Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONTRAZIS de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.
Gândul dezvăluie cine este, de fapt, tânărul de 20 de ani care l-a lovit pe livratorul din Bangladesh
Tânărul în vârstă de 20 de ani care a lovit, marți seară, un livrator originar din Bangladesh, a avut o copilărie cu probleme, marcată de lipsuri și violență. De altfel, băiatul a postat și o serie de fotografii sugestive pe pagina sa de Facebook. Cazul bărbatului din Bangladesh lovit pe stradă, de un necunoscut care a invocat motive de natură rasială, a provocat o adevărată isterie publică. S-a vorbit mult despre escaladarea extremismului în România, iar polițistul care intervenit a fost felicitat până și de președintele Nicușor Dan, care a postat un mesaj în care anunța că „infracțiunile motivate de ură constituie un atac la adresa valorilor fundamentale ale societății românești”. Totuși, atât Poliția cât și oficiali ai Asociației Angajaților Străini din România au admis faptul că incidentul a fost unul izolat și nu se poate vorbi despre un fenomen. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că autorul atacului se numește Cosmin Tudoran și are vârsta de 20 de ani. Sursele citate au precizat că acesta ar fi fost un copil instituționalizat, care a crescut fără părinți, iar „mama” pe care spunea că vrea să o sune atunci când a fost imobilizat de polițistul aflat în timpul liber este, de fapt, o femeie care l-ar fi avut în grijă. „Pot s-o sun pe mama? Am dreptul la un apel?”, întreba tânărul după ce a fost pus la pământ. Tânărul este agent de pază Cosmin Tudoran ar avea unele probleme emoționale și ar munci ca paznic la un magazin care comercializează articole de îmbrăcăminte. „La data de 26.08.2025, în jurul orei 22:30, în timp ce se afla în București, Sector 2, din motive rasiale și xenofobe, în scopul de a o determina să părăsească teritoriul țării, inculpatul a exercitat acte de violență fizică asupra persoanei vătămate, cetățean originar din Bangladesh, lovind-o pe aceasta cu pumnul în zona feței, provocându-i astfel leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale”, a anunțat, miercuri, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Agentul de poliție Andrei Jianu, de la Secția 7, care a intervenit primul în ajutorul livratorului, a menționat că, în timp ce se întorcea de la muncă, a văzut cum bărbatul era lovit cu pumnii și picioarele. „După terminarea programului de lucru, în timp ce mă deplasam spre casă, am observat un cetățean care era bătut de către altul, motiv pentru care m-am apropiat de aceștia, somându-l pe agresor. Acesta auzindu-mă a început să fugă spre cealaltă parte a Colentinei unde a fost imobilizat, colegii mei, fiind în fața secției de Poliție, urmând a intra în schimbul trei. M-au auzit și au venit ajutându-mă să-l încătușez, ulterior conducându-l pe acesta la sediul secției de poliție”, a spus Jianu.
Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Ilie Bolojan, consultări pentru prioritizarea investiţiilor din PNRR cu ministerele Transporturilor şi Dezvoltării
Ilie Bolojan i-a chemat la consultări pe tema prioritizării investițiilor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe miniștrii Transporturilor și Dezvoltării, în scopul analizării proiectelor care vor fi mai departe susținute prin acest mecanism european și prin identificarea altor surse de finanțare pentru cele care nu se pot încadra în PNRR, potrivit unui comunicat al Executivului. Proiectele de transport și de dezvoltare locală care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, precum și cele asumate de România drept ținte de investiții prin PNRR vor fi în continuare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vor prezenta Guvernului, în scurt timp, proiectele prioritizate, pentru a beneficia în continuare de finanțare din PNRR. Pentru celelalte proiecte contractate, care sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a comunităților locale, vor fi identificate surse de finanțare din Programul Operațional Sectorial Transporturi, Fondul de Modernizare, Fondul Social European, alte surse de finanțare europene sau naționale. ”Pentru mediul economic și pentru dinamica implementării proiectelor este esențial să avem o radiografie clară a stadiului de realizare a investițiilor și a finanțărilor asigurate. Fiecare ministru are deplină libertate să stabilească portofoliul de proiecte și etapizarea lor, pe baza unor principii clare de dezvoltare strategică, cu încadrarea în anvelopa de finanțare. Obiectivul nostru ferm este să menținem un nivel cât mai ridicat al investițiilor”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. În domeniul transporturilor, au fost analizate proiectele de infrastructură rutieră, cu accent pe Autostrada Moldovei – A7, precum și proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare. Cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, discuțiile s-au concentrat pe investițiile incluse în componenta ”Valul Renovării”, achiziționarea de vehicule nepoluante de către comunitățile locale și susținerea mobilității urbane durabile. sursa foto: Guvernul României
Averea noului șef interimar al Romsilva. Jean Vișan deține șapte imobile și 11 conturi bancare
Jean Vișan, noul director interimar al Romsilva, deține, potrivit declarației sale de avere șapte imobile în Buzău și 11 conturi bancare. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că, după validarea noului șef că: „Este pentru prima dată în istoria Romsilva când o astfel de procedură este derulată într-un cadru de deplină transparență”. Noul director ales pentru un mandat de cinci luni deține potrivit propriei sale declarații 11 terenuri în județul Buzău, este vorba despre două terenuri agricole, un apartament, o casă, două spații comerciale și un imobil din alte categorii. Jean Vișan deține un autoturism Seat cumpărat în anul 2015 și are 11 conturi bancare, printre care: un depozit de 235.000 lei, un cont curent de 8.000 lei pe numele său, două conturi de 5.350 lei, respectiv 1.200 lei pe numele soției, la care se adaugă două fonduri de asigurări în valoare de 43.422 lei, respectiv 15.300 lei, dar și fonduri de la piloanele 2 și 3 de pensii – atât pe numele său (135.350 lei, respectiv 4.416 lei), cât și pe cel al soției (53.000 lei, 28.000 lei și 9.700 lei). În mai 2024, Vișan declara venituri anuale 208.836 lei încasate ca șef de serviciu în cadrul Romsilva, în timp ce soția sa raporta salarii de 72.732 lei de la ANAF. Alte surse de venit: 7.378 lei încasați de pe urma unei comisii de atestare, dar și câte o chirie încasată de el și de soție, în valoare de 11.613 lei fiecare. De asemenea, partenera de viață a mai câștigat și 16.500 lei din dobânzi bancare. DECLARAȚIE DE AVERE VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Finanțări de la stat pentru Dacia și Draxlmaier Romania în valoare totală de 171 milioane de lei
Ministrul Finanțelor a înmânat, luni, două acorduri de finanțare în valoare totală de 171,2 milioane de lei pentru companiile Automobile Dacia SA și DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL. Cele două au fost aprobate în baza schemei de ajutor de stat prevăzută de HG nr. 300/2024, având ca obiectiv stimularea dezvoltării regionale prin investiții semnificative, arată ministerul Finanțelor. În contextul creării de noi locuri de muncă și la consolidarea balanței comerciale a României, DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL, o companie globală importantă și unul dintre cei mai mari angajatori din industria automotive din România, va extinde capacitatea de producție de cablaje pentru autovehicule electrice, în unitatea din Satu Mare. Proiectul, cu o valoare de 297,2 milioane de lei și un ajutor de stat aprobat de 133,7 milioane lei, va crea peste 400 de noi locuri de muncă până în anul 2030 și va contribui la dezvoltarea regională cu 211 milioane lei, sub formă de taxe și impozite locale și naționale. Cel de al doilea proiect aprobat este pentru Automobile Dacia SA, care va beneficia de o finanțare în valoare de 37,5 milioane lei, pentru un proiect de modernizare a procesului de vopsire a vehiculelor, o investiție de 85 de milioane de lei. Contribuția companiei la dezvoltarea regională prin plata taxelor și impozitelor va fi de 18,7 milioane lei. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Prin acest tip de parteneriat, sprijinim companii care aduc valoare adăugată, promovează inovația și asigură creștere durabilă, pe termen lung. Vizăm ca, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice de susținere a investițiilor și dezvoltării economice, pentru a crește atractivitatea României și pentru a putea crea noi oportunități. România are un potențial uriaș, pe care îl putem atinge, cu suficientă ambiție și măsuri care să restabilească încrederea în țara noastră,” a transmis ministrul Alexandru Nazare. Ajutor de stat pentru investiții: 2,25 miliarde de lei buget total Ministerul Finanțelor a lansat schema de ajutor de stat prin HG nr. 300/2024, pentru a stimula dezvoltarea regională a României prin sprijinirea investițiilor semnificative. Schema 33/2024 are ca scop principal susținerea proiectelor care contribuie la echilibrarea balanței comerciale a țării, fie prin reducerea importurilor, fie prin creșterea exporturilor. Schema se adresează întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investiții inițiale în România, cu o valoare a costurilor eligibile de minimum 50 milioane lei și maximum 500 milioane lei. O condiție esențială este ca investiția să fie finalizată în cel mult 3 ani de la demarare și să utilizeze active corporale și necorporale noi. Ajutorul de stat acordat în baza schemei mai sus menționate acoperă o parte din costurile pentru: realizarea de construcții noi; achiziționarea de echipamente; achiziționarea de active necorporale. Bugetul total al schemei este de aproape 2,25 miliarde de lei (aproximativ 450 milioane de euro), iar acordurile de finanțare pot fi emise până la 31 decembrie 2026, urmând ca plățile ajutorului de stat să se realizeze în perioada 2025-2032. Cererile se depun online, în sesiuni anunțate în prealabil. Mai multe detalii aici.
Raluca Turcan: Oare cine vrea să ia comisioane de pe urma pensiilor private ale românilor?
„Proiectul de lege privind plata pensiilor private, inițiat de ASF și trimis Parlamentului, conține unele prevederi corecte, menite să evite situații neprevăzute precum retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul investițional și ar putea afecta cele peste 170 de miliarde de lei acumulate. Există, însă, și unele prevederi care ridică un mare semnal de alarmă și care pot deschide calea unor noi afaceri pentru așa-numiții „băieți deștepți”, care se bucură de avantajul unor informații din interior”, anunță fostul ministu al Muncii, Raluca Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Deputatul PNL atrage atenția asupra anumitor aspecte de care ar beneficia băieții deștepți. „Potrivit proiectului furnizori de pensii private pot deveni: Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (NN, BCR etc.); Societăți de asigurare de viață; Societăți de administrare a investițiilor; ”Societăți nou-înființate”, denumite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.). Această ultimă categorie ridică întrebări foarte serioase!” „Este nevoie de ”societăți noi” pentru plata pensiilor private, într-o piață deschisă și competitivă, dar cele noi au oare aceleași rigori de autorizare cu administratorii existenți și societățile de asigurări sau de investiții care dețin deja atât infrastructura, mecanismele, cât și expertiza necesare realizării plăților? În practică, acest mecanism ar însemna că fondurile acumulate – cu randamente pozitive în ultimii ani – vor fi transferate către aceste societăți ”nou-înființate” care, printr-un simplu soft de plată, ar deveni nu doar distribuitori de pensii, ci și beneficiari ai unor noi comisioane”, mai menționează parlamentarul PNL. OARE CINE VREA SĂ IA COMISIOANE DE PE URMA PENSIILOR PRIVATE ALE ROMÂNILOR? Este întrebarea pe care o pune Raluca Turcan și atrage atenția că o analiză atentă a mecanismului de înființare a unor “noi” societăți de plată, precum și a acționarilor lor ar fi extrem de utilă, pentru a înțelege cine sunt, de fapt, adevărații beneficiari ai acestei prevederi. „Din punct de vedere economic, măsura pare discutabilă: banii deja investiți, cu diferite randamente, sunt scoși din piață și transferați către entități noi, care adaugă un cost suplimentar fără a ști dacă aduc o valoare reală pentru participanți. Pensiile private și, în mod special, Pilonul II trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Este vorba despre economiile de o viață ale românilor, care deja suportă povara unui Pilon I nesustenabil. Pentru orice guvernant sau parlamentar, cu atât mai mult pentru cei care se revendică liberali, protejarea acestui mecanism ar trebui să fie o prioritate absolută”, mai spune fostul ministru al Muncii. Raluca Turcan mai spune că în situația unei prevederi din OCDE ar trebui ca lucrurile să fie transparente. „De aceea, solicit colegilor parlamentari ca această prevedere privind „societățile de plată a pensiilor private” din proiectul de lege să fie analizată cu toată atenția în Parlament. De asemenea, dacă există o recomandare OCDE cu privire la o astfel de măsură, ASF să o transmită Parlamentului, împreună cu o analiză comparativă cu situația din alte state OCDE”.
Cartel Alfa intervine și îi cere lui Bolojan să excludă Loteria Română din Pachetul 2
Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA îşi exprimă sprijinul deplin faţă de demersul Sindicatului Naţional Loteria Română (SNLR), care a solicitat Guvernului şi premierului Ilie Bolojan „reconsiderarea aplicării măsurilor de reducere salarială (Pachetul 2) la nivelul Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A”, se arată într-un comunicat de presă al Cartel Alfa. Potrivit sursei citate, Loteria Română este „o companie autofinanţată integral, care nu beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat şi care, dimpotrivă, contribuie anual cu sume consistente la bugetul public prin taxe, impozite şi dividende”. „Aplicarea unitară a măsurilor de austeritate pentru entităţile publice, fără a ţine cont de specificul CNLR, ar produce efecte negative grave, precum: diminuarea resurselor umane calificate şi migrarea specialiştilor către alte domenii, scăderea competitivităţii companiei şi afectarea funcţionării sistemului propriu de operare (SILOR), riscuri asupra stabilităţii economice şi sociale în teritoriu, unde funcţionează peste 1800 de puncte de lucru şi activează peste 2300 de salariaţi”, se mai arată în comunicatul citat. CNS Cartel ALFA susţine „ferm” solicitările SNLR, şi anume, excluderea Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A. din aplicarea măsurilor de reducere salarială prevăzute în Pachetul 2 şi adaptarea cadrului legislativ la specificul companiilor autofinanţate, astfel încât să nu fie afectată eficienţa economică şi funcţionarea acestora. Pachetul 2 de măsuri fiscale ar putea fi asumat de Guvern în Parlament în cazul ideal, chiar vinerea aceasta.
Patronii din HORECA, în vizorul ANAF. Clienții care nu primesc bon fiscal, consumă gratis
ANAF continuă campania bonului fiscal și îi îndeamnă pe clienții, în special din HORECA (restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc.), să ceară bon fiscal. În caz contrar, ei sunt sfătuiți să nu plătească dacă nu primesc bonul. Executivul a decis ca TVA-ul în HoReCa să fie de 11%, pentru o colectare mai bună, în caz contrar TVA urmând să urce la 21% din octombrie. ANAF anunță ce drepturi au clienții în HORECA La plata în numerar, clienții trebuie să solicite și să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacția. În situația plăților prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea și înmânarea bonului fiscal. La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligația legală de a tipări/înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit și oferit la cererea expresă a clientului. „În cazul în care comercianții refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanțe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia”, anunță Fiscul. ANAF îi încurajează pe cetățeni să se implice activ în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prezența bonului fiscal este dovada plății serviciului și garanția că tranzacția a fost înregistrată si fiscalizată corect. Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, ANAF pune la dispoziție o linie de contact. Orice situație de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail: [email protected], inclusiv prin transmiterea unei fotografii/scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor/bunurilor achiziționate, achitate cu numerar, fără emiterea și înmânarea bonului fiscal, mai menționează reprezentanții instituției.
Miruță lovește din nou! Cum se scuză Ministrul Economiei după ce și-a numit colegii din USR în companiile de stat: A cunoaște un ministru nu este un păcat
Ministrul Economiei, Radu Miruță, întrebat la Antena 3CNN, despre acuzațiile care i-au fost aduse cu privire la faptul că în companii de stat, precum IOR și Avioane Craiova au fost numiți membri ai USR, a explicat că: „A fi membru de partid, a cunoaște un ministru nu este un păcat, nu este o boală. Se pot pune astfel de oameni într-o perioadă interimară, dacă ai moștenit o situație în care acele companii nu aveau conduceri”. Ministrul spune că cele două companii de stat sus menționate nu aveau numiri de ani de zile, iar membrii numiți de el câștige sume modice în comparație cu lefurile pe care le iau în paralel din privat. „Ca să vă dați seama de penibilul acuzației, aceste companii nu au avut numire de 8 ani de zile. Numirile trecute erau pe zeci de mii de lei. La două din aceste companii am pus doi sau trei oameni din cei 10 pe care îi cunoșteam înainte și eram obligat să pun niște oameni și absolut legitim să pui niște oameni sperând că sub conducerea ta la minister, companiile astea vor deveni mai eficiente”. „Cam cât de mare e sinecura? Să pui pe cineva care are 17.000 salariul în privat 17.000 euro, numindu-l acolo pe 2.778 lei. Un om care ia din privat 17.000 euro nu vine pentru o sinecură la 2700, puteam să pun și eu 20.000 că de ministrul ține asta. Nu se dăm în privat suma asta de bani dacă nu ești capabil să faci ceva. Dacă aș cunoaște 200 de oameni dintr-ăștia, pe toți 200 i-aș spune dacă mi-ar permite legea. Nu e altă variantă. A fi membru de partid, a cunoaște un ministru nu este un păcat, nu este o boală. Se pot pune astfel de oameni într-o perioadă interimară, dacă ai moștenit o situație în care acele companii nu aveau conduceri”, a spus Miruță. Ministrul Economiei mai spune că: „Vă repet, din cei 15-20 de oameni pe care i-am avut ocazia să-i numesc până acum interimar, cu salarii de 2.700 lei, doi sau trei sunt din USR. Aș vrea să fie mulți. Dacă aș putea, aș vrea să fie și din PSD și din PNL. E datoria fiecărui lider politic, dacă are oameni buni, să-i scoată în față. De când e o interdicție să fii bun și să fii într-un partid politic, uitați-vă, vă invit, prin comparație, la CV-urile oamenilor numiți pe 2.700 lei, cu CV-urile oamenilor pe 20.000 lei și cam cărei părți ați vrea să vă dați încrederea să aibă grijă de dumneavoastră. Despre asta e vorba: oameni buni și au început să aplice oameni”.