Etichetă: Ştiri

Bogdan Ivan, noi măsuri de la 1 august: „Din 32 de companii, doar 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunţat, joi, că le va trimite tuturor companiilor o adresă în care le cere explicit reducerea costurilor cu salariaţii și cele operaţionale, începând cu 1 august. Oficialul a punctat că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, iar restul sunt pe pierdere. „Vreau să spun ce fac începând de mâine, pentru că am stat cu colegii mei, şi nu vreau să spun până nu fac ceva concret. O să trimit tuturor companiilor o adresă, prin care le cer explicit reducerea costurilor cu salariaţii, reducerea costurilor operaţionale cu protocoale în companii şi planul prin care fac acest lucru, începând cu 1 august 2025”, a declarat, joi, Bogdan Ivan, la Antena 3, În ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor şi a numărului de membri din Consiliile de Administraţie din companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, ministrul a transmis că a realizat deja o analiză legislativă complexă, pentru a identifica o soluţie legală în acest sens. „Am făcut în acelaşi timp o analiză pe legislaţie, o coroborare între vreo cinci legi, în care am găsit formula prin care se poate reduce numărul membrilor Consiliilor de Administraţie. Sunt situaţii în care sunt convins că vor putea să funcţioneze la fel de bine nişte companii şi cu trei sau cinci membri, în loc de 9, 11 sau 17 membri în CA, iar ceea ce se va decide la nivel guvernamental unitar – pentru că nu vorbim doar de un minister – va presupune să schimbăm nişte articole din legislaţia din România”, a explicat oficialul. Pe de altă parte, în opinia sa, situaţia va fi total diferită în companiile de stat aflate pe pierdere. „Vă pot spune că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere. Adică aproape jumătate sunt pe pierdere. Ei bine, acolo e altă situaţie şi vă mărturisesc că am întâlnit oameni geniali care vorbeau de cum listează acţiunile companiilor pe London Stock Exchange (LSE) şi de unii care au venit să mă întrebe şi mi-au scris scrisori, ce să facă în situaţia în care au decizia unei instanţe, dacă se mai ţină angajaţi unii oameni care au şi pensie şi salariu. Acela e nivelul unora dintre cei din companiile de stat”, a adăugat Ivan. Întrebat dacă directorul general de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, îşi merită salariul de 38.000 euro pe lună, aşa cum a apărut în spaţiul public, ministrul Energiei a precizat că ar trebui făcute comparaţii cu companii similare din domeniul privat. „M-am uitat la cifra de afaceri şi la profituri. Nuclearelectrica are patru miliarde (de lei n.r.) cifră de afaceri, 1,7 miliarde de lei profituri, care 90% se duc la bugetul de stat. Că merită sau nu merită, trebuie să vedem dacă la o companie similară din piaţă, listată la bursă, cum este şi compania Nuclearelectrica, un director de companie, care are aceeaşi cifră de afaceri, aceleaşi profituri în acelaşi timp şi aceleaşi investiţii, pentru că e strategică compania asta pentru sistemul energetic al României, avem un venit similar. Am făcut o comparaţie, nu ştiu dacă e corectă, dar am făcut cu o companie din domeniul privat: OMV Petrom. Sunt date publice. CEO-ul companiei are venit de aproape două milioane de euro pe an, la o cifră de afaceri de 31 de miliarde, 7 miliarde de lei profit. Avem Hidroelectrica, undeva la 11 miliarde de lei cifra de afaceri, aproape 7 miliarde profit, venituri de vreo 14 ori mai mici. Vreau să fim corecţi, nu vreau să-i demonizăm pe toţi aceşti oameni. Da, pentru 2, 3, 5, pe care i-am văzut pe la televizor, că n-aveau nicio treabă cu domeniile astea, care şi-au dat pensii şi şi-au dat venituri nesimţite şi în CA şi-au votat lor acele venituri, ei fiind pe pierdere şi fiind dependenţi de bani din bugetul de stat, acolo nu doar că le-aş tăia indemnizaţii, i-aş da afară cu totul”, a mai transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:

Cristian Pistol: „Circulația pe DEx4 (legătura dintre A3 și DN1) se deschide astăzi la ora 14.00!”

Joi se va deschide circulația pe Drumul Expres 4, cel care face legătura dintre A3 și DN1. Șeful CNAIR, Cristian Pistol a anunțat evenimentul a cărui inaugurare va avea loc începând cu ora 14.00.  „Circulația pe DEx4 (legătura dintre A3 și DN1) se deschide astăzi la ora 14.00!” a anunțat șeful CNAIR, Cristian Pistol. „Acest nou drum expres, în lungime de 5 km, va fluidiza circulația în zona municipiilor Cluj-Napoca și Turda”, mai spune Pistol. Proiectul conține, pe traseul DEx 4, 7 poduri și viaducte. La km 4 este construit un viaduct peste Valea Racilor, care are 6 deschideri și o lungime totală de 258 m. Valoarea contractului (finanțat prin Programul de Transport) s-a ridicat la suma de 562,61 milioane lei (fără TVA), iar termenul pentru finalizarea proiectului a fost iunie 2025. RECOMANDATREA AUTORULUI: Cristian Pistol, șeful CNAIR: „Se deschide circulația pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila” Primul drum expres din România se apropie de finalizare. Când se va circula de la BUCUREȘTI la CRAIOVA pe drum de mare viteză

Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat, marţi, la reuniunea ECOFIN – Consiliul miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre UE de la Bruxelles, în cadrul căreia a prezentat pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În urma participării la ECOFIN, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat citat într-un comunicat de presă că: „Le-am transmis partenerilor europeni un semnal ferm că România îşi asumă cu responsabilitate consolidarea fiscală. Corecţia deficitului este o prioritate, iar recentul pachet fiscal asumat de Guvern oferă baza necesară pentru o ajustare credibilă, discutată în detaliu cu reprezentanţii Comisiei Europene. Obiectivul nostru este evitarea riscurilor majore legate de suspendarea fondurilor europene şi degradarea ratingului de ţară, ceea ce ar afecta un acces favorabil la pieţele financiare internaţionale”. De asemenea, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Comisar European pentru Economie şi Productivitate, a transmis că pachetul prezentat de ministrul român al finanţelor „este un pas important şi pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid şi în întregime adoptate şi implementate”. Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an. Măsurile adoptate, care vizează atât partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, vor fi urmate de reforme suplimentare, astfel încât consolidarea fiscală să nu compromită potenţialul de creştere al economiei româneşti, a subliniat ministrul Nazare. În cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat, marţi, un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene: ·        România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030. ·        România ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030. ·        România trebuie să întreprindă acţiuni eficace şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puţin o dată la şase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate şi în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv, se mai arată în comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:

Dragoș Anastasiu: „Prima variantă cu care ne-am dus la partenerii noștri a fost fără creșterea de TVA”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat în emisiunea „Ai Aflat”, că în primă fază pachetul de măsuri fiscale nu conținea creșterea de TVA, însă în urma discuțiilor cu partenerii europeni s-a transmis că trebuie luate măsuri de reducere a deficitului.  „Să știți că toată perioada asta care s-a scurs, de când domnul președinte Dan a intrat în pâine și până ieri, când am asumat asta în Parlament, a fost o luptă întreagă, în interior să găsim cea mai bună soluție, după care am ieșit cu ea la finanțatorii noștri, la cei care ne dau bani, adică la Comisia Europeană, cu un anumit pachet care nu conținea creștere de TVA.”, a declarat Dragoș Anastasiu. Vicepremierul a mai menționat că în situația actuală țara noastră ar fi încheiat anul acesta cu un deficit de 10%. „Ne-am dus la partenerii noștri, fără creșterea de TVA, ei spunându-ne: Noi am venit cu un pachet care nu conținea mărire de TVA și CASS mult mai puțin și așa mai departe. Și ei ne-au spus Vicepremierul a făcut comparația cu situația când se cere un credit de la bancă: „Ca și cum te duci la bancă, vrei un credit de la bancă. Deci când te duci la bancă, banca se uită la tine ce venituri ai, ce cheltuieli ai, cum te comporți? „, a mai spus Anastasiu. CITIȚI ȘI:

Cristian Pistol prezintă noi imagini de pe șantierul secțiunii Tigveni Curtea de Argeș, unde lucrările sunt în stadiul de 75%

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a postat pe Facebook noi imagini de pe șantierul secțiunii 4 (Tigveni – Curtea de Argeș) a autostrăzii Sibiu – Pitesti (A1).  Potrivit lui Pistol, antreprenorul PORR Construct SRL este bine mobilizat în șantier cu 617 muncitori și 198 de utilaje, iar stadiul lucrărilor a ajuns la 75%. Acesta mai anunță că pe acest lot se află primul tunel forat pe o autostradă: Momaia. „În data de 03.03.2025, galeria de pe sensul de mers Pitești – Sibiu a fost străpunsă, iar cealălată galerie, pe sensul Sibiu- Pitești, în data de 14.04.2025. În momentul de față, la tunel se execută cămășuiala interioară și hidroizolația.”, mai arată Cristian Pistol în postarea sa. „O altă structură complexă din acest șantier este viaductul Bușaga, cu o înălțime de 30 metri care traversează pârâul Bușaga. Stadiul fizic la acest viaduct este de 85 %.”, mai detaliază șeful CNAIR. Directorul CNAIR mai anunță că „Dacă se menține ritmul actual de lucru din santier, cu siguranță, această secțiune de autostradă în lungime de aproximativ 10 km va fi deschisă circulației mult mai devreme față de termenul contractual (28.02.2027).” CITIȚI ȘI: „Bătaie” între PSD și USR pe amendamentul cu reducerea subvențiilor. Sorin Grindeanu: „E bine să se respecte adevărul” Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Sindicatul ANPC se alătură acțiunilor de protest inițiate de Federația Columna Scor/Marți vor declanșa grevă japoneză

Sindicatul Naţional al Protecţiei Consumatorilor, afiliat la Federația Columna Scor  din cadrul C.N.S.L.R – FRĂȚIA, se alătură acțiunilor de protest declanșate de Federație. Marți, între 11.00 – 11.15,   salariații din ANPC vor protesta sub forma unei greve japoneze împotriva măsurilor de austeritate prevăzute în programul de guvernare – plafonarea sporului de condiții vătămătoare la 300 lei brut, reducerea indemnizației de hrană, reducerea zilelor de concediu de odihnă suplimentar pentru activitatea desfășurată în condiții vătămătoare, periculoase și nocive, suspendarea angajărilor, în condițiile în care instituția este subdimensionată și suprasolicitată. Această formă de protest nu presupune întreruperea activității, ci se desfășoară prin purtarea de banderole albe, în semn de nemulțumire, având un caracter pașnic și simbolic, spun sindicaliștii. Salariații își vor continua activitatea în mod responsabil și profesionist, dorind astfel să respecte drepturile consumatorilor, dar în același timp să atragă atenția Guvernului și a opiniei publice asupra problemelor  cu care se confruntă, mai spun aceștia. CITEȘTE ȘI: Piedone a cerut controale în trenurile care merg la mare și la munte: Am primit multe sesizări. Am cerut colegilor din toată țara să urce în trenuri Bătrâni ținuți în căldură, cu muște pe ei și hrăniți cu carne, doar teoretic, în două azile din București A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele

Fără dublarea impozitului suplimentar pentru băncile mici

Ilie Bolojan pare să cedeze în privința impozitării drastice pentru anumiți jucători economici din piață. Băncile care dețin o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar românesc vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4% , cum era propunerea inițială. „2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul”, se arată în textul Guvernului. În primă fază, pachetul fiscal anunțat de Guvern prevedea un impozit de 4% pe cifra de afaceri pentru toate băncile din România, aplicabil atât pentru a doua jumătate a anului 2025, cât și pentru întreg anul 2026. Ulterior, forma modificată reduce nivelul la 2% pentru anul 2025 și la 1% pentru 2026, însă doar pentru băncile mici rămâne constant la 2% pe toată durata aplicării măsurii. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Ministrul Sănătății anunță că își va da demisia dacă noul sistem informatic al Casei de Asigurări nu e gata până în 2026

Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății – a anunțat că Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va fi funcțională integral până în luna decembrie a anului 2026. Acesta promite o digitalizare completă a serviciilor medicale, inclusiv dosarul electronic, rețeta digitală și accesul securizat pentru pacienți. În același timp, Alexandru Rogobete promite că va demisiona dacă promisiunea nu va fi transpusă în realitate. Într-o intervenție la Digi 24, Rogobete a repetat angajamentul ferm privind modernizarea sistemului de sănătate prin implementarea Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS),proiect major de digitalizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va integra dosarul electronic al pacientului, rețeta digitală și, totodată, va permite „trasabilitatea completă a serviciilor medicale”, oferind pacienților un modul de acces securizat, validat prin SMS, asemănător cu sistemele bancare moderne. Noul sistem va contribui la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale Ministrul Sănătății a accentuat că reforma are o importanță vitală importanța vitală și a declarat că implementarea integrală a PIAS este „esențială pentru creșterea transparenței și eficienței în domeniul sănătății”. „Îmi dau demisia dacă acest sistem nu se realizează până la sfârșitul anului 2026”, a punctat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a menționat și că – pe lângă beneficiile directe pentru pacienți și profesioniștii din domeniu – noul sistem va contribui și la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale. Citește și: MOTIVUL pentru care pilotul Cezar Osiceanu nu are apă potabilă de 4 ani. I-a facut plângere penală lui Nicușor Dan, pe vremea când era Primar General Industria jocurilor de noroc în genunchi, piața neagră EXPLODEAZĂ. „Distrugerea pieței legale și pierderi bugetare majore” Carambol pe Autostrada Soarelui, pe sensul de mers spre București. A fost activat PLANUL ROȘU de intervenție Dan Andronic EXPLICĂ de ce toți liberalii ar trebui să strige „Banzai, Bolojan!”, la Congresul PNL din 12 iulie 2025 Cristian Socol: „România nu a fost și nu va fi în INCAPACITATE de plată”/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele

Analiză | Taxa pe pierdere. Când statul profită de suferința celor vulnerabili: În loc să o reducă, o taxează

România a ajuns să aibă cel mai abuziv regim fiscal pe jocurile de noroc din toată Uniunea Europeană, în special când vine vorba de jucători. Nu pentru că ar funcționa. Ci pentru că, pe termen scurt, aduce bani ușor de colectat la buget. Dar acești bani nu apar din neant. Fie că vorbim de impozitul direct pe retrageri sau de taxele impuse operatorilor, ele sunt, în final, plătite tot din buzunarul jucătorilor. Integral din pierderile lor. Nu există alt tip de bani în acest sistem. Orice leu impozitat este un leu pierdut de cineva. „Acest manifest nu vine de la «patroni de păcănele» sau de la cazinouri. Vine din partea unei comunități care de ani de zile suportă abuzuri fiscale grosolane introduse de clasa politică. Suntem jucători, organizatori, părinți, cetățeni – oameni obișnuiți și informați care cer un tratament corect, nu favoruri”, se arată la începutul acestei analize care abordează supraimpozitarea jocurilor de noroc. Asta este realitatea fiscală pe care mulți o ignoră. (alte informații AICI) Tocmai de aceea, țările cu sisteme fiscale mature aleg să nu impoziteze jucătorii deloc. Nu din generozitate, ci pentru că nu există venit real care să justifice impozitarea. (citește în Forbes de ce Marea Britanie nu taxează pariurile) Miliardele încasate anual de stat vin din buzunarele jucătorilor Miliardele încasate anual de stat nu vin de la cazinouri. Vin din buzunarele jucătorilor – oameni obișnuiți, adesea vulnerabili. Se numește „protecție”, dar seamănă mai mult cu exploatare fiscală, scrie Andrei Alecu, CEO & Founder at LetsPoker. Aici apare ipocrizia: în timp ce autoritățile susțin că vor să protejeze oamenii, realitatea este că bugetul public se bazează exact pe pierderile lor. Când un jucător ajunge în impas financiar, statul nu intervine cu sprijin sau prevenție. Ci cu impozit. Fără deductibilitate. Fără logică economică. În loc să reducă suferința, sistemul o taxează. În loc să prevină comportamentele riscante, le monetizează. Taxarea actuală nu rezolvă nimic. Nu reduce dependența. Nu limitează riscurile. Doar adâncește problema și hrănește bugetul cu prețul celor mai afectați. S-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități În ultimii ani, s-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități: că jocurile de noroc sunt o problemă care poate fi rezolvată prin taxe. Că dacă le faci mai scumpe, le oprești. Că dacă impozitezi mai dur, „protejezi populația”. Realitatea e alta. În ultimii 10 ani, impozitele în acest domeniu au fost majorate aproape constant – de la praguri suportabile, la un regim fiscal care nu mai are echivalent nicăieri în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, discursul oficial a rămas același: că „flagelul” trebuie oprit prin noi taxe, și mai mari, și mai dure. Orice efect negativ este folosit ca pretext pentru o nouă rundă de înăspriri. Fără analiză. Fără rezultate. Doar reflex bugetar. Milioane de români se bucură în mod responsabil de aceste activități, fie că vorbim de un bilet la loto, un pariu la sport sau un turneu de poker între prieteni. Pentru majoritatea, e o formă de divertisment – o experiență care aduce emoție, adrenalină, uneori și satisfacție. Nu diferă, în esență, de a merge la concert, la cinema sau la cazino cu un buget clar și cu limite asumate. Un exemplu relevant este Marea Britanie, unde peste 40% din adulți au declarat că au participat la jocuri de noroc în ultima lună – dar rata estimată de jucători cu probleme este de doar 0,3%. (Raport UK Gambling Commission). Participare enorm mai mare comparativ cu România, dar probleme puține. De ce? Pentru că sistemul e reglementat corect, iar statul nu confundă moralismul cu protecția reală. Și da, firește că există și cazuri reale de dependență. Dar procentul este în medie de doar 1% și stabil la nivel global. Surprinzător pentru unii, țările care au interzis complet jocurile de noroc sunt și cele cu cele mai grave probleme legate de adicție, având rate cu 400% mai mari decat media. Statul român taxează astăzi jocurile de noroc cu un apetit fiscal record. Impozit pe câștig, fără deductibilitatea pierderilor, cu discuții recente privind TVA, CAS și CASS. Nu este o strategie fiscală, ci o vânătoare de venituri. Problema e că acei bani vin din buzunarele celor mai vulnerabili. În timp ce se pretinde protejarea populației, realitatea este o redistribuire inversă, de la cei care pierd cel mai mult către bugetul de stat. Ce nu spune statul: pierderile sunt ale celor vulnerabili Statul român justifică politicile fiscale din zona jocurilor de noroc printr-un discurs moralizator: că aceste măsuri „protejează” populația. În realitate, ele lovesc exact în cei care ar trebui sprijiniți. Potrivit The Lancet Public Health, utilizarea taxării ca instrument de sănătate publică în domeniul jocurilor de noroc este riscantă și poate avea efecte contrare celor intenționate. Taxarea excesivă nu reduce dependența, dar: crește presiunea asupra jucătorilor, alimentează migrarea către piața nereglementată, și întreține o dependență periculoasă a statului față de aceste venituri. Guvernele devin dependente de veniturile din taxe pe jocuri de noroc. Iar această dependență blochează orice reformă reală de sănătate publică, pentru că orice măsură care reduce pierderile jucătorilor reduce și veniturile statului. The Lancet Public Health, 2022 În plus, este bine documentat că aproximativ 1% din populație dezvoltă comportamente de joc problematice. Asta înseamnă că marea majoritate a jucătorilor nu sunt dependenți. Penalizarea tuturor pentru acest procent redus este ca și cum am interzice complet alcoolul doar pentru că există alcoolici. Știm deja din istorie unde duce o astfel de logică. Prohibiția din SUA n-a redus consumul de alcool — a crescut piața neagră, a dus la pierderea controlului statului, la violență și corupție. Exact acolo ne îndreptăm și noi dacă ignorăm semnalele. Este momentul în care a apărut celebrul fenomen denumit „Bootleggers and Baptists”: o alianță paradoxală între cei care moralizau public (baptiștii) și cei care profitau în tăcere (contrabandiștii). Primii cereau interdicția „pentru binele societății”. Ceilalți o susțineau în spate, pentru că le elimina concurența legală. Exact același tipar îl vedem astăzi și în România: parlamentari care mimează protejarea cetățenilor, dar în realitate contribuie la consolidarea unei piețe netransparente, în care doar statul și câțiva supraviețuitori fiscali mai câștigă. Baptiștii vor binele „moral”. Bootleggerii încasează. Iar jucătorii plătesc nota. Asta este poate cea mai gravă concluzie: România se transformă într-un stat care are interes direct ca oamenii să continue

Radu Burnete spune că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%

Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri.  Concislierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă”, a spus Burnete. Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Date informative Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).