Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale
Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.
Vacanțe de vis, furate pe internet: val de site-uri frauduloase care copiază Booking și Airbnb
În fiecare vară, mii de turiști își fac bagajele pentru ceea ce speră să fie o vacanță de vis. Însă pentru unii, totul se transformă rapid într-un coșmar digital. O analiză recentă a companiei de securitate cibernetică Check Point Software Technologies arată că 2025 marchează un nou record al înșelătoriilor online asociate cu vacanțele, prin site-uri false care imită perfect platforme consacrate precum Booking.com și Airbnb. Aceste escrocherii nu se mai limitează la simple anunțuri dubioase pe rețele sociale. Infractorii cibernetici folosesc acum tehnici tot mai sofisticate de phishing, înșelând atât turiștii, cât și proprietarii de locuințe care închiriază pe aceste platforme. Falsurile sunt atât de bine realizate încât pot păcăli chiar și utilizatorii experimentați, iar consecințele sunt de multe ori devastatoare: vacanțe ratate, bani pierduți și date bancare compromise. Site-uri fantomă care arată „prea bine” ca să fie adevărate Un exemplu tot mai des întâlnit este cel al paginilor web care imită la perfecție interfața Airbnb. De la culori și fonturi până la logo-uri și formularul de plată, totul pare autentic. Doar adresa URL trădează adevărata natură a site-ului: un domeniu necunoscut, de multe ori terminat în „.info” sau „.today”. Utilizatorii care introduc datele cardului bancar pe aceste site-uri cad direct în capcana infractorilor, oferindu-le acces la informații sensibile precum numărul cardului, codul CVV sau data de expirare. Pe de altă parte, și gazdele sunt vizate de scheme la fel de complexe. Una dintre metode presupune crearea unei pagini false de login pentru Booking.com, cu un ecran CAPTCHA fals care cere utilizatorului să ruleze o comandă în calculator. În spate se ascunde un script care instalează un program de tip RAT (Remote Access Trojan), oferind atacatorilor control total asupra dispozitivului victimei. Emailuri capcană și atacuri automate cu ajutorul inteligenței artificiale Un alt tip de atac vizează trimiterea de emailuri aparent legitime către proprietarii cazați pe Booking.com. Mesajul anunță pierderea unui obiect de către un client și cere gazdei să verifice o cerere, printr-un link. Linkul duce către un alt site clonat, menit să colecteze datele de autentificare sau chiar să instaleze malware. Specialiștii Check Point atrag atenția că multe dintre aceste campanii de phishing par să fi fost redactate sau rafinate cu ajutorul inteligenței artificiale generative. Asta le face și mai greu de depistat, deoarece mesajele diferă ușor de la un utilizator la altul, evitând filtrele de spam. În luna mai 2024, unul din 33 de site-uri nou create în domeniul vacanțelor a fost clasificat ca fiind „suspicios sau malițios”. În luna următoare, rata a crescut la unul din 21. Fenomenul este descris drept o „explozie” de escrocherii sezoniere, pe fondul relaxării și grabei caracteristice planificării concediilor. Cinci reguli simple pentru o vacanță fără capcane digitale Experții în securitate cibernetică propun cinci măsuri simple, dar esențiale pentru a evita astfel de capcane online: Rezervări doar pe platforme oficiale: nu accesați linkuri din mesaje sau emailuri. Introduceți manual adresa site-ului în browser. Verificați URL-ul cu atenție: fiți suspicioși dacă adresa conține greșeli sau extensii neobișnuite. Folosiți autentificare în doi pași (2FA): adaugă un strat suplimentar de protecție chiar dacă parola e compromisă. Evitați conexiunile Wi-Fi publice: sau folosiți o rețea VPN pentru a securiza conexiunea. Instalați un antivirus bun: soluțiile de securitate moderne pot detecta și bloca tentativele de phishing în timp real. Vacanțele ar trebui să fie despre relaxare, nu despre recuperarea daunelor produse de o înșelătorie online. Un pic de atenție și câteva precauții digitale pot face diferența între o escapadă reușită și o experiență de coșmar.
România devine o forță în lume în domeniul militar: producția începe la Brașov, cu sprijin american, și până la finalul anului vor fi livrate peste 3.500 de drone
România se pregătește să devină un jucător important pe piața internațională a dronelor, odată cu începerea producției la Brașov în această vară. Anunțul vine din partea ministrului Mediului, Mircea Fechet, care a subliniat că proiectul este rezultatul unui parteneriat strategic între o companie locală și o firmă americană, vizând transferul de tehnologie și dezvoltarea unor prototipuri de ultimă generație. Unitatea de producție va funcționa în cadrul societății Carfil SA, un nume cu tradiție în industria de apărare din România. Cu intenția de a livra 3.500 de unități anual până la sfârșitul acestui an, această inițiativă marchează un pas important pentru modernizarea infrastructurilor tehnologice și industriale ale țării. Parteneriat strategic pentru transferul tehnologic Carfil SA, o companie cu peste 100 de ani de experiență în producția de echipamente pentru industria militară, va colabora cu un partener american recunoscut pentru expertiza sa în fabricarea dronelor. Parteneriatul vizează transferul tehnologic și dezvoltarea unor modele care să răspundă cerințelor pieței globale. Ministrul Mircea Fechet a declarat că primul set de prototipuri, deja realizate și testate pe teren, include șapte modele, dintre care trei au fost selectate pentru producția de serie. Conform oficialului, procesul este unul complex, dar se află în graficul asumat. „Ne aflăm în etapa finală a pregătirii liniei de asamblare, iar testele efectuate până acum indică rezultate promițătoare”, a adăugat acesta. De asemenea, colaborarea nu se limitează doar la producție; transferul tehnologic include și asigurarea mentenanței, precum și asistență tehnică, ceea ce creează premisele ca România să devină un hub de inovație în domeniul dronelor în Europa de Est. Impact și perspectivă pe termen lung Linia de producție de la Brașov va avea un impact semnificativ asupra economiei locale, oferind atât locuri de muncă noi, cât și oportunități de dezvoltare pentru specialiștii tehnici din România. În plus, acest proiect amplifică eforturile de modernizare a industriei de apărare din țară, contribuind la crearea unor produse competitive pentru piețele externe. Proiectul urmărește, de asemenea, includerea României între țările producătoare de drone de nivel înalt, un segment tot mai important în contextul securității internaționale și al utilizării civile a dronelor. „Este un pas major pentru capacitatea noastră de a produce tehnologie avansată. România poate deveni un partener valoros în domeniul apărării și al inovației industriale,” a subliniat Fechet. Cu toate că producția este abia la început, perspectiva ca România să devină un furnizor de dronistică avansată atrage deja atenția investitorilor internaționali. Carfil SA, recunoscută pentru producția de armanent și muniție, promite să pună accent pe calitate și eficiență, astfel încât produsele dezvoltate să se alinieze celor mai înalte standarde la nivel mondial. Prin acest proiect, România nu doar că își stimulează economia, dar își consolidează și poziția ca un actor relevant în industria de apărare globală.
Alerte cibernetice: deepfake cu Ilie Bolojan și investiții fictive în Neptun Deep
Un videoclip fals, creat cu tehnologia deepfake, utilizează imaginea președintelui Senatului, Ilie Bolojan, pentru promovarea unor investiții fictive în proiectul Neptun Deep. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra acestei noi tentative de fraudă și avertizează utilizatorii de internet în legătură cu pericolele asociate acestui tip de manipulare digitală. Conform DNSC, videoclipul îl prezintă în mod fals pe Ilie Bolojan în timp ce promovează un program financiar care ar implica investiții minimale de 1.250 de lei, promițând câștiguri regulate proporționale cu volumul gazelor extrase într-un proiect fictiv legat de Neptun Deep. Videoclipul este distribuit în principal pe platformele de social media prin intermediul reclamelor sau postărilor sponsorizate. Cum funcționează înșelătoria Schema frauduloasă funcționează prin utilizarea unei platforme false de investiții, create de infractori cibernetici pentru a păcăli utilizatorii. Elementul distinctiv al acestei metode îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale prin tehnologia deepfake. Videoclipurile manipulate digital folosesc imagini și înregistrări publice existente, în care mesajul original este alterat astfel încât să promoveze falsele oportunități financiare. DNSC explică faptul că, după procesarea digitală, persoanele vizibile în videoclipuri oferă mesaje care, aparent, vin chiar de la ele, dar care sunt complet fabricate. În cazul de față, imaginea lui Ilie Bolojan este utilizată fără consimțământul său pentru a sprijini o schemă de câștiguri financiare rapide care nu există în realitate. Aceasta atrage victimele spre divulgarea de informații sensibile sau transferarea de bani, care sunt mai apoi furate de atacatori. Proiectele fictive precum cel menționat, legate de Neptun Deep, sunt concepute pentru a exploata încrederea publică în lideri politici sau inițiative economice cunoscute, conferindu-le un aer de legitimitate prin utilizarea unor fețe familiare publicului larg. Cum să identifici un videoclip deepfake Pentru a lupta împotriva acestui tip de fraudă, DNSC oferă câteva reguli utile pentru identificarea materialelor deepfake. Semnele care ar trebui să atragă atenția includ: – Mișcarea nesincronizată a buzelor cu sunetul redat. – Expresiile faciale care par nenaturale sau excesiv de rigide. – Fundaluri care par artificiale sau animate într-un mod neobișnuit. – Priviri care nu clipesc natural sau conturează o impresie de „rigiditate”. Dacă descoperiți astfel de materiale distribuite pe social media, DNSC recomandă ca acestea să nu fie redistribuite sau accesate, ci raportate platformei sau autorităților competente. De asemenea, este esențial să vă informați din surse sigure înainte de a lua decizii financiare și să aveți grijă atunci când oferiți detalii personale online. Campaniile de conștientizare din partea autorităților sunt esențiale pentru a reduce riscul de înșelăciuni online, dar responsabilitatea de a analiza critic informațiile disponibile aparține fiecărui utilizator. Într-o lume în care tehnologia deepfake evoluează rapid, cunoașterea și vigilența rămân cele mai importante instrumente de protecție.
Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.
Pe X au fost suspendate conturile opoziției față de Erdogan, în plin val de proteste, deși Elon Musk se declară apărător al liberei exprimări
Mai multe conturi aparținând opoziției din Turcia au fost suspendate de pe platforma X (fostul Twitter), în contextul protestelor masive declanșate după arestarea principalului rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Suspendările au avut loc într-un moment de tensiune politică majoră, în care libertatea de exprimare este pusă sub presiune, iar reacția conducerii rețelei sociale ridică semne de întrebare. Suspendări selective în timpul unei crize politice Potrivit jurnaliștilor de la Politico, platforma X, deținută de Elon Musk — care se declară un fervent apărător al libertății de exprimare — a blocat mai multe conturi ale unor activiști, studenți și susținători ai opoziției, în special în Turcia. Unele conturi sunt inaccesibile doar pe teritoriul turc, fiind vizibile în restul lumii, ceea ce sugerează că suspendările au fost făcute la solicitarea autorităților de la Ankara. Protestele din Turcia au izbucnit după arestarea, la începutul săptămânii, a primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, principalul candidat al Partidului Republican al Poporului (CHP) pentru alegerile prezidențiale. Acesta a fost reținut cu doar câteva ore înainte de anunțul oficial al candidaturii sale, generând reacții puternice din partea opiniei publice și o mobilizare masivă în stradă. Conturi suspendate, proteste reprimate În ciuda faptului că guvernul turc a interzis adunările publice timp de patru zile, protestele s-au răspândit în marile orașe, inclusiv Istanbul, Ankara, Izmir și Adana. Mulți dintre cei care au participat sau au organizat acțiunile de protest aveau conturi active pe X, folosite pentru a coordona manifestațiile sau pentru a distribui informații despre locațiile și orele de desfășurare. Yusuf Can, analist în cadrul Wilson Center, a declarat pentru Politico că majoritatea conturilor suspendate erau legate de activiști studenți și grupuri din mediul universitar. „Erau conturi grassroots, cu câteva mii de urmăritori, dar foarte active în distribuirea de informații relevante pentru proteste”, a explicat acesta. Unul dintre activiști, Ömer Faruk Aslan, și-a creat un al doilea cont după ce primul i-a fost blocat prin ordin judecătoresc. „Mi-au blocat contul pentru că tweeturile mele au avut peste 6 milioane de vizualizări”, a scris el. Reacția autorităților din Turcia și precedentul din 2023 Ministrul de Interne al Turciei, Ali Yerlikaya, a declarat că autoritățile au identificat 326 de conturi de social media suspectate că incită la ură, dintre care 72 ar fi administrate din afara țării. Până în prezent, 54 de persoane au fost arestate în legătură cu aceste conturi. Într-o declarație ulterioară, Yerlikaya a precizat că în a treia noapte de proteste au fost reținute alte 343 de persoane, din mai multe orașe. Legal, platforma X poate da curs solicitărilor guvernamentale în baza legislației turce din 2022, care acordă autorităților puteri extinse în privința moderării conținutului online. Într-un precedent din 2023, în perioada alegerilor prezidențiale, X a restricționat accesul la anumite conținuturi pentru „a se asigura că rețeaua rămâne accesibilă pentru cetățenii din Turcia”. Elon Musk a explicat la acel moment că a avut de ales între a permite restricționarea unor tweeturi sau a risca blocarea completă a rețelei în Turcia. „E o alegere între ca Twitter să fie blocat complet sau să limităm temporar accesul la unele conținuturi”, a spus Musk, promițând că va publica cererile autorităților turce. Cenzură în creștere, conform datelor oficiale Potrivit rapoartelor de transparență ale X, platforma a dat curs în 86% dintre cazuri solicitărilor guvernului turc de a șterge sau bloca conținut, în a doua jumătate a anului 2024 — în creștere față de 68% în prima parte a anului. Deși procentul este puțin mai mic decât media Uniunii Europene (90%), autoritățile din Turcia trimit de aproximativ șase ori mai multe cereri per capita decât alte state. În paralel, organizația NetBlocks, specializată în monitorizarea accesului la internet, a raportat restricții de acces și la alte platforme sociale populare, precum TikTok, Instagram și YouTube. Suspendările de pe X vin într-un moment delicat pentru Turcia, unde libertatea de exprimare și dreptul la protest sunt grav afectate de măsuri guvernamentale drastice. Iar pentru Elon Musk, care și-a construit o reputație internațională de „apărător al libertății de exprimare”, situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la coerența și limitele principiilor sale, mai ales în relația cu regimurile autoritare.
Cât timp este recomandat să stea copiii în fața ecranelor și de ce nu trebuie evitată tehnologia, explicațiile psihologului și ministrului Educației Daniel David
Accesul copiilor la tehnologie este o temă care stârnește frecvent controverse, mai ales în contextul unei lumi tot mai digitalizate. În loc să pledeze pentru interzicerea folosirii ecranelor de către cei mici, ministrul Educației, Daniel David, care este și doctor în psihologie, atrage atenția asupra riscurilor pe care le presupune lipsa contactului cu tehnologia în secolul XXI, scrie News.ro. Tehnologia, o necesitate în era digitală „Suntem împreună cu copiii noștri într-o nouă revoluție industrială, iar conectarea la tehnologie este esențială pentru a nu pierde avantajele competitive ale lumii moderne”, a afirmat Daniel David la Prima TV, în cadrul emisiunii Insider Politic. El subliniază că prin tehnologie nu se înseamnă doar telefonul mobil, ci și tabla inteligentă, televizorul, computerul sau tableta, toate fiind medii prin care copiii intră în contact cu informația și procesele educaționale. Potrivit studiilor recente, o expunere rezonabilă în fața ecranelor este cuprinsă între 2 și 4 ore zilnic, incluzând aici atât timpul petrecut la școală, cât și cel de acasă, pentru educație sau divertisment. „Pentru unii copii, în funcție de temperament sau de rezistență psihică, timpul poate varia între o oră și până la cinci, șase ore – dar doar în cazuri rare”, a precizat ministrul. Ministrul Educației, Daniel David, în cadrul emisiunii de la Prima TV Rolul părinților în gestionarea tehnologiei Daniel David avertizează că nu doar timpul petrecut în fața ecranelor este important, ci și tipul de conținut accesat de copii. De aceea, părinții trebuie să se implice activ în monitorizarea și ghidarea acestora: „Contează foarte mult la ce se uită copilul. Trebuie să alterneze conținuturile de divertisment cu cele educaționale, iar copilul să știe că este monitorizat”. Un dialog permanent cu cei mici este esențial pentru ca experiența digitală să fie una constructivă: „După ce s-au uitat la ceva, trebuie să discuți cu ei: ce ai învățat, ce a fost interesant, ce nu ți-a plăcut. Asta încearcă să transforme consumul pasiv într-o formă de co-creație a cunoașterii, împreună cu părintele, profesorul sau bunicii”. Concluzia: moderația, cheia unei relații sănătoase cu tehnologia Ministrul Educației consideră că tehnologia, utilizată corect, poate aduce un aport real în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor. Evitarea totală a ecranelor nu mai este o soluție realistă în contextul actual, ci mai degrabă o abordare echilibrată, adaptată vârstei și nevoilor fiecărui copil. „Expunerea la tehnologie trebuie să fie parte dintr-un proces educațional, nu doar un act pasiv de consum. Iar responsabilitatea aparține împreună părinților și sistemului educațional”, a încheiat Daniel David.