Instagram va introduce eticheta AI Creator, marcând la vedere nenumăratele conturi de vedete fictive. Însă doar pentru cine vrea
Instagram face pași mici dar probabil ireversibili în direcția scoaterii la lumină a „afacerilor” de tip AI Influencer, unde cineva care nu are nicio legătură cu imaginile „persoanei” scoasă la înaintare face bani frumoși prin contorizarea a milioane de afișări și eventual, convertirea fanilor creduli în sponsori pentru vedetele care nu au existat niciodată. Problema pentru Meta este că „moda” influencerilor AI pe Instagram a mers deja prea departe, conținutul legitim creat de persoane reale fiind înnecat de atât de multe conturi AI Creator apărute precum ciupercile după ploaie, încât eliminarea acestora în mod direct ar genera o undă seismică nu doar pe Instagram, dar și pe restul platformelor administrate de Meta. Așa că soluția găsită este furnizarea „extinctorului”, dar cu siguranța pusă și bine ascuns sub masă. Concret, Instagram va oferi creatorilor Instagram care folosesc AI, adică fix cei mai puțin interesați să-și dinamiteze propriul model de business, posibilitatea de a-și eticheta ca atare contul/conturile populate folosind conținut generat de inteligența artificială. Deocamdată, complet opțional. Odată ce te-ai identificat ca și AI Creator, eticheta va apărea vizibil atât în profilul de Creator, cât și aplicată postărilor și videoclipurilor vizibile în alte părți ale aplicației. Cine are curiozitatea să investigheze mai departe pagina unei vedete Instagram listată drept personaj AI generated ca vedea mesajul de informare ”Acest profil postează conținut care a fost generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale”. Potrivit Meta, noile etichete reprezintă un efort de a „ridica ștacheta transparenței inteligenței artificiale pe Instagram”. Limbajul din descrierea noilor etichete AI Creator este mai explicit decât insignele cu ”Informații despre inteligența artificială ” ale Meta, care indică faptul că o anumită postare „poate” fi fost creată sau editată cu un instrument de inteligență artificială. Însă natura opt-in a acestei setări probabil că va zădărnici din start întregul „efort”, lăsând porțile larg deschise pentru acei creatori Instagram mai puțin sinceri. Potrivit ”Consiliului de Supraveghere al Meta”, aceste ecusoane sunt oricum propuse oarecum la întâmplare, deoarece Meta nu are în prezent capacitatea de a detecta în mod fiabil tot conținutul generat de AI care inundă platformele sale. Și în mod convenabil, solicitările pentru îmbunătățirea metodelor de detectare AI rămân fără răspuns, ca și cum răspândirea conținutului generat de inteligența artificială, numit generic AI Slop, ar fi un fenomen complet nou și nemai întâlnit până acum pe platformele Meta.
Cum arată noua gamă Samsung TV pentru anul 2026
Vreme de mai bine de un deceniu, Samsung a susținut cu o încăpățânare de neclintit că OLED-ul… este o idee proastă. Iar aceasta nu era doar o opinie, ci o veritabilă doctrină, repetată la fiecare în conferință de presă și insinuată în toate comparațiile pe care le făceau. Tehnologia Samsung QLED reprezenta viitorul, iar OLED-ul nu era decât o modă trecătoare ce avea să fie dată uitării mai devreme sau mai târziu. Apoi, în noiembrie 2021, Samsung Display, divizia de producție a conglomeratului a început să fabrice ecrane QD-OLED. În ianuarie 2022 au apărut și primele televizoare dotate cu această tehnologie de ecran, iar în luna iunie a aceluiași an, Samsung Display a anunțat încetarea definitivă a producției de ecrane… LCD! Patru ani mai târziu, în anul curent 2026, noua gamă de TV-uri Samsung cuprinde patru serii OLED, trei serii MicroRGB, două serii Neo QLED 4K, o serie 8K, două linii de TV-uri din seria The Frame și The Frame Pro, și în final o linie Mini-LED ultra-ieftină. Este o ofertă vastă, ambițioasă și cum voi argumenta în cele ce urmează, pe alocuri disperată. Disperată pentru că în timp ce Samsung îți explică cum e treaba cu MicroRGB-ul, TCL și Hisense îi mănâncă piața de la mijloc, iar LG, cu OLED-urile sale îmbunătățite pe tehnologie Tandem, îi atacă high-end-ul. Samsung încă este numărul unu mondial pe televizoare, poziție pe care o deține de 20 de ani, dar în noiembrie anul trecut, TCL a ajuns la doar UN singur punct procentual diferență și le sufla în ceafă. Iar asta explică multe dintre deciziile ciudate din gama 2026 a celor de la Samsung. Dar astea sunt considerații strategice, și vom reveni la ele după ce vom trece rapid prin toate modelele proaspăt lansate. Am fost zilele trecute la Frankfurt în Germany să le văd cu ochii mei pe toate, am trecut și printr-o grevă Lufthansa, nici Germania nu mai e ce era odată, iar la întoarcere a trebuit să zbor până la Istanbul, trecând pe deasupra Bucureștiului, ca să am de unde mă întoarce. Dar asta-i mai puțin important, haideți să vedem cum sunt TV-urile, adică motivul pentru care am bătut atât drum. Să începem zic cu vedeta, pentru că vedeta este și sursa majorității ambiguităților de marketing din acest an. MicroRGB este tehnologia pe care Samsung o pune în vârful piramidei sale LCD, undeva peste Neo QLED și cel puțin pe picior de egalitate OLED, sau mai bine zis lateral față de OLED, într-un spațiu conceptual pe care marketing-ul îl numește „ultra-premium”, și pe care inginerii îl numesc în mod realist „tot un backlight, dar mai bun”. Iată ce este și cum funcționează: în loc ca un televizorul ala LCD să aibă o retro-iluminare albastra sau alba, care apoi să treacă printr-un filtru de culoare și printr-un strat de Quantum Dots pentru a produce culorile finale, MicroRGB înlocuiește acel backlight cu LED-uri individuale roșii, verzi și albastre, fiecare mai mici de 100 de micrometri, controlate independent. Filtrul de culoare dispare, deci nu mai exista o strangulare optică și ai sursa de lumină deja colorată după nevoi. Rezultatul, certificat VDE, este o acoperire de 100% a gammut-ului BT.2020, standardul extins de culoare care până acum a fost o promisiune a OLED-urilor și Mini-LED-urilor de top. Atenție însă, deși MicroRGB este clar mai bun decât orice Mini-LED, NU este Micro-LED-ul pe care îl așteptam de ani de zile. Tehnologia Micro-LED este auto-emisiva, la fel ca OLED-ul, adică fiecare pixel își generează propria lumină, fără backlight, în timp ce MicroRGB Samsung rămâne tot o tehnologie LCD, cu cristale lichide, și tocmai de aceea, încă păstrează destule dintre neajunsurile LCD-urilor. Este intr-adevăr un backlight foarte deștept, dar la finalul zilei este aceeași Mărie de tehnologie care nu s-a schimbat în mod fundamental de trei decenii încoace. Asta nu înseamnă că MicroRGB nu este impresionant. Este! Anul trecut când au anunțat-o, Samsung au scos un singur model, MR95F de 115 inch la aproape 30.000 de euro, ca să testeze apele. Dar în 2026, gata cu preturile pentru early adopters și cumpărători înstăriți, iar gama se extinde agresiv cu trei serii. Și începem cu R95H, modelul flagship, disponibil la 65, 75, 85 și un spectaculos 130 de inch, varianta care la CES 2026 a fost anunțata cu design Timeless Frame, adică ecranul este suspendat într-o ramă metalică rectangulară. R95H are și tratament Glare Free, suportă cutia aia wireless One Connect, care transmite video, audio și date prin Wi-Fi 7 către televizor ca să-ți poți ascunde toate cablurile într-un dulap, și rulează noul AI Engine Pro, procesorul de top al celor de la Samsung pe 2026. Imediat sub se găsește R85H, seria mai accesibilă, deși asta este un eufemism, pentru ca începe de la 1.850 de euro pentru 55 de inch, și continua cu 65, 75, 85 și 100 de inch. Este televizorul care înlocuiește fostul flagship Neo QLED QN90F. Observați subtilitatea: Samsung nu lansează un QN90H, seria QN90 este pur și simplu discontinued, iar R85H îi preia locul în structura de prețuri. Este o mișcare elegantă de rebranding: în loc să admită că Mini-LED-ul de top nu mai poate concura cu ce scot chinezii, Samsung schimbă numele și vinde același segment ca fiind o categorie „nouă” și „superioară”. Și MR95F de 115 inch din 2025 rămâne în ofertă la prețul inițial, pentru acei utilizatori care au spre 30.000 de euro de tocat pe un televizor și locuiesc în case foarte mari, adică de bogați. Toată gama MicroRGB suportă noul format HDR10+ Advanced, răspunsul Samsung la Dolby Vision 2, pe care, fidel tradiției, Samsung refuză să-l suporte. Ceea ce însemna că dacă ai un Blu-Ray Player 4K cu Dolby Vision, TV-ul tău Samsung îți arăta doar HDR10. Acest război religios între cele două formate se da pe banii reali ai utilizatorilor, pentru că filmele distribuite prin serviciile de streaming gen Netflix, Disney+ sau HBO Max se vad mai corect pe un televizor care suportă Dolby Vision. Samsung însă a decis că licențierea Dolby Vision nu se merita
Vânzările de telefoane Samsung și Apple au crescut în ultimul an. Dar ce se întâmplă cu Xiaomi și Oppo?
Potrivit celui mai recent clasament cu vânzările globale de telefoane inteligente, Samsung și Apple sunt singurii care au reușit consolidarea unui trend ascendent, Xiaomi, Oppo, Vivo și alte branduri chinezești navigând cu dificultate peisajul marcat de înrăutățirea condițiilor economice globale, criza de semiconductoare și tarifele tot mai mari aplicate pe importurile din China. Chiar dacă Samsung pregătește anunțul primului an cu pierderi nete la divizia Samsung MX, vânzările de telefoane inteligente au crescut cu 8% pentru producătorul sud-coreean. Astfel, situația se prezintă ca o victorie în statisticile de vânzări, dar asumată printr-o pierdere netă în bilanțul contabil. Totuși, la nivelul întregii companii situația nu arată chiar atât de rău, pierderile Samsung MX viind mai mult decât compensate de profiturile diviziei de semiconductoare, la care producție este parțial direcționată pentru aprovizionarea business ului cu telefoane inteligente. Cum ar fi, bani mutați dintr-un buzunar în altul. De partea Apple, iPhone 17 a adus vânzări record, în mod ironic creșterile cele mai mari fiind raportate în piața din China, unde consumatorii am fost în mod deosebit impresionați de varianta iPhone 17 Pro / Pro Max în versiunea Cosmic Orange, asociată cu produsele unui celebru brand pentru accesorii de lux. Dar din punct de vedere al vânzărilor absolute, Samsung este din nou producătorul numărul 1 de smartphone-uri. Compania a livrat 65,4 milioane de telefoane în primul trimestru al anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 8% față de anul precedent. Iar compania deține acum 22% din piață. Pe locul doi, Apple a livrat 60,4 milioane de dispozitive, considerabil mai scumpe în medie, decât cele Samsung. Chiar și așa, +10% reprezintă cea mai mare creștere netă a vânzărilor dintre producătorii smartphone consacrați, comparat anului. Compania deține acum 20% din piață. Pe locul trei cu 33,8 milioane de dispozitive livrate, Xiaomi raportează o cădere de 19% a vânzărilor, rămânând cu 11% cotă de piață la nivel global. Situația nu arată prea bine nici pentru OPPO și Vivo. OPPO a reușit să livreze 30,7 milioane de smartphone-uri , o scădere de 6% față de anul precedent, dar încă deține 10% din piața globală de telefoane inteligente. Vivo închide lista cu 21,3 milioane de dispozitive livrate, o scădere de 7% față de anul precedent. Telefoanele Vivo reprezintă acum 7% din vânzările globale de telefoane inteligente. Mai mulți și mărunți în privința cotei de piață individuale, restul jucătorilor din industrie au livrat 86,8 milioane de smartphone-uri și dețin de 29% din piață. Interesant este că participația micilor jucători a crescut cu 3% față de anul precedent, însă fără a schimba în mod fundamental dinamica pieței (ex. prin apariția unui nou brand smart cu potențial). Însă dintre aceștia, Honor este producătorul cu cea mai rapidă creștere din top 10 bun, livrând 19,2 milioane de unită, în creștere cu 19 % față de anul precedent. Interesant este că această creștere a venit mai ales din regiuni precum Orientul Mijlociu și Africa, popularitatea acestui brand scăzând de fapt în piața natală din China.
De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și
În data de 3 mai, jurnaliștii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Mondială a Presei. Această zi – cunoscută și ca Ziua Internațională a Libertății Presei – a fost aleasă de Adunarea Generală a ONU în luna decembrie a anului 1993, pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, componentă fundamentală a drepturilor omului. Pentru România de astăzi, însă, această zi festivă a libertății presei se transformă, din păcate, într-un alt semnal de alarmă. Organizația Reporteri Fără Frontiere (Reporters Sans Frontieres – RSF) a publicat Indicele Mondial al Libertății Presei pe anul 2025. România condusă de premierul Ilie Bolojan și de președintele Nicușor Dan suferă și la acest capitol. „Tendințele autoritare sunt în creștere” Informațiile publicate de RSF arată că presiunile politice asupra jurnalismului, în România, se intensifică. Tendințele autoritare sunt în creștere. Piața media din România este serios slăbită. Tabloul general este unul al pesimismului pe termen lung, iar România se clasează abia pe locul 49 din 180 de țări și teritorii evaluate. Sursa – Organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF) „Lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media” Potrivit Organizației Reporteri Fără Frontiere, presa din România reprezintă un „peisaj mediatic divers”. Sunt demarate investigații de interes public, cu impact puternic, iar terenul este unul „fertil”. Numai că tabloul inițial – optimist, la o primă vedere – primește tușe negative. În România, la nivel mass-media, există o lipsă de transparență în ceea ce privește finanțarea, iar încrederea în presă este „subminată”. „România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media – în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media”, se precizează pe pagina organizației. Presa din România, instrument de propagandă? Potrivit Organizației Reporteri Fără Frontiere, piața mass-media din România este diversificată, dar fragmentat. Există numeroase canale TV și site-uri de știri a căror sustenabilitate este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor. Astfel, mass-media se transformă într-un instrument de propagandă. „Independența mass-media suferă din cauza încercărilor de interferență politică. În special în ceea ce privește numirile șefilor posturilor publice de radio și televiziune și ale Consiliului Național al Audiovizualului. Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări media opace. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști. Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate din cauza interferenței Rusiei în campania politică prin intermediul rețelelor de socializare”, se arată în raport. „Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică îngrijorări serioase” În același Indice Mondial al Libertății Presei pe anul 2025 se mai avertizează că, în România, legislația care protejează libertatea presei și accesul la informații fiabile este insuficient aplicată. Această legislație este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional, însă problemele apar și nu pot fi neglijate. „Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să preseze pentru a-și dezvălui sursele. Numărul proceselor abuzive (SLAPP) este în creștere, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele libertății presei”, se ma arată în acest raport. „Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte” O principală problemă pe care o semnalează Organizația Reporteri Fără Fontiere în peisajul mediatic din România este mecanismul prin care mass-media este finanțată. Cum companiile media depind de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții, a devenit o practică „deturnarea” de fonduri publice către presă. „Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte. Deși cele mai mari companii media reușesc să fie viabile din punct de vedere economic, majoritatea depind de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții. Practica răspândită de a deturna fonduri publice către mass-media, într-un mod netransparent, distorsionează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media”, se mai menționează în același raport. Siguranța jurnaliștilor, o problemă Nu în ultimul rând, Organizația Reporteri Fără Frontiere atrage atenția că siguranța jurnaliștilor români rămâne un subiect de îngrijorare. În contextul conflictului din Ucraina și altor războaie, jurnaliștii devin ținta amenințărilor și intimidării. „Siguranța jurnaliștilor rămâne o problemă, deoarece aceștia sunt adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidării. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând o putere și o influență mai mari pe fundalul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale”, se specifică în raport. Primele locuri ale clasamentului, ocupate de Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia / Moldova, peste România Indicele Mondial al Libertății Presei pe anul 2025 poziționează pe primele locuri într-un clasament al libertății presei Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia. Republica Moldova ocupă locul 31 în acest clasament și devansează cu 18 poziții România. „Moldova (locul 31) este încă singura țară din Europa de Est care se încadrează în categoria «satisfăcătoare» în ceea ce privește libertatea presei”, se arată în raportul RSF. Situația este îngrijorătoare și în alte țări: „Jurnalismul este sufocat de discursul politic ostil” Pentru prima dată în istoria Indexului RSF, peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificil” sau „foarte grav” în ceea ce privește libertatea presei. În peste jumătate din țările și teritoriile lumii (52,2%), situația libertății presei este clasificată drept „dificilă” sau „foarte gravă”. Această categorie reprezenta o mică minoritate (13,7%) în 2002. De când RSF a început să publice Indexul Mondial al Libertății Presei, cu 25 de ani în urmă, libertatea presei s-a deteriorat treptat. Jurnaliștii sunt în continuare uciși și închiși pentru munca lor. Tacticile care subminează libertatea presei evoluează. „Jurnalismul este sufocat de discursul politic ostil față de reporteri, slăbit de o economie media șubred și înăbușit de legile folosite ca arme împotriva presei”, se mai arată în raportul RSF. În 2002, 20% din populația lumii trăia într-o țară în care starea libertății presei era clasificată drept „bună”. Douăzeci și cinci de ani mai târziu, avertizează RSF, mai puțin de 1% din populația lumii trăiește într-o țară
Valeriu Stoica crede că Bolojan mai poate avea carieră politică
Fostul ministru liberal al Justiţiei, Valeriu Stoica, se poziţionează în tabăra Ilie Bolojan când vine vorba de realizările sale ca şef al Guvernului României. Numai că, mai spune Stoica, nu prea îl ajută partidul pe care îl are în spate. Invitat la Digi24, liberalul a declarat că premierul are un mod tranşant şi hotărât de a face politică, însă ar fi ajuns în situaţia de faţă oricum. Mai ales că în PNL nu sunt suficient de mulţi oameni bine pregătiţi să preia ministerele acestei ţări. ” Şi ca să facă mai mult, ar fi trebuit să aibă un partid şi mai puternic decât are în momentul de faţă. Cu partidul pe care l-a avut şi pe care l-a ridicat în 2024 de la 8-9%, de la 14-15%, atât a putut face. Şi atât poate să facă. Ar fi putut, poate să facă un pic mai mult, dacă acest partid îi furniza mai multă expertiză tehnică în toate ministerele pe care le ocupă”, spune Valeriu Stoica. Însă, mai are o şansă, ca om politic, mai spune Valeriu Stoica. ”Dacă rămâne preşedintele partidului, asta înseamnă că partidul, dacă trece moţiunea, rămâne în opoziţie. Şi dacă se întâmplă asta, eu cred că Ilie Bolojan va fi unul dintre cei mai importanti oameni politici în perioada următoare. Dacă îl sacrifică partidul şi va urma chemarea plină de viclenie a PSD şi se va întoarce la o guvernare cu PSD, s-ar putea ca Bolojan să mai aibă o carieră politică, dar PNL nu ştiu ce va mai face”, a mai adăugat Valeriu Stoica. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valeriu Stoica, „părintele” pensiilor speciale, avertizează asupra „pericolului DEMONIZĂRII magistraturii”: „Vrem să devenim China sau Rusia?!” Cine e Doru Trăilă, avocatul din „Dosarul generalilor”, și cum și-a clădit portofoliul de clienți cu ajutorul ex-ministrului Valeriu Stoica
Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea
România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională
Chat-urile salvate pe Google Messages dispar subit pentru utilizatorii Samsung. Cu tot cu poze și clipurile mai vechi
Chiar dacă a fost anunțată cu ceva timp înainte, decizia Samsung de a închide aplicația Samsung Messages lovește în mod special posesorii de dispozitive Galaxy care au ascultat și au setat Google Messages ca și aplicație de mesagerie implicită. Schimburile de mesaje avute cu iubita care te-a părăsit între timp, pozele cele mai… memorabile pe care le credeai la loc sigur în aplicația Google Messages, migrată la un moment de la defuncta aplicație Samsung Messages, ar putea să dispară chiar în timp ce accesezi lista de chat-uri. Explicația tehnică ar fi că istoricul de chat-uri migrat la Google Messages nu a venit la pachet și cu o deconectare definitivă de vechia arhivă Samsung Messages. Așa că atunci când compania sud-coreeană a decis să „scoată serverele din priză”, ștergând orice urmă despre aplicația defunctă, măsura a avut ramificații dincolo de ecosistemul Samsung. Dintr-o dată, utilizatorii care se considera mutați cu totul în ecosistemul Google Messages s-au văzut cu arhiva de mesaje redusă la momentul instalării aplicației furnizată de Google. Adăugând la „adrenalina” momentului, utilizatorii care foloseau Google Messages chiar la momentul aceste schimbări au putut vedea cum întregi calupuri de mesaje și poze dispar din chat-urile salvate. Aparent, problema care afectează cu precădere utilizatorii din ecosistemul Samsung Galaxy este fără soluție. Chat-urile șterse automat au dispărut definitiv. Aparent, și utilizatorii de telefoane Pixel se confruntă cu probleme similare, însă răspândirea acestui „fenomen” ar fi ceva mai redusă. Dacă te regăsești într-o astfel de situație, chat-urile tale ar putea fi încă prezente pe un dispozitiv deja autentificat, dar pe care nu l-ai pornit de ceva timp. În acest caz, pornirea telefonului fără conexiune la internet ar putea bloca sincronizarea/ștergerea arhivei de mesaje, atât timp cât chat-urile respective se află încă în memoria locală a dispozitivului. Back to top button
KARI Era, AI-ul Kaufland care promite să ajute tinerii să își găsească jobul potrivit
Pe 29 aprilie, Kaufland a lansat la București, KARI Era, în cadrul unui eveniment împărțit între experiență senzorială, prezentare de produs, sesiune de date și panel cu dezvoltatorii proiectului. KARI Era e un avatar bazat pe inteligență artificială, dedicat tinerilor aflați la început de carieră și funcționează direct în aplicația WhatsApp, fără programare, fără timp de așteptare și, probabil cel mai important, fără să te judece că nu știi încă ce vrei să faci cu viața ta. Evenimentul a început cu spectatorii legați la ochi, un fel de experiență senzorială relaxantă în amestec cu o „meditație ghidată”, urmată de introducerea alertă lui Marco Hößl, CEO Kaufland România & Moldova. CEO-ul companiei a vorbit despre propriul traseu profesional, cum a lucrat ani buni în management clasic și healthcare înainte să realizeze, la 30 de ani, că nu e pentru el și să facă trecerea spre retail. Și probabil mesajul este că nici cei care acum conduc companii mari nu au știut dintotdeauna ce vor, doar că generația actuală are instrumente pe care cei de acum 20-30 de ani nu le-au avut. Studiul iZi Data despre nevoile reale ale tinerilor Evenimentul a continuat cu o prezentarea concluziilor unui studiu realizat de iZi Data pe aproape 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Silvia Luican, fondatoarea companiei de cercetare de piață, a urcat pe scenă cu cifre și o poveste pe care n-o găsești de obicei la lansări de produse. Ea însăși a lucrat în primul an de facultate la o biserică unde a vândut lumânări, după ce jobul sezonier de la firma de reclame se terminase. Concluzia ei a fost că lucrurile s-au schimbat, dar anxietatea față de primul job nu prea. Și datele studiului iZi Data confirmă. Doar 37% dintre tinerii chestionați spun că se simt confortabil cu procesul de căutare a unui loc de muncă. 63% consideră că lipsa experienței este principala barieră, iar unul din doi crede că școala nu i-a pregătit pentru ce vor angajatorii de fapt. Tinerii se luptă cu dilema clasică: joburile bune cer experiență, dar experiența e greu de obținut fără primul job bun. Când vine vorba de resurse, tinerii folosesc în proporție de 76% platformele de joburi, 33% apelează la mentori, 21% la AI și 17% la podcasturi. Adică AI-ul, cu tot hype-ul din ultimii ani, e folosit de doar unul din cinci tineri pentru orientare profesională. De ce? Silvia Luican a explicat ce a auzit direct de la ei: frica de informații inexacte. Halucinațiile AI-ului sunt o problemă reală când deja ești anxios în legătură cu interviul și nu vrei să experimentezi și mai multă confuzie. Tocmai de aici vine și logica din spatele KARI Era. Nu e un chatbot generic pe care îl întrebi „ce joburi există în România” și primești o listă. Funcționează mai degrabă ca un ghid care încearcă să te înțeleagă înainte să-ți recomande ceva. Printre funcționalitățile principale se numără evaluarea direcției profesionale, feedback pe CV, identificarea competențelor care lipsesc și simularea de interviu. Adică lucrurile pe care tinerii le-au indicat ca fiind importante: 92% vor informații despre salarii și piață, 91% recomandări de joburi reale, 84% vor să știe dacă CV-ul lor e bun, iar 83% vor să exerseze pentru interviu. Ce e interesant e că studiul identifică nevoile de ghidare ca fiind în primul rând emoționale, nu informaționale. Tinerii vor claritate, gen ce job mi se potrivește? Vor ghidaj, de unde încep? Vor validare, am suficiente skill-uri? Vor susținere emoțională, pentru că procesul de căutare e perceput ca frustrant. Și vor joburi potrivite nevoilor lor, cu program flexibil, locație apropiată, compatibilitate etc. Informațiile le pot găsi și singuri. Ceea ce lipsește e cineva care să îi ajute să sintetizeze toate astea. De asemenea, 16 tineri au testat KARI Era timp de două săptămâni înainte de lansare și au vorbit apoi cu echipa iZi Data. Rezultatele prezentate pe scenă arătau schimbări de mentalitate concrete: unii au început să-și adapteze CV-ul pentru fiecare tip de job în loc să trimită același document peste tot, alții au început să contacteze direct companii în loc să aștepte să găsească ceva pe platforme, iar unul dintre ei a realizat că nu are niciun motiv să se limiteze la București când domeniul lui are cerere mare și în celălat capăt al țării, la Timișoara. KARI Era, cine sunt inițiatorii și o concluzie preliminară KARI Era, pe scurt KARI, este disponibilă pe WhatsApp și a fost integrată inclusiv în cabine digitale amplasate în universități din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat cu Digital Nation, organizație specializată în educație digitală, al cărei cofondator, Paul Apostol, a fost prezent și el pe scenă alături de Estera Anghelescu, Director Recrutare & Employer Branding la Kaufland România. Cei doi au participat la o dezbatere în care au povestit cum au fost „match-uiți” de directoarea Google România, Elisabaeta Moraru, la un eveniment și cum au pornit acest proiect. Au mai povestit despre ce i-a motivat, despre tehnologie și slăbiciunile ei, dar și despre faptul că AI-ul, indiferent de greșelile pe care le face, e o tehnologie care nu mai poate fi ignorată. Pe de altă parte, Kaufland nu lansează un avatar AI în vid, doar de dragul tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii. Este o companie mare, care are nevoie de angajați și care încearcă să ajungă mai aproape de tineri și să-i atragă. Asta nu anulează utilitatea proiectului. Doar îl pune în contextul corect. Pentru utilizator, important este ca instrumentul să ofere informații clare, să nu împingă artificial către un singur angajator și să rămână util chiar și pentru cine nu vrea să lucreze în retail. Rămâne de văzut cât de bine funcționează în practică (n-am testat KARI Era) și dacă reușește să depășească bariera de scepticism pe care o au tinerii față de AI, în general. Dar proiectul mi se pare interesant și cred că, în fond, orice formă de ajutor e binevenită și merită apreciată.
Capacitatea acumulatorului Galaxy S27 Ultra, confirmată cu ajutorul unui insider Samsung
Forțat de împrejurări, Samsung probabil că va da undă verde folosirii tehnologiei siliciu-carbon pentru acumulatorul Galaxy S27 Ultra, însă nu oricum, ci prin respectarea unor criterii de siguranță și fiabilitate mai stricte decât la orice alt producător de telefoane din industrie. Potrivit unor zvonuri recente, Samsung testează de zor multiple versiuni de acumulatori cu tehnologie siliciu-carbon, candidați pentru echiparea Galaxy S27 Ultra. Dar aproape toate au fost respinse pe criteriul longevității. Pur și simplu, acumulatorii bazați pe această tehnologie pierd capacitate mai repede și ar putea avea alte probleme de stabilitate/siguranță, pe care producătorul sud-coreean vrea să le evite cu orice preț. Așa că, cel mai probabil, nu vom vedea telefoane Galaxy echipate cu acumulatori de 10.000 mAh (și peste) în viitorul apropiat. Dar am putea vedea acumulatori de aproape 6.000 mAh în echiparea S27 Ultra. Potrivit informațiilor obținute pe lanțul de furnizori, Samsung testează versiuni de acumulator oferind capacități între 5200 și 5800 mAh, principalul obstacol reprezentând numărul de cicluri încărcare-descărcare. Aparent, testele de laborator încă se opresc sub pragul de 1000 cicluri, în timp ce ținta urmărită de Samsung este 1500 cicluri de încărcare fără pierderea capacității utile (ex. minim 80% din valoarea de nou), sau defectare catastrofală. Dar informația esențială este că aceștia nu sunt acumulatori Li-ion convenționali, ci soluții Samsung cu tehnologie siliciu carbon, de primă generație. Iar prioritatea zero pentru producătorul sud-coreean nu este obținerea celei mai mari capacități cu putință, ci obținerea unor acumulatori extrem de fiabili, care eventual se oferă capacitate mai mare decât soluțiile folosite până acum. The Galaxy S27U vs S27 ProMain Upgraded Battery bump(between 5200mAh % 5800mAh RTD)Display Upgraded (M16 Ultra only)Possible telephoto UpgradeExynos 2700 with SBSUFS 5.0 pic.twitter.com/gDqWcAJVvw — Schrödinger (@phonefuturist) April 26, 2026 Un alt criteriu cu impact major este cerința Samsung pentru dezvoltarea unor telefoane Galaxy mai subțiri și ușoare, nu doar echipate cu acumulatori de capacitate mărită. Astfel, Galaxy S27 Ultra trebuie să fie mai subțire și mai ușor decât S26 Ultra… și tot așa. Iar dacă poți obține acest rezultat cu un acumulator de „doar” 5800 mAh și componente hardware/software bine optimizate, atunci poți spune „misiune îndeplinită”. Spre exemplu, se așteaptă ca S27 Ultra să introducă o nouă generație de panouri OLED M16, care înlocuiesc în materialul OLED fluorescent albastru cu material fosforescent albastru, mult mai eficient în privința consumului de energie. Un alt atu ar putea fi chiar chipsetul Exynos 2700, despre care se spune că ar beneficia de îmbunătățiri substanțiale la nivelul micro-arhitecturii interne, Samsung lucrând la eficientizarea traseelor electrice și interfața de transfer termic, toate acestea contribuind la reducerea consumului de baterie.
Motorola edge 70 pro, motorola razr 70, motorola razr 70 ultra și motorola signature Swarovski, lansate oficial pentru piața din România
Motorola, anunță lansarea noilor modele de telefoane motorola edge 70 pro, motorola razr 70, motorola razr 70 ultra și motorola signature Swarovski. Acestea combină tehnologii avansate, design premium și materiale atent alese, într-o gamă creată pentru utilizatori care își doresc telefoane performante, dar și ușor de integrat în stilul personal. motorola edge 70 pro: subțire, ușor și echilibrat motorola edge 70 pro este primul dispozitiv care introduce Collections by Motorola, noua abordare de design a brandului, prin care culorile, texturile și materialele devin parte din experiența de utilizare. Telefonul are un profil subțire de 7,19 mm, design quad-curved și finisaje inspirate de materiale precum mătasea, lemnul natural, lâna și acetatul. Modelul va fi disponibil în culori Pantone cu tonuri duale, precum PANTONE Zinfandel cu PANTONE Sangria, PANTONE Chicory Coffee cu PANTONE Cocoa Cream, PANTONE Titan cu PANTONE Orient Blue și PANTONE Lily White cu PANTONE Whisper Pink. Texturile sunt gândite pentru confort în mână și pentru un aspect distinct, fără ca designul să înlocuiască funcționalitatea. edge 70 pro integrează un sistem cu patru camere de 50MP, inclusiv cameră principală cu senzor Sony LYTIA 710, obiectiv periscop telephoto, cameră ultrawide și cameră selfie de 50MP. Funcțiile AI, stabilizarea optică și culorile Pantone Validated susțin fotografii clare, naturale și mai ușor de obținut în scenarii diferite. Experiența vizuală este susținută de un display Extreme AMOLED de 6,8”, cu rată de refresh de 144Hz, rezoluție Super HD și luminozitate de vârf de până la 5200 niți. Bateria silicon-carbon de 6500mAh oferă autonomie extinsă, iar încărcarea 90W TurboPower și încărcarea wireless de 15W adaugă flexibilitate în utilizarea zilnică. Telefonul rulează Android 16 și include funcții moto ai pentru interacțiuni mai rapide și mai personalizate. motorola razr 70 și motorola razr 70 ultra: format flip, ecrane externe și flexibilitate Noua familie razr 70 continuă formatul flip emblematic Motorola, cu accent pe portabilitate, acces rapid la informații și utilizare flexibilă. motorola razr 70 ultra include un ecran extern de 4,0”, care permite accesarea aplicațiilor, notificărilor și mesajelor fără deschiderea telefonului. La interior, ecranul Extreme AMOLED de 6,96” oferă culori intense, contrast ridicat și o experiență fluidă, inclusiv pentru conținut video și gaming. razr 70 ultra este cel mai puternic razr de până acum și vine cu platforma Snapdragon® 8 Elite, sistem foto pro-grade cu trei camere de 50MP, funcții AI pentru fotografie și filmare, baterie de 5000mAh și încărcare rapidă 68W TurboPower. Designul include materiale premium precum Alcantara® în PANTONE Orient Blue sau lemn natural în PANTONE Cocoa, alături de o balama ranforsată cu titan. motorola razr 70 păstrează aceeași idee de telefon compact și practic, cu ecran extern de 3,63”, display intern Extreme AMOLED de 6,90”, sistem dual de camere de 50MP, cameră internă de 32MP și baterie de 4800mAh. Modelul vine în culori Pantone precum Hematite, Violet Ice, Sporting Green și Bright White, cu finisaje woven-inspired, soft luxe și acetate. Funcțiile Flex View transformă telefoanele razr în propriul trepied, pentru fotografii hands-free, apeluri video sau cadre creative. În plus, funcțiile moto ai, Google Gemini, Microsoft Copilot și Perplexity susțin productivitatea, organizarea și căutarea de informații direct de pe telefon. motorola signature Swarovski: tehnologie cu detalii de bijuterie motorola signature Swarovski face parte din Brilliant Collection și aduce împreună performanța unui smartphone ultra-premium cu un design realizat în colaborare cu Swarovski. Dispozitivul este disponibil în PANTONE Violet Indigo, cu finisaj silk-inspired și 20 de cristale Swarovski® amethyst aplicate manual, integrate într-un model inspirat de constelații. Experiența este completată de o pereche de căști moto buds 2 plus din aceeași Brilliant Collection, decorate la rândul lor cu cristale Swarovski și echipate cu Sound by Bose, pentru un sunet imersiv și detaliat. Împreună, telefonul și căștile formează un ecosistem premium, în care designul, lumina, textura și sunetul transformă tehnologia într-un accesoriu personal, potrivit pentru utilizatorii care pun accent pe detalii, materiale și expresie individuală. Telefonul combină un design distinct cu funcții AI de generație nouă, performanță avansată și o experiență foto premium. Brilliant Collection arată direcția Motorola de a crea dispozitive care nu sunt doar instrumente tehnologice, ci și accesorii personale, potrivite pentru utilizatori care pun accent pe detalii, materiale și expresie individuală. Design, materiale și sustenabilitate Noile produse Motorola folosesc culori Pantone, texturi tactile și materiale premium pentru a oferi o experiență mai personală, dar păstrează accentul pe performanță, autonomie, camere și AI. Fie că este vorba despre un smartphone ultra-subțire, un telefon flip compact sau un dispozitiv decorat cu cristale Swarovski, fiecare produs este conceput pentru utilizare zilnică, confort și durabilitate. Motorola continuă și integrarea unor soluții mai sustenabile, precum ambalaje fără plastic, materiale reciclate, componente proiectate pentru longevitate și tehnologii de baterie dezvoltate pentru utilizare îndelungată. Disponibilitate Noile telefoane Motorola vor fi disponibile în România prin magazinele partenere. Prețurile recomandate pentru Europa sunt: 599 EUR pentru Motorola Edge 70 Pro, în varianta cu 8 GB RAM și 256 GB stocare, 869 EUR pentru Motorola Razr 70 și 1.399 EUR pentru Motorola Razr 70 Ultra. De asemenea, Motorola Signature Swarovski, în varianta cu 16 GB RAM și 512 GB stocare, împreună cu o pereche de căști Moto Buds 2 Plus din Brilliant Collection, vor fi disponibile prin magazinele partenere la prețul recomandat de 1.399 EUR.