citite îmi arată că această problemă, adică evaziunea fiscală, este deja în strategia naţională de apărare a ţării. Adică putem să facem anumite reglementări, evident, şi să îmbunătăţeşti lucrurile, dar eu cred că acele lucruri se fac prin lege. Şi cred că ăsta e pasul normal”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul PSD a mai precizat că, „dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”. CITEȘTE ȘI: Sorin Grindeanu, despre reforma fiscală: Anumite MĂSURI n-au fost dorite de colegi de-ai noştri Sorin Grindeanu: „Cine nu-și face treaba la ANAF trebuie să plece acasă. Nu există negocieri” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra
SRI publică joi o serie de companii care, în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, erau interesate de spionajul economic, precum și de obținerea cât mai multor produse din industria și agricultura românească. Acestea au stat sub atenta supraveghere a serviciilor de intelligence românești, transmite SRI. „Sub lupa serviciilor de informații românești au stat și oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice cu activitate pe teritoriul național”, arată Serviciul Român de Informații. Exemplul Solagra, compania care deținea monopolul pe piața semințelor Unul din cazurile prezentate este și cel al companiei Solagra, atent monitorizată la acea vreme de serviciile de informații românești. Înființată în februarie 1940, societatea avea în consiliul de administrație atât români, persoane cu influență mare în zona agricolă și industrială specializată, cât și germani, factori de decizie în același domeniu. Solagra ajunsese să dețină monopolul semințelor oleaginoase în România (floarea-soarelui, rapiță, soia) și asigura atât contingentul necesar consumului intern, cât și o mare parte a consumului Germaniei, potrivit SRI. „Serviciul Special de Informații primise o informație, din sursă apreciată drept sigură, că specialiștii germani deplasați în România, la începutul activității Solagra, au avut și sarcina de a organiza rețele informative”, transmite SRI. Societatea a fost lichidată în vara anului 1944, după ce linia frontului a depășit zonele în care era cultivată masiv floarea-soarelui, iar partea germană devenise neinteresată de continuarea activității de producție, a cărei bază scăzuse considerabil. La momentul dizolvării, avea datorii mari și pierderi însemnate. Despre activitățile informative ale acționariatului și personalului Solagra nu sunt alte documente, posibil și pe fondul aderării României la Axă și al transferului de atenție către țările aliate. Nicușor Dan vrea implicarea SRI în combaterea evaziunii Dezvăluirile din istoria SRI vin la câteva zile distanță de când președintele României, Nicușor Dan, a anunțat public că se gândește să implice Serviciul Român de Informații în combaterea evaziunii fiscale. „Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și este nevoie ca instituțiile, inclusiv Serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm, în sensul ăsta, Strategia Națională de Apărare”, a spus șeful statului pe 3 iunie. Ulterior, Nicușor Dan și-a nuanțat declarațiile în conferința de miercuri de la Palatul Cotroceni. „Serviciile de informații nu fac controale. Culeg informații. Controalele se fac de reprezentanții ANAF și, în măsura în care există suspiciuni de infracțiune, pot fi făcute de către Parchet. Există o prioritate în culegerea acestor informații. Zona de evaziune fiscală să fie o prioritate pentru Servicii. Asta este discuția generală despre controlul civil asupra serviciilor de informații. Una din măsurile/acțiunile care ne asigură că există un control civil este prezența unui director civil”. El a adăugat că „este nevoie de un director civil la SRI, cineva care a lucrat cu oamenii”. (detalii AICI) Sursa: SRI CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Nicușor Dan să nu înghețe angajările și să păstreze SPORURILE pentru condiții vătămătoare
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților îi cer președintelui României să țină cont că salariile angajaților din Parlament sunt înghețate din 2017 și cer menținerea sporurilor de condiții vătămătoare de muncă. Angajații din Parlament vor ca noile măsuri fiscal-bugetare negociate în grupurile tehnice de lucru de liderii celor patru formațiuni politice (PSD, PNL, USR, UDMR) care și-au manifestat dorința pentru a intra la guvernare „să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar”. „Având în vedere: masivul capital de încredere pe care orice nouă funcție de demnitate publică, cu atât mai mult cea de Președinte al Statului, îl are cel puțin la debutul mandatului; situația financiară a țării; cotele alarmante ale evaziunii fiscale; necesitatea imperativă de consolidare a unei atitudini responsabile, asumate, în interes național, a cheltuirii banului public; necesitatea de reformă profundă a Statului la nivel conceptual, funcțional și moral; faptul că un aparat bugetar depolitizat, profesionist, specializat contribuie nemijlocit la asigurarea, menținerea și sustenabilitatea echilibrului macro-financiar al oricărui Stat; necesitatea existenței și respectării ab initio a unor principii cu valoare fundamentală, atât în cadrul analizei și dezbaterilor premergătoare reformei, cât și în corpul actelor normative care vor rezulta din aceste analize și dezbateri; faptul că unul dintre aceste principii cu valoare fundamentală este, fără îndoială, depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice din aparatul bugetar al oricărui Stat, singurele funcții politice justificate fiind funcțiile de demnitate publică alese democratic, Vă rugăm să țineți cont de opinia noastră, conform căreia măsurile pe care le are în vedere grupul de lucru trebuie să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar. Pe de altă parte, reechilibrarea bugetului național”, se arată în începutul scrisorii semnate de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu. Sindicaliștii acuză că au salariile înghețate din anul 2017, iar eventuale tăieri ar conduce la venituri „sub nivelul mediu net pe economie”, susțin aceștia. „Anumite categorii de funcționari publici (printre care și angajații Parlamentului) au salariile înghețate încă din anul 2017. În aceste condiții, tăierea sub orice formă a veniturilor funcționarilor publici cu funcție de execuție va conduce, în unele sectoare ale aparatului bugetar, la salarii sub nivelul mediu net pe economie, iar în multe cazuri sub salariul minim net pe economie”. Aceștia se opun tăierii sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă, așa-numitul „spor de antenă”. „Concret, în privința sporurilor pentru condiții vătămătoare, acordate în baza valorilor măsurate, cuantificate ale riscurilor, apreciem că acestea nu pot fi eliminate în instituțiile în care factorii de risc nu pot fi eliminați. Pe de altă parte, există categorii de angajați în sistemul bugetar care cumulează venituri peste salariul Președintelui României”. Măsurile propuse de sindicaliștii din Parlament Reprezentanții intereselor angajaților din Senat și Camera Deputaților vin și cu propuneri de măsuri în acest sens. Ei vor înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere și depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice. „În aceste condiții, propunem ca parte a reformei fiscale și administrative: înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, cu excepțiile prevăzute de lege; revizuirea actelor normative care lasă la latitudinea angajatorului stabilirea veniturilor angajaților (primării etc.); redimensionarea corectă a veniturilor pentru acele categorii de funcționari ai Statului cu salarii peste cel al Președintelui; redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere, la toate palierele administrației publice centrale și locale, în raport cu analiza de impact concret al câștigului profesional și funcțional al organizației și cu o analiză atentă și realistă a justificării existenței acestor funcții; impunerea unui plafon de cheltuieli cu bunuri și servicii. Apreciem că, cel puțin pentru anul în curs, cheltuielile cu bunuri și servicii pot fi reduse cu 40-50%, fără a fi afectată funcționalitatea structurilor administrative statale; interzicerea prin lege a oricăror imixtiuni politice în exercitarea funcției publice din România, coroborat cu aplicarea de sancțiuni corespunzătoare. Considerăm că depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice este cheia unei reforme reale și profunde a administrației publice. Vă rugăm să țineți seama de aceste observații, în ideea în care noi, semnatarii acestei scrisori, ne dorim și susținem un Stat just, sustenabil, predictibil, dar ferm în raport cu respectul față de lege, în acord cu cerințele de securitate socială și predictibilitate bugetară perfect superpozabile timpului istoric pe care împreună îl parcurgem”. Ilie Bolojan a anunțat finalizarea tăierilor de personal de la Senat „În aceste zile s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului. Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate”, a anunțat, vineri, 30 mai, președintele Senatului, Ilie Bolojan. Potrivit șefului Senatului, „reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului și prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor”. „Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a spus Bolojan. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Bogdan Ivan: De duminică încoace a început o cădere lentă a planșeului Salinei PRAID, ceea ce reduce riscul unei prăbușiri bruște
Salina Praid se surpă gradual de câteva zile, o evoluție care poate dura săptămâni sau chiar luni și care evită o prăbușire bruscă ce ar provoca o catastrofă, anunță ministrul Economiei, Bogdan Ivan, potrivit Mediafax. Bogdan Ivan spune, joi, la Digi 24, că lucrările pentru devierea cursului de apă care alimentează infiltrațiile în Salina din Praid trebuie terminate până la 1 iulie. „Deja excavatoarele sunt la fața locului, se lucrează în două schimburi și e foarte important ca această activitate să fie terminată până la finalul lunii iunie”. În acest moment lucrează opt specialiști străini din Spania, Germania, Olanda și Ungaria, alături de experții români prezenți de sâmbătă pe teren. Aceștia analizează datele preluate de Institutul Geologic Român și profesorii universitari implicați în evaluare. Situația actuală arată șapte etaje subterane inundate. Autoritățile caută acum o locație pentru crearea unui lac sărat unde să fie evacuată apa din galeriile subterane, cu trei variante în studiu. „De duminică încoace a început o cădere lentă a planșeului, ceea ce reduce riscul unei prăbușiri bruște. Această evoluție graduală, care poate dura săptămâni sau luni, evită o catastrofă care ar putea afecta locuințele și râul din zonă”, adaugă ministrul. Foto: gov.ro CITEȘTE ȘI: Cătălin Predoiu, despre situația de la PRAID: Facem tot ce este omenește posibil pentru a ajuta comunitățile din zonă. Mă voi deplasa din nou în zonă Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Comisia Europeană critică situația financiară a României și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE
România nu a remediat problema deficitului bugetar și continuă să se confrunte cu dezechilibre fiscale, anunță Comisia Europeană, care a decis să recomande Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie de sancționare Bucureștiului. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE Autor Mihail Draghici Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele