Dell admite că utilizatorii nu prea sunt interesați de PC-uri AI: mai mult derutează decât ajută
În timp ce Google, Samsung și Apple par de neclintit în ce privește încrederea exprimată față de strategia de business în care au investit deja sume colosale, șeful departamentului de produs al gigantului Dell, Kevin Terwilliger, fine cu o declarație care prevestește vremuri tulburi pentru industria de profil: Cumpărătorilor de PC-uri nu le pasă de inteligența artificială! Chiar dacă întreaga industrie IT promovează cu îndârjire tot felul de inovații bazate pe AI, adevărul e că subiectul nu prea stârnește interes din partea consumatorilor de rând. Cel puțin, nu deocamdată. ”Ceea ce am învățat pe parcursul acestui an, mai ales din perspectiva consumatorului, este că aceștia nu cumpără pe baza inteligenței artificiale”, spune Terwilliger fără menajamente. „De fapt, cred că inteligența artificială îi derutează mai mult decât îi ajută să înțeleagă un anumit rezultat.” Terwilliger își clarifică afirmațiile precizând că Dell nu abandonează complet eforturile în domeniul inteligenței artificiale, ci pur și simplu și-a dat seama că promovarea constantă a inteligenței artificiale nu ajută la vânzarea de PC-uri. De fapt, ar putea avea chiar efectul contrar. Dell, la fel ca Apple și alte companii de tehnologie, trebuie să își comercializeze produsele către mai multe segmente de public diferite. Iar asta înseamnă că trebuie să te pliezi așteptărilor și nevoilor exprimate de consumatori, mulțumirea acționarilor și investitorilor venind ca un rezultat al strategiei de business bine calibrată și nu un scop în sine. Dar tocmai asta nu am văzut la CES 2026, jucători de la cei mai mici la cei mai mari întrecându-se în a lipi etichete AI pe aproape orice produs, în timp ce prin showroom-uri defilau tot felul de roboței, frigidere touch-screen și alte gadgeturi pe care nimeni nu le-a cerut, cu atât mai puțin să le și găsească o utilitate reală. Revenind la Dell, compania promite că va pune consumatorii pe primul loc, adresând acele aspecte care stârnesc nemulțumiri. Vom vedea o revigorare a gamei de laptopuri XPS, câteva noi laptopuri Alienware ultraslim de ultimă generație, precum și câteva laptopuri Alienware entry-level (adică mai ieftine?), noi versiuni ale desktopurilor Area-51 și o serie de monitoare noi. „Un lucru pe care îl veți observa este că mesajul pe care l-am transmis în legătură cu produsele noastre nu a fost axat pe inteligența artificială pe primul loc”, spune Kevin Terwilliger, șeful de produs Dell, zâmbind. „Deci, este o mică schimbare față de acum un an, când ne concentram pe PC-urile cu inteligență artificială.” Din păcate, această abordare mai rațională nu prea se regăsește și la alți jucători din industrie, Microsoft, Google, Samsung și Apple insistând cu transformarea oricărui produs în ceva cu și despre AI, spre exasperarea unei categorii tot mai numeroase de consumatori.
Un startup finlandez dezvoltă primii ochelari cu autofocus, capabili să focalizeze imaginea în direcția în care privești
Cum ar fi să poți cumpăra o singură pereche de ochelari care să-ți corecteze în mod automat orice problemă de vedere, permițându-ți să vezi perfect și de aproape și de departe, pornind de la un simplu consult oftalmologic și încărcarea parametrilor de corecție în software-ul ochelarilor? Compania finlandeză IXI Eyewear exact asta promite, strângând deja finanțare de 40 milioane de dolari, inclusiv din partea gigantului Amazon, pentru a construi ochelari cu lentile adaptive care pot focaliza automat, dinamic, în funcție de direcția în care privește persoana care îi poartă. La sfârșitul anului 2025, compania a declarat că a dezvoltat un prototip de ochelari care cântărește doar 22 de grame. Acesta include senzori încorporați direcționați către ochii purtătorului și lentile cu cristale lichide care răspund în consecință. Potrivit companiei, focalizarea automată este „alimentată de o tehnologie ascunsă în ramă care urmărește mișcările ochilor și ajustează focalizarea instantaneu – indiferent dacă privești aproape sau departe…”. La fel cum ochelarii de vedere pot oferi dioptrii diferite, pentru citit şi folosire normală, în cele din urmă am putea avea ochelari care se adaptează în funcţie de nevoile utilizatorilor, oferind focalizare ajustabilă şi poate chiar opțiune zoom. Noul sortiment de lentile este confecționat dintr-un polimer elastic, care la aplicarea unui curent electric de mică intensitate își schimbă proprietățile de refracție a luminii. Aceeași tehnologie este urmărită și de startup-urile japoneze Elcyo și Vixion. Vixion are deja un produs cu lentile adaptive încorporate în mijlocul lentilelor, dar care nu seamănă cu ochelarii standard. Însă finlandezii de la IXI Eyewear par a fi mai aproape de obținerea unui produs disponibil comercial, website ul companiei având deja o listă de așteptare pentru ochelari. Ce-i drept, încă nu sunt oferite detalii concrete despre prețul și disponibilitatea acestui produs în diferite regiuni ale lumii. Potrivit informațiilor oferite de Niko Eiden, CEO al IXI, ”ochelarii varifocali moderni au acest canal de vizualizare îngust deoarece combină practic trei lentile diferite… Deci, există zone de distorsiune, părțile laterale ale lentilelor sunt destul de inutile pentru utilizator și apoi trebuie să gestionezi cu adevărat la ce parte a acestui canal de vizualizare te uiți.” Ochelarii IXI, a spus Eiden, vor avea o zonă de „lectură” mult mai mare pentru vederea de aproape – deși tot nu la fel de mare ca întreaga lentilă – și vor fi, de asemenea, poziționați „într-un loc mai optim”, pe baza examenului oftalmologic standard al utilizatorului. Dar cel mai mare avantaj, a adăugat Eiden, este că, de cele mai multe ori, zona de citire pur și simplu dispare, lăsând prescripția principală pentru distanțe lungi pe întreaga lentilă. „Pentru a vedea departe, diferența este cu adevărat izbitoare, deoarece cu ochelarii varifocali trebuie să te uiți la partea superioară a lentilei pentru a vedea departe.” „Cu ai noștri, aveți întreaga suprafață a lentilei pentru a vedea la distanță…” Totuși, comparat ochelarilor convenționali, noua alternativă high-tech prezintă și câteva dezavantaje destul de mari. În primul rând, acesta va fi încă un gadget pe care va trebui să-ți amintești să-l pui la încărcat. Și nu e ca la folosirea unor banale căști bluetooth. Aici dacă ți se descarcă ochelarii de vedere și te afli la volan conducând pe autostradă, chiar ai o problemă. Deși portul de încărcare este magnetic și ascuns inteligent în zona tâmplelor, va fi necesară încărcarea peste noapte… O altă limitare, probabil specifică produsului de primă generație, este că sunt necesare teste suplimentare pentru a face ochelarii siguri pentru condus. Confruntat pe acest subiect, producătorul susține că în cazul unei defecțiuni a componentelor electronice sau a zonei cu cristale lichide, ochelarii sunt echipați cu un mod de siguranță care îi oprește la starea de bază a lentilei principale, care ar fi de obicei vederea la distanță, fără a crea tulburări vizuale.
Democratizarea AI, colaborări surprinzătoare și gadgeturi ciudate la CES 2026
CES 2026 nu mai este de mult doar un eveniment al tehnologiei. Este un barometru al direcției în care se îndreaptă industria IT și lumea, un loc unde hype-ul se întâlnește cu realitatea și unde marile companii testează limitele a ceea ce publicul este pregătit să accepte. Privit din postura unui jurnalist aflat la fața locului, CES 2026 a părut mai puțin despre „cel mai puternic” și mai mult despre „cel mai accesibil”. Mai puțin despre viitorul îndepărtat și mai mult despre cum ajunge acel viitor pe biroul, în buzunarul sau… pe fața utilizatorului obișnuit. CES 2026 a arătat mai clar ca niciodată că granița dintre gadget „ciudat” și tehnologie utilă este din ce în ce mai subțire. Printre cele mai discutate apariții s-au numărat roboți-aspirator capabili să urce scări, roboți de birou cu personalitate AI, companion-AI pentru copii sau dispozitive de bucătărie precum cuțitele ultrasonice. La prima vedere par experimente sau simple atracții de târg, dar toate indică aceeași direcție: robotica și AI-ul coboară din laboratoare direct în viața de zi cu zi, pentru a rezolva probleme mici, repetitive sau pur și simplu pentru a face tehnologia mai „umană”. Robotica nu mai este prezentată doar ca industrie grea sau automatizare industrială, ci ca ajutor domestic și personal. Roboții de curățenie mai inteligenți, companionii AI sau gadgeturile care reacționează la emoții și comportament arată cum tehnologia începe să se adapteze omului, nu invers. În același timp, hardware-ul reinventat (de la jucării inteligente la obiecte aparent absurde) ilustrează democratizarea AI-ului și experimentarea fără filtre: unele produse vor dispărea rapid, altele vor defini următoarea generație de tehnologie personală. CES 2026 confirmă astfel că viitorul nu va fi doar mai inteligent, ci și mai personal, mai robotic și, uneori, surprinzător de bizar. „AI pentru toți” Democratizarea AI este un termen relativ recent, popularizat tot mai intens în ultimii ani de giganții tech în whitepaper-ele și discursurile lor strategice. Conceptul nu aparține unei singure persoane, ci a fost conturat progresiv pe măsură ce inteligența artificială a început să coboare din zona de research și infrastructuri academice către produse comerciale și utilizare de masă. Figuri precum Andrew Ng, informatician și cofondatorul Google Brain, au contribuit la această schimbare de paradigmă, susținând ideea că AI-ul ar trebui să devină o tehnologie fundamentală, accesibilă la fel ca electricitatea sau internetul, nu un privilegiu rezervat câtorva centre de date. În acest context, AMD se poziționează ca unul dintre actorii care au împins constant această narațiune, prin transformarea „democratizării inteligenței artificiale” dintr-un slogan de marketing într-o direcție declarată de dezvoltare. Mesajul a fost clar întărit în keynote-ul susținut de Lisa Su la CES 2026, unde accentul nu a fost pus pe o singură lansare spectaculoasă, ci pe construirea unui ecosistem coerent care mută AI-ul din cloud și data center mai aproape de utilizatorii obișnuiți, dezvoltatori și companii de toate dimensiunile. Concret, AMD a prezentat la CES 2026 o ofensivă amplă pe mai multe segmente: de la procesoarele Ryzen AI 400 și Ryzen AI Max+, cu NPUs capabile de zeci de TOPS pentru rularea locală a aplicațiilor AI, până la platforma Ryzen AI Halo, gândită explicit pentru dezvoltatori și rularea de modele mari direct pe dispozitive compacte. Strategia este susținută de avansurile din zona software, prin ROCm 7.2, suport extins pentru Windows și Linux, integrarea facilă cu PyTorch și ComfyUI, dar și prin pachete care reduc semnificativ complexitatea instalării AI-ului local. În paralel, AMD a continuat expansiunea în data center cu seria MI400 și promisiunile MI500, precum și în zona de edge și „physical AI”, conturând o viziune în care inteligența artificială nu este doar mai performantă, ci și mai accesibilă, mai ușor de adoptat și mai bine integrată în produse reale. Razer intră în această narațiune ca al doilea actor major care susține ideea de „AI pentru toată lumea”, dar o face dintr-o zonă unde puțini se așteptau: gamingul ca poartă de acces către dezvoltare și AI local. La CES 2026, compania a mutat clar accentul de la simple periferice către infrastructură pentru creatori și dezvoltatori, prin lansarea Forge AI Developer Workstation, a platformei open-source AIKit și a acceleratorului AI portabil realizat împreună cu Tenstorrent. Mesajul este greu de ignorat: Razer vrea să devină un furnizor de hardware și tooling pentru dezvoltare AI locală, cu latență redusă, fără dependență de cloud, o direcție care aliniază surprinzător de bine gamingul high-performance cu nevoile reale ale ecosistemului AI. Abordarea orientată spre dezvoltatori este completată de mișcări mai puțin previzibile, dar extrem de inspirate. Colaborarea cu LG pentru Wolverine V3 Bluetooth — un controller cu latență ultra-redusă, optimizat pentru cloud gaming pe televizoare, este genul de parteneriat neașteptat care funcționează tocmai pentru că sparge granițele tradiționale dintre PC, consolă și living room. Alături de concepte precum Project AVA și Project Motoko, dar și de experiențele multisenzoriale propuse prin Project Madison, Razer arată că viitorul nu se construiește doar prin produse individuale, ci prin ecosisteme și alianțe surprinzătoare, o temă care devine tot mai vizibilă la CES 2026 și care deschide natural discuția despre colaborările neobișnuite dintre giganții tech. Pe langa colaborarea cu Razer, LG a venit la CES 2026 cu un mesaj mai matur și mai calculat decât în anii anteriori, concentrându-se pe consolidarea televizoarelor și a platformei webOS ca hub-uri centrale pentru divertisment, gaming și servicii bazate pe AI. Compania a pus accent pe integrarea inteligenței artificiale direct în experiența de zi cu zi, de la optimizări automate de imagine și sunet, până la extinderea platformei LG Gaming Portal și a serviciilor de cloud gaming pe ecrane mari. Fără a miza pe concepte futuriste extravagante, LG a ales o abordare pragmatică: AI-ul ca infrastructură invizibilă, care face produsele mai inteligente, mai rapide și mai ușor de folosit pentru publicul larg. Această strategie devine și mai relevantă în contextul deschiderii LG către parteneriate externe, un exemplu clar fiind colaborarea cu Razer pentru certificarea controllerelor în cadrul programului „Designed for LG Gaming Portal”. Alte colaborări surprinzătoare ASUS ROG a mizat puternic pe parteneriate cu identitate clară: de la colaborarea cu Kojima Productions,
Apple va folosi tehnologiile Gemini pentru a echipa următoarea versiune de Siri
La fel ca Samsung, Apple colaborează cu Google pentru a integra chatbotul Gemini pe funcțiile sale de inteligență artificială, creatorul iPhone urmând să relanseze asistentul Siri într-o versiune mult îmbunătățită. Spre deosebire de colaborările avute până acum cu Google, noul parteneriat vizează integrarea directă a tehnologiilor Gemini pe dispozitivele Apple. Adică, în loc să paseze întrebarea mai departe ori de câte ori nu reușește să ajungă la un rezultat, Siri se va baza pe modelele Gemini și tehnologia cloud de la Google pentru a oferit în mod direct răspunsul așteptat de utilizatorii iPhone. Apple dă asigurări că își va pune în continuare propria amprentă asupra modelelor LLM care acompaniază dispozitivele și serviciile din portofoliu, chiar la nivel fundamental tehnologiile respective provin de la partenerul Google: ”După o evaluare atentă, am stabilit că tehnologia Google oferă cea mai capabilă bază pentru modelele Apple Foundation și suntem încântați de noile experiențe inovatoare pe care le va oferi utilizatorii noștri”. Acceptat cu reticență din pricina costurilor mari și dependența creată față de Google, acordul semnat vine după eșecul companiei americane în a dezvolta propria alternativă Apple Intelligence, amânările fără sfârșit erodând serios încrederea consumatorilor, dar și reputația companiei de lider în inovație. Cumva la aceeași concluzie au ajuns și cei de la Samsung, costurile exorbitante împingând producătorul sud-coreean să abandoneze dezvoltarea propriilor modele AI pentru platforma Galaxy AI, compania „abonându-se” în schimb la tehnologiile Google. Cert este că 2025 a fost cel mai bun an pentru Google din 2009 și până acum, compania depășind Apple în capitalizarea de piață, săptămâna trecută, pentru prima dată din 2019. Acțiunile Alphabet au crescut cu 65% anul trecut, vestea colaborării cu Apple adăugând în doar câteva ore încă 1% la valoarea de piață a companiei. Merită amintit că Apple colabora deja cu OpenAI pentru integrarea parțială a tehnologiilor ChatGPT la nivelul Siri și Apple Intelligence. Momentan nu se știe dacă acest parteneriat va mai continua, dar putem anticipa că următoarea versiune de iOS va aduce pe dispozitivele utilizatorilor un aport consistent de tehnologii Google.
Ce a mai lansat interesant Samsung la CES 2026
O să încep din start prin a spune că intenționat am mers pe răspunsul la întrebarea „Ce a mai lansat interesant Samsung la CES 2026” și nu „Ce a mai lansat Samsung la CES 2026”. Pentru că dacă punem accentul pe absolut tot ce era în zona gigantică dedicată produselor noi Samsung ei bine… vă povesteam până mâine și cred că tot nu terminam cu toate. Vom face însă o trecere în revistă rapidă a produselor interesante și vom petrece ceva mai mult timp alături de cele care ne-au răpit cele mai multe priviri și ridicări de sprânceană. Iar pentru imagini exclusive direct de la sursă, l-am împachetat pe Alex și l-am trimis la Las Vegas, Nevada pentru a se lupta cot la cot cu marea de participanți pentru a obține secunde prețioase cu fiecare dispozitiv. Cei care știu, știu ce vreau să zic, pentru cei care nu, imaginați-vă cea mai plină zi a comic con-ului și voi încercați să filmați dispozitive în același timp cu mii alții. Revenind la ale noastre: Să începem cu cel mai mare și mai tare din parcare, care ne aștepta center stage, fix cum intrai în zona de demo și cel care, datorită dimensiunilor sale făcea imposibilă filmarea fără minim un alt om în cadru: un televizor MicroRGB-ul de nici mai mult, nici mai puțin de 130 de inch în diagonală, adică 3.3 metri, Samsung R95H. Aș spune că abia aștept la review acest model, dar nu am cum să-l aduc în studio. Decât poate cu macaraua, direct pe geam. Da, am ajuns în punctul în care-ți construiești casa în jurul televizorului, pe care-l aduci cu macaraua. Ar fi dificil de explicat dar mai ales arătat în filmare cât de impresionant este acest model și cât de bine se vede. Ca să recapitulăm câteva caracteristici principale, modelul R95H are în mod evident la bază cele mai noi inovații Samsung în materie de Micro RGB. Este susținut de Micro RGB AI Engine Pro, Micro RGB Color Booster Pro pentru cele mai bune culori redate dar și Micro RGB HDR Pro care, după cum presupuneți deja, cu ajutorul AI-ului rafinează contrastul și diferitele nuanțe de culori prea fade. Apropo de culori, acest display acoperă complet segmentul de culori BT.2020 cu un deltaE minim, totul cât mai puțin distorsionat de diferite reflexii pentru că are stratul Glare Free proprietar Samsung. Specificațiile exacte nu au fost date, dar vor veni ulterior. Deci, nu știm 100% ce luminozitate maximă are, câte dimming zones sau altfel de detalii pur tehnice. Dar cum le aflăm noi fiți siguri că le veți primi și voi. Samsung R95H suportă HDR10+ Advanced și Eclipsa Audio și este burdușit de funcții AI accesibile prin conversație naturală, ecosistem numit Vision AI Companion. Mai țineți minte bula aia AI despre care toată lumea zice că se va sparge la un moment dat? Ei bine anul acesta la CES 2026, cam toate firmele mari au mers efectiv All-In pe Inteligența Artificială, iar Samsung nu face excepție. AI-ul este la ordinea zilei, este focusul central pentru cam tot ce are nou de oferit Samsung în 2026 și vom dezbate câteva dintre funcțiile noi introduse odată cu seria de televizoare MicroRGB. Dacă vă este străin termenul de MicroRGB, l-am mai discutat în trecut în acest video… dar pe scurt: Televizoarele tradiționale pe care le știm cu toții, cele non-OLED, Folosesc LED-uri albastre sau albe, a căror lumină trece prin filtre pentru a crea culori. MicroRGB-urile în schimb înlocuiesc sursa de lumină fie ea albă sau albastră cu Trio-uri de micro-LED-uri (Roșu, Verde, Albastru) direct în panoul de iluminare. Acest lucru elimină nevoia de filtre de culoare care blochează din lumină și sunt ineficiente, rezultând o puritate a culorii mult mai mare. Dimensiunile acestor blocuri RGB sunt considerabil mai mici, la sub 100 de micrometri. Revenind la AI și la demo-uri pentru funcțiile noi, menționăm că toate demo-urile s-au făcut pe modelul de 85 inch, numit sec 85 inch MicroRGB. Deci putem presupune că fac parte tot din seria R95H. Ca și la cel de 130 de inch, vom afla ulterior date exacte cu privire la luminozitate și alte caracteristici. Focusul este pe AI. Bun, să trecem în revistă cele mai interesante funcții, chiar dacă cu unele din ele nu suntem neapărat de acord. Prima pe listă este posibilitatea de a te conversa direct cu agentul tău AI, Vision AI Companion și să-l întrebi detalii de exemplu despre serialul sau documentarul la care te uiți. Fix ca prietenul sau prietena care în loc să fie atent la show te asaltează cu 100 de întrebări la care ar primi răspuns dacă ar urmări până la final respectivul film sau serial. Mi se pare că poate să-ți strice toată distracția și singurul mod în care l-aș folosi ar fi să-i cer recomandări similare. A doua pe listă în materie de funcții AI introduse este Upscaling-ul dar și Micro RGB Color Booster Pro funcție care-ți poate aduce fix flerul necesar scenei la care te uitai înainte. Pe exemplele afișate la CES rezultatele sunt chiar bune cu foarte mici momente în care parcă a explodat culorile verzi. AI Sound Controller Pro este o adiție chiar fascinantă, una pe care o văd folosită. Acesta îți poate separa muzica de voci sau de background chiar eficient. De exemplu, cu ajutorul comenzilor vocale în limbaj natural, poți da efectiv mute fundalului ca să asculți doar vocea artistului preferat. Sau invers, în cazuil în care beatul ți se pare prea fin să fie perturbat de voci. AI Soccer Mode Pro Și nu puteau să lipsească din ecuație sporturile, cu primul implementat bineînțeles… fotbalul, dar vor urma și alte sporturi ulterior. AI Soccer Mode Pro este activabil tot prin comenzi vocale adresate lui Vision AI Companion. Acesta îți va transforma experiența vizuală dar și auditivă pentru că pe lângă faptul că stadionul va arăta considerabil mai bine, se va și auzi mai bine. Sound Controller Pro poate interveni și aici și-ți permite să elimini sau să boost-ezi anumite layere
Ce a lansat și ce nu a lansat NVIDIA la CES 2026
Continuăm seria lucrurilor interesante lansate la CES 2026 cu cea mai mare companie din lume, NVIDIA. Toată planeta aștepta cu mare interes prezentarea de la CES a CEO-ului NVIDIA Jensen Huang, pentru că gamerii de pretutindeni tânjesc după mult râvnitul RTX 5080 Super, probabil cea mai cerută placă video de când s-a anunțat seria 5000. Bineînțeles pe lângă toate celelalte Super-uri posibile. Dar de ce fix 5080 Super? Păi destul de simplu, pentru că RTX 5080 basic, aproape cel mai puternic model din seria 5000, are cam puțină memorie RAM pentru zona de performanță în care vrea să se plaseze. Totuși 16GB pentru gaming în 4K devine insuficient destul de repede în jocurile cele mai solicitante, mai ales dacă introducem și tehnologia Path Tracing în ecuație. Super-ul Nvidia, zvonit peste tot, ar veni fix cu bandajul potrivit pentru această problemă, adică 8GB extra de VRAM, pentru un total nou de 24GB de memorie ultra rapidă GDDR7. Dar ce să vezi, VRAM-ul s-a scumpit, iar lansarea mult așteptată poate că nu e chiar atât de rațională în momentul de față, din punct de vedere al strategiei de business, de partea Nvidia și/sau a partenerilor OEM care ar trebui să obțină profit fabricând și vânzând aceste acceleratoare grafice la prețuri accesibile pentru consumatorii de rând. Ei bine, nu mai trag de timp și vă anunț cu tristețe că nu am primit nimic de acest gen, nici o placă video nouă și nimic palpabil în materie de produse fizice dedicate consumatorilor, vorb-aia, dacă tot suntem la Consumer Electronics Show. Alex a fost plin de entuziasm în același amfiteatru cu geaca de piele a lui Jensen Huang și a fost martor la o prezentare de mai bine de o oră jumătate în care nu s-a prezentat aproape nimic dedicat consumatorilor. Totul a fost dedicat AI-ului, modelelor noi implementate, a aplicațiilor acestora dar și hardware-ul nou, cap de serie noul server Vera Rubin, dedicat centrelor AI, desigur, a noilor aplicații și implementări dar și a scenariilor de utilizare care mai de care mai înspăimântătoare, pentru niște pragmatici în materie de AI care suntem noi. După cum ziceam și ieri, la acest CES toată lumea s-a aruncat cu capul înainte în zona de AI, iar NVIDIA prezintă noul pas în toată ecuația ca fiind atât AI-ul agentic dar și AI-ul fizic. Înainte de toate să vă dau un exemplu prezentat chiar de Jensen care mi-a ridicat puțin părul de pe ceafă. Deci cu toții știm cât de reliable sau nu un AI în a-ți oferi răspunsuri cât mai aproape de realitate sau cât de des se întâmplă ca un model să halucineze. Ei bine, exemplul folosit de Jensen a fost următorul: Pentru a ajunge la mașini self driving care se conduc perfect este extrem de dificil să antrenezi AI-ul responsabil cu condusul și reacțiile la diverse situații cu filmări și scenarii reale din trafic sau simulări în condiții controlate. Așa că ce facem? Păi folosim un alt model de AI cu care generăm aceste scenarii și situații pe care le folosim ulterior ca al doilea AI să aibă de unde să învețe. Freaky. Păi și dacă primul halucinează și face niște scenarii demne de Tarrantino sau ne aduce nu știu… extratereștri și oameni cu 5 picioare… atunci cum reacționează al doilea AI? Pe mine personal mă sperie dependența de AI spre care pare că se îndreaptă. Cred că cel mai tare mă sperie aplicațiile din domeniul medical care au fost desigur menționate și ele ca fiind absolut necesare pe viitor. Mi se pare că dacă ajungem să ne bazăm pe diagnoză prin AI mergem în direcția greșită. OK, nu e la fel de rău ca atunci când căutai de ce te doare genunchiul și găseai prin WC-ul Internetului tot felul de site-uri care deja te condamnau și cereau măsuri pentru sicriul ce va fi livrat alor tăi, dar văd cum ar genera panică și astfel de implementări. Nu zic că doctorii umani sunt perfecți, departe de mine acest gând, dar totuși. AI-ul Fizic spre care pare că ne îndreptăm a fost dat ca exemplu atât prin cei 2 roboței simpatici care l-au acompaniat pe Jensen pe scenă dar și sub forma diferiților alți roboți deja dezvoltați de diferitele firme de pe tot globul, roboți care vor ajuta în o multitudine de sectoare și domenii. În mod evident aceștia au fost antrenați în ecosisteme virtuale generate complet cu alte AI-uri cu mult înainte ca ei să ia formă fizică. Astfel au învățat echilibrul, mersul și toate mișcările într-o lume complet virtuală, generată cu AI. Văd cum ar putea avea aplicații interesante dar în același timp văd și cum toată treaba asta ar fi neprecisă. Și toate aceste avansuri în materie de AI trebuie susținute și de o putere de procesare mult mai capabilă nu? Aici intră în ecuație noile servere Vera Rubin, numite după astronomul american care a descoperit Dark Matter, printre altele…. Păi și după toată polologhia asta despre AI fizic, AI agentic și viitorul AI-ului, și pentru noi ăștia mai mici, consumatorii, gamerii, a lansat NVIDIA ceva la CES? Răspunsul este DA, dar nu în cadrul Keynote-ului. Pă șestache așa, în același timp. Ce avem nou? Nu multe, dar sunt măcar interesante, iar majoritatea update-urilor se învârt în jurul DLSS-ului, care a ajuns la versiunea 4.5. Nucleul DLSS 4.5 este trecerea la versiunea a 2-a a modelului Transformer, care de fapt sunt 2 versiuni separate, un Transformer 2 dedicat Performanței maxime și unul Calității. Schimbarea majoră în DLSS 4.5 este că Upscaling-ul are loc acum în tandem cu denoise-ul, permițând AI-ului să vadă datele brute de lumină sau ,radiance, înainte ca acestea să fie „curățate” greșit de filtrele vechi. Transformer 2 a fost antrenat cu până la 5 ori mai multă putere de calcul pentru a duce modelul la următorul nivel în materie de eficiență dar și calitate a imaginilor produse. Mai mult de atât, s-au folosit mult mai multe cazuri în care modelul precedent greșea sau producea artefacte vizuale pentru a duce noul
Studiu Bitdefender: Unul din șapte oameni a fost victima unei înșelătorii online în 2025
Potrivit unui studiu realizat de Studiu Bitdefender și Censuswide, o companie internațională de cercetare de piață, unul din șapte oameni a fost victima unei înșelătorii online în 2025. Atacurile cibernetice asupra utilizatorilor s-au intensificat în 2025, iar hackerii exploatează tot mai des rețelele de socializare și inteligența artificială pentru a crea înșelătorii mai convingătoare și greu de detectat. Potrivit raportului, 14% dintre respondenți au fost victime ale fraudelor online în ultimele 12 luni, în timp ce alți 4% nu pot spune cu certitudine dacă au fost sau nu afectați. În același timp, rețelele de socializare au depășit e-mailul ca principal canal de atac și au devenit mediul preferat de atacatorii informatici pentru răspândirea mesajelor și ofertelor false. Studiul arată că înșelătoriile bazate pe inteligență artificială reprezintă principala temere a oamenilor: 37% se declară îngrijorați de deepfake-uri și înșelătorii sofisticate. Rețelele de socializare devin principalul mediu pentru înșelătorii online Raportul arată o schimbare semnificativă în strategiile atacatorilor informatici. Rețelele de socializare au devenit principalul canal prin care se transmit înșelătoriile online (34%), peste e-mail (28%), apeluri telefonice (25%) și mesaje text (24%). Cei între 25 și 34 de ani sunt de peste două ori mai expuși la înșelătorii pe social media (43%) comparativ cu cei peste 55 de ani (20%). Cercetările interne Bitdefender confirmă această tendință și indică o creștere semnificativă a atacurilor prin reclame infectate, distribuire de amenințări informatice și preluare a conturilor de pe rețelele de socializare. Parole slabe, cookie-uri acceptate automat și lipsă de protecție pe dispozitive mobile Deși tot mai mulți oameni cunosc pericolele la care se pot expune, mulți utilizatori continuă să adopte practici riscante. 37% își notează parolele pe hârtie sau în documente nesecurizate, iar 32% folosesc aceeași parolă pentru mai multe conturi. Aproape jumătate (48%) acceptă toate cookie-urile fără a le citi, din dorința de a accesa rapid conținutul. 48% dintre respondenți nu folosesc soluții de securitate pe telefon, deși peste jumătate efectuează tranzacții online pe mobil. „Aceste rezultate arată clar că, pe măsură ce atacurile devin mai sofisticate, conștientizarea și educația în securitate cibernetică sunt mai importante ca oricând. Bitdefender folosește de ani buni inteligența artificială pentru a opri amenințările în timp real, însă infractorii profită acum de aceeași tehnologie pentru a păcăli utilizatorii. Parolele puternice, gestionarea atentă a cookie-urilor și soluțiile de securitate performante pot face diferența între a fi protejat și a deveni victimă”, spune Ciprian Istrate, senior vice president al diviziei Consumer Solutions Group în cadrul Bitdefender. Metodologie Bitdefender a colaborat cu Censuswide, companie internațională de cercetare de piață, pentru a analiza răspunsurile a 7.000 de utilizatori cu vârste între 16 și peste 55 de ani. Studiul s-a desfășurat între iunie și septembrie 2025, în Australia, Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și Statele Unite.
Va înlocui inteligența artificială programatorii?
Întrebarea „mai merită să înveți programare în era AI?” apare tot mai des. Nu doar în rândul celor care cochetează cu o reconversie profesională, ci și printre programatorii cu experiență, care văd cum inteligența artificială scrie cod, corectează erori și propune soluții în câteva secunde. Este o întrebare legitimă. Și merită un răspuns sincer, fără alarmism, dar și fără optimism forțat. Pe scurt: nu, AI-ul nu va înlocui programatorii. Însă va schimba radical cine rămâne relevant în industrie, deoarece a schimbat deja regulile jocului. Instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Grok pot genera astăzi aplicații simple, API-uri sau scripturi funcționale aproape instant. Pentru task-uri repetitive, clare și bine definite, AI-ul este deja extrem de eficient. Asta înseamnă un lucru incomod, dar real: valoarea „scrisului de cod mecanic” a scăzut. Programatorul care se bazează exclusiv pe memorarea sintaxei, tutoriale rapide și copy–paste va fi cel mai afectat. În trecut, a ști cum să scrii cod era suficient pentru a intra în industrie. În 2026, nu mai este. De ce AI-ul este atât de bun la programare? Pentru că programarea are o componentă puternic logică, analitică, secvențială, exact tipul de procesare la care inteligența artificială excelează.AI-ul poate: respecta reguli stricte; genera structuri repetitive; optimiza algoritmi; executa pași logici fără oboseală. Tot ceea ce ține de execuție precisă, AI-ul o face deja foarte bine. Dar programarea reală nu înseamnă doar cod Aici apare diferența esențială. Programarea care creează valoare reală în companii nu este doar despre cod corect, ci despre decizii, context și oameni. Există zone în care AI-ul încă este limitat: Înțelegerea profundă a nevoilor umane – un client nu știe mereu ce vrea, dar un programator bun poate anticipa; Judecata contextuală – ce soluție e potrivită acum, nu doar teoretic; Creativitatea reală – combinarea unor idei din domenii diferite; Comunicarea și colaborarea – programarea este muncă de echipă; Viziunea de ansamblu – a vedea sistemul ca întreg, nu doar componente izolate. AI-ul poate genera piese de puzzle. Omul decide ce imagine construiește din ele. Cine va avea de câștigat în era AI Industria IT nu dispare. Se rafinează. Vor avea de câștigat cei care vor să înțeleagă „de ce”, nu doar „cum”.Persoanele care folosesc AI-ul ca unealtă, nu ca substitut. Persoanele care gândesc în termeni de sisteme, nu doar linii de cod. Persoanele care pot explica soluții tehnice pe înțelesul celor non-tehnice. Cei care caută doar „un job rapid pentru că se câștigă bine” vor descoperi că AI-ul concurează direct cu exact acest tip de abordare. Concluzia onestă pentru 2026 AI-ul nu va înlocui programatorii buni. Îi va elimina pe cei care nu evoluează. De fapt, programatorii care învață să colaboreze cu AI-ul devin mai productivi și mai valoroși decât oricând. Diferența nu va fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții. După cum explică Dumitrescu Tudor, fondator al Academia Programatorilor – cursuri IT, inteligența artificială nu elimină nevoia de programatori, ci ridică standardul: „Diferența nu va mai fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții, să înțeleagă contextul și să folosească AI-ul ca unealtă, nu ca înlocuitor.” Pentru cei care sunt la început sau se gândesc la o reconversie profesională, confuzia este normală. Important este ca decizia să fie luată din claritate, nu din frică. AI-ul nu închide uși, le face mai greu accesibile.
Razer a prezentat la CES 2026 un nou ecosistem de gaming bazat pe AI și tehnologii next-gen
Razer a dezvăluit la CES 2026 o serie de concepte vizionare, produse noi și tehnologii bazate pe inteligență artificială, care pun bazele unui ecosistem complet de gaming bazat pe AI. Printre noutățile de anul acesta se numără Project AVA, un companion AI animat pentru birou, evoluție a antrenorului AI pentru esports premiat al Razer, și Project Motoko, căștile AI portabile de nouă generație, dezvoltate în parteneriat cu Snapdragon. Razer lansează și o suită completă de instrumente pentru dezvoltatori AI, care include stația de lucru scalabilă Razer Forge AI Developer, creată pentru proiecte AI complexe, precum și Razer AIKit, un set de instrumente open‑source pentru fluxuri AI locale, cu latență redusă. În plus, Razer colaborează cu Tenstorrent pentru lansarea unui accelerator AI compact, care aduce dezvoltatorilor un nivel de putere de calcul modular și portabil, similar cu cel de desktop. Pentru gamerii care preferă confortul canapelei, Razer introduce Razer Wolverine V3 Bluetooth. Dezvoltat împreună cu LG, acesta este cel mai rapid controller wireless de gaming din lume(măsurat în funcție de timpul de răspuns atunci când este conectat la dispozitive compatibile cu latență ultra‑scăzută) optimizat pentru o experiență fluidă de cloud gaming pe ecrane mari. Gama este completată de Project Madison, un concept de scaun imersiv multi‑senzorial, și de Razer Iskur V2 NewGen, reproiectat pentru a oferi o experiență de joc mai răcoroasă și mai confortabilă. „Inteligența artificială schimbă radical modul în care ne jucăm, comunicăm și interacționăm cu tehnologia,” a declarat Min-Liang Tan, cofondator și CEO al Razer. „Extinderea noastră către dispozitive portabile, parteneriate enterprise și soluții open‑source reflectă viziunea de a crea un ecosistem AI de gaming cu aplicații ce depășesc sfera jocurilor. CES 2026 reprezintă un moment important în această direcție, iar noi invităm întreaga comunitate tech globală să ne fie alături în ceea ce urmează.” Project AVA: Noua evoluție a companionilor AI Inspirat de conceptul prezentat anul trecut la CES, Project AVA trece de la rolul de antrenor AI pentru esports la un companion inteligent complet pentru birou. Cu un avatar animat de 5,5 inci, o personalitate AI adaptivă și modul PC Vision, AVA depășește simplele funcții de gaming și devine un partener digital real pentru muncă, divertisment și activitățile de zi cu zi. Disponibil acum pentru rezervare în SUA. Project Motoko: Viziunea Razer pentru AI portabil Creat pe platformele Snapdragon, Project Motoko este un concept de headset wireless construit în jurul AI, cu două camere first person pentru conștientizare vizuală augmentată, feedback audio inteligent și un sistem dual de microfoane far-field și near-field pentru detecție audio avansată. Compatibil cu principalele platforme AI, Motoko aduce un plus de productivitate, gaming și confort în viața de zi cu zi, și în același timp furnizează date vizuale din perspectiva utilizatorului pentru antrenarea roboților și dezvoltarea modelelor AI. Ecosistemul AI pentru dezvoltatori: Baza următorului salt în AI prin dezvoltare locală O soluție completă pentru dezvoltatorii AI, ce îmbină puterea de calcul pentru fluxuri de lucru complexe cu o platformă open source pentru tuning și inferență locală a modelelor LLM: Razer Forge AI Dev Workstation – O stație de lucru de înaltă performanță, concepută să ducă la bun sfârșit cele mai solicitante sarcini de training, inferență și simulare AI. Oferă performanță locală completă, procesare sigură direct pe dispozitiv, zero costuri de abonament și timp de răspuns instantaneu. Acceptă multiple GPU-uri profesionale, procesoare de nivel workstation și o lățime mare de bandă pentru memorie, ceea ce permite antrenarea mai rapidă a modelelor mari și o scalare ușoară de la format tower la configurații rack pentru companii. Razer AIKit – Simplifică întregul ciclu de dezvoltare AI, prin permiterea rulării și ajustării locale a modelelor lingvistice mari (LLM) cu performanțe comparabile cloud ului. Oferă descoperire automată a GPU urilor, formare de clustere și integrare nativă cu hardware-ul Razer AI, prin facilitarea unui flux AI local, rapid și eficient. Fiind complet open source pe GitHub, AIKit le oferă dezvoltatorilor posibilitatea să personalizeze, să contribuie și să dezvolte platforma mai departe. Project Madison: Integrare totală. Imersiune completă Project Madison duce imersiunea la un nou nivel: un scaun de gaming de ultimă generație, echipat cu Razer Sensa HD Haptics, THX Spatial Audio și Razer Chroma RGB. Simți, auzi și vezi acțiunea ca niciodată, într-o experiență cu adevărat multi-senzorială. Razer Iskur V2 NewGen: Ergonomie avansată. Confort absolut Noua generație Iskur este proiectată pentru confort maxim și performanță durabilă. Integrează sistemul lombar Razer HyperFlex, pielea Razer Gen 2 EPU cu tehnologie CoolTouch și o pernă perforată din spumă cold cured cu densitate dublă; tot ce ai nevoie pentru a rămâne mai răcoros, a sta mai bine și a juca mai mult. Disponibil pentru precomandă la nivel global. Razer Wolverine V3 Bluetooth: Confort și performanță fără compromisuri Cel mai rapid controller wireless de gaming din lume, creat împreună cu LG în cadrul programului „Designed for LG Gaming Portal”, optimizat pentru cloud gaming pe ecrane mari. Dispune de Bluetooth cu latență ultra‑scăzută, controale integrate pentru TV și funcții profesionale, ceea ce permite o experiență comodă de gaming din fotoliu, fără a sacrifica performanța competitivă. Parteneriatul Razer x Tenstorrent: AI avansat, oriunde ai fi Acceleratorul AI compact de primă generație de la Tenstorrent, dezvoltat în colaborare cu Razer, aduce putere reală de AI generativ oricărui sistem cu Thunderbolt 5. Bazat pe tehnologia Wormhole, oferă performanță portabilă comparabilă unui desktop pentru LLM-uri, generare de imagini și sarcini AI/ML avansate. Designul modular permite conectarea în serie a până la patru unități pentru experimente scalabile, susținute de întreg ecosistemul software open source Tenstorrent.
Curând vei putea juca fără să plătești orice joc din Google Play Store
Știam deja că poți „returna” orice joc de Android cumpărat și instalat din Play Store, cu condiția să nu depășești limita de timp impusă de regulile trasate de Google. Dar în curând vei putea juca înainte și plăti mai târziu, dacă ți-a plăcut jocul respectiv. Inspirată de conceptul jocurilor demo cu care veteranii jocurilor de PC sunt bine familiarizați, Google testează opțiunea care îți permiteți să instalezi orice joc din magazinul Play Store și să-l folosești fără niciun fel de restricție, chiar dacă pentru o durată limitată de timp. Diferența este că dacă un joc demo pentru PC îl puteai savura oricât de mult doreai, dar limitat la harta/segmentul de gameplay ales de producător, acum vei putea începe orice joc de Android deblocat în versiune „full”, cu mențiunea că îl vei putea „savura” până la capăt doar dacă îl achiziționeze integral. Aș spune că e un aranjament mai bun, care nu te limitează doar la o experiență de gameplay dinainte selectată și intenționată pentru a forma o impresie cât mai pozitivă despre jocul respectiv. Funcționalitatea denumită “Try before you buy” pare intenționată pentru acele jocuri, tot mai rare, pe care le cumperi cu o singură achiziție care deblochează totul. Nu jocuri „free” în care deblochezi tot felul de beneficii plătind pe parcurs. Chiar dacă funcționalitatea încă nu este anunțată oficial, putem afla câteva indicii pe baza analizei mostrelor de cod încă inactive în codul aplicației Google Play. Spre exemplu, perioadele de probă nu vor avea o durată fixă, ceea ce înseamnă că dezvoltatorul jocului poate stabili cât durează perioada de încercare. Iar în timpul perioadei de probă gratuite, utilizatorii vor avea acces complet la întreaga experiență de joc, iar durata începe să se contorizeze odată ce jocul este deschis, nu momentul instalării. Iar când perioada de probă se termină, utilizatorii vor putea decide dacă să cumpere jocul complet fără a pierde progresul în joc obținut până la momentul respectiv, fapt ce ar putea încuraja dezvoltatorii să acorde perioade de încercare mai lungi, sau măcar până la atingerea unei anume etape în experiența de joc. Cel mai probabil, experiențele demo vor putea fi accesate o singură dată per joc, pentru contul de utilizator respectiv. Back to top button