Etichetă: Ştiri

EUROSTAT: Inflaţia din România, în luna august, de trei ori mai mare decât media din UEDin cauza măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, prețurile cresc în România de TREI ori mai repede decât în Uniunea Europeană

România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%. Potrivit datelor Oficiului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), publicate miercuri, 17 septembrie 2025, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august, la 2,4%.  Astfel, din cauza măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan, prețurile cresc în România de trei ori mai repede decât în Uniunea Europeană. Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. (mai multe informații AICI). România, un nedorit loc 1 în clasament România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, față de luna iunie, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, atunci când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Revocarea plafonului la electricitate a avut ca rezultat o creștere substanțială a prețului la energia electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Alte măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan –  creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului – au crescut automat prețurile. (alte detalii AICI) În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Cipru (0%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,6%). Țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,5%), Estonia (6,2%) şi Croaţia (4,6%). Prin comparație cu luna iulie 2025, potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în doar patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 6,6% până la 8,5%). În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august, la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). România, scumpiri în lanț Ce se întâmplă în România? Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%. „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, s-a arătat în comunicatul INS. Isărescu și „cocoașa” din luna septembrie Potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale). Urmează alimentele, alcoolul şi ţigările (0,62 puncte procentuale), iar preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat – în luna august – că inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, atunci când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorina Matei îi face portretul lui Marius Iacob “Elodia”, autorul dosarului lui C. Georgescu: Dovada loviturii de stat nu e, cum nu e nici ELODIA Consilierul economic al lui Nicușor Dan cere PRIVATIZAREA companiilor de stat. USR insistă cu același PLAN de când a intrat în coaliție AUR a depus moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu. Inițiatorii acuză că politicile de mediu slăbesc securitatea energetică a României Crin Antonescu, necruțător. ANULAREA alegerilor: “ILOGICĂ”/ “Dacă PNL devine o forță anti-Soroșistă, o voi sprijini / USR “noii bolșevici” Prietenul lui Iohannis, Jurgen Faff, și asociatul lui de la Fly Lili, puși sub CONTROL JUDICIAR timp de 60 de zile. Procurorii au pus sechestru pe un Airbus

Ilie Bolojan, în războiul DECLARAȚIILOR tarifelor de la energie: Domnul Recean a făcut o afirmație corectă, nici Ivan nu a dezinformat

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți seara cine a spus adevărul despre prețul cu care România vinde energie Republicii Moldova, după ce ministrul român Bogdan Ivan a afirmat că România nu exportă energie ieftină peste Prut, iar premierul moldovean Dorin Recean a vorbit de un preț mic. Ilie Bolojan a explicat că țara noastră nu a reușit să rezolve problema stocării energiei, motiv pentru care facturile românilor sunt mari în continuare. „Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim ceea ce ar trebui să punem, în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. Sistemul nostru era gândit pentru producția de energie în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat foarte mult partea de energie, componenetele de energei care înseamnă fotovoltaice și eolian. Suntem în situația în care în anumite zile la prânz, de exemplu în zilele călduroase avem un exces de energie și exportăm pentru că nu poate consuma nimeni în România, pentru că n-am făcut stocare. De cealaltă parte, importăm în orele de seară de la orele 19-21 când este consumul mare importăm la un preț mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie să ne creștem producția, atât pe componeneta de gaz dar și pe nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus Bolojan. Republica Moldova și tariful de energie Premierul a explicat că în cazul Republicii Moldova există două tipuri de energie, cea pe care o cumperi pe termen lung sau cea pe care o cumperi pe piața bursieră. Energia din Republica Moldova se vinde pe două componente, o parte se vinde la prețul fix, este avantajos la prețul standard, iar diferența se cumpără la prețul slot, care este un preț mai mare, la final se face un mix între aceste două prețuri și iese un preț bun pentru Republica Moldova, a mai spus Bolojan. Concluzia premierului a fost că: „Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută R. Moldova, și ca să fiu cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni”. 

Ministrul Finanțelor anunță că măsurile din pachetul 1 nu se văd încă în execuție la ANAF

Alexandru Nazare a declarat la Antena3CNN că abia în următoarele luni se vor vedea la ANAF efectele măsurilor luate în pachetul 1. Chiar și, ministrul Finanțelor spune că există un plus de venituri la ANAF.  „La ANAF avem 2 luni de execuție bugetară de la momentul în care am preluat mandatul, există un plus de venituri pe aceste două luni, dar este important de spus că nu sunt lunile în care să se reflecte creșterile de taxe din pachetul 1. Abia începând cu următoarea execuție, cu următoarele luni, vom avea în execuție reflectată creșterea TVA-ului din pachetul 1. Chiar și în aceste două luni avem un plus de venituri importante raportate la planul ANAF”, spune Nazare la Antena3CNN. Atragerea de investitori, prioritară pentru ministrul Finanțelor. Întrebat despre vizita sa în Statele Unite și despre atargerea de investitori, Alexandru Nazare a declarat că: „Suntem în situația în care nu mai putem aștepta investitorii să vină, suntem în situația în care trebuie să fim cât mai pro-activi, să prezentăm oferta de investiție a României peste tot pentru că există o competitive extrem de importantă pentru atragerea de investiții, iar aceste proiecte în care un investitor vine construiește o fabrică, generează locuri de muncă”.

Nicușor Dan spune că se fac progrese la ANAF, dar la DNA și Parchet nu îi mai vrea pe actualii șefi

Președintele Nicușor Dan anunță că este optimist în privința activității ANAF. În schimb, șeful statului nu i-ar mai vrea în funcție pe actualii șefi ai DNA, Marius Voineag, și al Parchetului, Alex Florența.  Nicușor Dan a declarat că nu este mulțumit de evaziunea fiscală, e vorba de informatizarea ANAF și în urma informatizării, reușirea de controale care sunt țintite și date de niște parametri, așa numite stegulețe roșii care în mod automat le dau sistemele automatice sau softurile care sunt puse să evalueze situațiile financiare care sunt foarte multe date. „Aici mi se pare că face progrese și am avut 2-3 discuții cu ministrul de Finanțe care este foarte hotărât în direcția asta. Suntem la etapa 2 din 9, dar deja la nivelul la care suntem controalele ANAF s-au dus direcționat.  … Noi am făcut niște procese de digitalizare, factura electronică, dar avem o cantitate uriașă de date, toate datele sunt pe niște servere, dar niște softuri pe niște algortmi să extragă din cantitatea de date, locul unde sunt anomalii”, a mai spus Nicușor Dan.  Nemulțumit de activitatea justiției Nicușor Dan a declarat că șefii DNA și al Parchetului au mandate care se termină în martie 2026. „Timp în care avem să avem o evaluare mai fină activitatea Parchetelor, a cifrelor, dar vorbind cumva de deasupra, în DNA sunt zone de corupție care nu sunt atacate, zona de imobiliare, evaziune fiscală sau defrișări. … Pe DNA, evaluarea globală e mai simplă, e o mare corupție care nu a fost deranjată.”. Președintele a declarat că în ceea ce privește Parchetul General, aici e puțin mai dificil pentru că în special când alte instituții nu funcționează, Protecția consumatorilor. ­” Toată lumea este tentată să facă plângere penală. Abilitatea procurorului general să dea scheme de abordare astfel încât cele repetitive să fie tratate cumva uniform și în felul acesta să câștigăm timp, să se identifice cele cumva reprezentative pentru o categorie de infracțiuni și să fie alocate resurse aici. Eu nu văd asta, eu văd că la Parchetul General este o activitate de rutină în carer toată lumea se ocupă de orice își trimit hârtii și nu se vede imaginea de ansamblu”, a mai spus Dan. Nemulțumit și față de Inspecția Judiciară Nicușor Dan a mai declarat că „multă lume confundă justiția cu penalul și noi avem și civilul și avem milioane de dosare, în care oamenii divorțează, discutăm de familii, copii, de moșteniri, e important ca și această categorie de justiție să funcționeze. Avem o instituție Inspecția Judiciară care nu funcționează și trebuie să găsim mijloacele sistematice de a corecta”. 

Bolojan, blocat în propriile idei. Nu susține scutirea CASS pentru mame și veterani, deși economia făcută este infimă

Ilie Bolojan nu vrea să audă de exceptarea plății CASS pentru mame cu copii sub 7 ani și veterani de război. Premierul susține la TVR 1 că: „Fiecare sumă de bani care este economisită, fiecare sumă de bani pe care nu o cheltuim pentru că nu mai avem de unde să o cheltuim, este un act de responsabilitate pentru oamenii cărora le luăm impozite și taxe”. Premierul a subliniat că această abordare nu și-o va schimba „indiferent că sunt premier sau sunt pur și simplu un simplu parlamentar sau un simplu cetățean”, scrie Mediafax. Premierul explică cum bugetul nu permite să se facă excepții pentru persoanele cu venituri mici.  „Nu poți să îți imaginezi că vei face mai multe lucruri decât îți poți permite nici în viața reală, nici la firma ta, nici în familia ta. Pe termen lung, dacă cheltui mai mult decât îți permite plapuma pe care o ai, e doar o problemă de timp până va trebui să achiți acele lucruri”. Declarația vine în contextul în care PSD a anunțat amendamente la pachetul fiscal care prevăd scutirea de CASS pentru mamele cu copii până la 7 ani, veteranii de război și deținuții politici, măsuri pe care președintele interimar Sorin Grindeanu le-a numit „compensatorii”.

Ținută obligatorie pentru creșterea performanței în materie de fonduri europene

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a găsit soluția pentru creșterea performanței în materie de atragere a fondurilor europene: schimbarea totală a garderobei. O circulară transmisă de ministru tuturor direcțiilor și compartimentelor din minister semnalează că imaginea instituției depinde în mod esențial de vestimentația și ținuta angajaților. Astfel, funcționarii publici care gestionează sume de miliarde de euro din fonduri europene nu mai pot veni la birou „într-o ținută indecentă, extravagantă sau inadecvată pentru o instituție publică”. UPDATE, ORA 18.10 Ministrul a revenit cu o postare pe Facebook prin care face precizări cu privire la reguli de bun-simț pe care trebuie să le aibă angajații din MIPE. Dragoș Pîslaru ia măsuri. Ținută decentă, curată, care emană profesionalism Regulamentul intern, care a fost notificat în tot ministerul, prevede foarte clar: vestimentația trebuie să fie curată, decentă și să emane profesionalism. Demersul ministrului are o semnificație înaltă. Conform circularei, respectarea codului vestimentar „contribuie la consolidarea prestigiului Ministerului”. Așadar, angajații trebuie să se asigure că au făcut toate demersurile pentru ca România să absoarbă miliardele de euro din PNRR. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai competitive, având direcții cu nume complicate precum „Management reziliență și fond social pentru climă” până la „Programe europene capital uman”. Angajații MIPE se respectă. Training de lux pe Coasta de Azur Acest minister se bucură de un statut privilegiat. Astfel, 30 de angajați, inclusiv un director, și-au asigurat două excursii de pregătire în Franța, pe Coasta de Azur, și în Cipru, al căror cost total se ridică la o jumătate de milion de lei. Ministrul Dragoș Pîslaru susține că, deși a cerut anularea călătoriilor respective, câțiva angajați au reușit totuși să plece. Printre ei este și un director care va fi demis, a precizat ministrul pentru Digi24. De menționat că, în luna iulie, Guvernul a aprobat un memorandum prin care premierul Bolojan le-a cerut tuturor instituțiilor să reducă deplasările externe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European” Planul Național de Ruinare și Impertinență

Le-a luat bursele, acum și mâncarea. Guvernul Bolojan a tăiat Masa sănătoasă pentru un milion de elevi nevoiași, fără ca nimeni să observe. Documente oficiale

Guvernul Bolojan a descoperit încă o sursă de risipă bugetară și a tăiat-o înainte ca beneficiarii acestor cheltuieli să-și dea seama ce li se întâmplă. Teoretic, o știre pozitivă. Practic, Bolojan a luat mâncarea de la gură elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. O decizie ascunsă și înghesuită în primul pachet de măsuri de austeritate, în vacanța copiilor, urmând ca aceștia să afle abia în prima zi de școală că nu mai au parte de „Masa sănătoasă”. Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ s-a derulat Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS), cel puțin 1.000.000 de elevi fiind beneficiari direcți. Bolojan a tăiat programul cu care se lăuda ministrul David În ianuarie 2025, ministrul actual al Educației anunța extinderea programului, pe care îl considera atunci esențial în lupta cu abandonul școlar. „Este un program important, cred că este prima hotărâre iniţiată de Ministerul Educaţiei. Efectiv îl văd ca pe un mecanism fundamental, nu doar din punct de vedere social, eu îl văd ca pe un mecanism psiho-educaţional pentru că avem o problemă majoră legată de abandonul şcolar, iar toate studiile de specialitate arată că şi aceatsă componentă socială are un rol fundamental în a preveni şi combate abandonul şcolar”, a spus Daniel David în urmă cu jumătate de an. Totuși, în goana disperată după bani, Guvernul Bolojan a introdus – în Legea nr. 141 din data de 25 iulie 2025, un paragraf care, în vâltoarea discuțiilor nesfârșite despre „tăieri”, a trecut neobservat. Potrivit Ministerului Educației, Programul Național „Masă sănătoasă” era parte a strategiei de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale.  În anul 2024, Programul „Masă sănătoasă” a fost în valoare de 1.139.400.000 lei. Decizie-șoc a Guvernului: „Prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027” Numai că, la Art. XLIII (1) – litera b – din Legea 141/2025, se precizează că „prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”. Patron firmă de catering: „Cel mai mult îi afectează pe copii” Efectele acestei decizii luate de Guvernul Bolojan au puterea unui adevărat val seismic, nu numai în ceea ce îi privește pe elevi, care nu vor mai beneficia de mâncarea pe care o primeau la școală, dar și în cazul firmelor de catering care au deja contracte în derulare, prin primăriile din localități, cu școlile care făceau parte din programul „Masă sănătoasă”. În exclusivitate pentru Gândul, unul dintre patronii unei firme de catering s-a declarat dezamăgit de decizia luată de Guvernul Bolojan și a atras atenția nu numai că primii care vor suferi sunt copiii, dar și că statul român nu va face economii, așa cum s-ar putea crede la o primă vedere. „Noi suntem în mijlocul contractelor acum, avem contractele aste câștigate la licitație din februarie, martie etc. Depinde când a făcut fiecare primărie licitația. Cel mai mult îi afectează pe copii. Aceasta este revolta cea mai mare. Eu țin legătura cu primăriile cu care lucrez și toți primarii sunt foarte mulțumiți că au venit mult mai mulți copii la școală datorită acestui program. Vin să mănânce și automat rămân la școală, fac și școală. Programul a ajutat foarte mult. Ca patron, nu mi se pare că se face vreo economie, deoarece eu mâine mă duc și dau afară 20 de oameni, eu i-am ținut toată vara, cu salarii, fiindcă urma să înceapă școala. Ca mine sunt și alți patroni, care au această componentă în businessul lor. Nu știu ce economie face statul când eu îi dau 20 de oameni să-i plătească, nu le mai plătesc contribuțiile la stat și, în al doilea rând, o să le plătească șomaj și asigurări medicale. Nu văd unde este economia. Contractele sunt semnate și sunt în mijlocul derulării lor, am derulat deja jumătate de contract, avem investiții făcute – cuptoare etc. -, pentru că e vorba despre câteva mii de copii. Trebuie mașini pentru transport, trebuie autorizații, plătești la stat autorizațiile… Cheltuielilesunt făcute deja… Noi am făcut aceste cheltuieli pe o predictibilitate…”, a declarat patronul unei firme de catering din țară, în exclusivitate pentru Gândul. „Programul național «Masă sănătoasă», pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți” Articolul 77 din Legea 198/2023 este cel care anunța Programul Național „Masă sănătoasă”, iar Guvernul Bolojan îl face, acum, să dispară. „Potrivit alin. (3) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, (…) în anul 2025 se implementează Programul național „Masă sănătoasă“ finanțat de la bugetul de stat… … din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București… … în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării”, s-a arătat în ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024. Articolul 77 din Legea 198/2023 „(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare. (3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean. (4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național «Masă sănătoasă», denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000

Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”

„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.

„În șase luni vor fi listate pe bursă companii din energie și transporturi”, spune premierul

 Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că procedura de listare a companiilor pe bursă durează cel puțin șase luni și că anul viitor vor fi incluse în special firme din sectorul energetic și cel al transporturilor. Întrebat când se vor lista mai multe companii pe bursă, Ilie Bolojan a explicat că procesul durează aproximativ șase luni și că, în 2026, alte firme vor fi incluse, concentrându-se în special pe domeniile energiei și transporturilor. „Durează o procedură de listare cel puțin șase luni de zile,” a precizat Bolojan. Referitor la impozitul progresiv, Bolojan a spus că nu este luat în calcul din motive ideologice sau doctrinare. „Astăzi România nu are un sistem fiscal pus la punct care să-l facă operabil de pe zi pe alta. Ți-ar trebui un an, doi, ca să devină operațional,” a explicat el. Bolojan a subliniat că, în procesul de reformă, deciziile fiscale trebuie să fie pragmatice și aplicabile imediat, mai degrabă decât dictate de abordări ideologice.

Bolojan: Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei

Ilie Bolojan a reamintit în plenul Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care le-a anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. „Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a declarat premierul luni seara în Parlament. Premierul a menționar că deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. „Angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului. Schimbări pentru firme Șeful Executivului spune că se introduc măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. „Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul”, a spus Bolojan. Impozitul pe proprietate Prim-ministru menționează că impozitul pe proprietate va crește. Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii, a mai spus Ilie Bolojan Programul Anghel Saligny Premierul a mai menționat că: „Există un pachet important de proiecte din ‘Angel Saligny’, din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea”. Bodycam-uri pentru ANAF și Vama „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică”, mai precizează Ilie Bolojan. Noi taxe pentru multinaționale „Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”, a declarat șeful Guvernului în plenul Parlamentului. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități, a mai precizat șeful Executivului. foto: Alexandra Pandrea/Gândul