Fără dublarea impozitului suplimentar pentru băncile mici
Ilie Bolojan pare să cedeze în privința impozitării drastice pentru anumiți jucători economici din piață. Băncile care dețin o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar românesc vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4% , cum era propunerea inițială. „2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul”, se arată în textul Guvernului. În primă fază, pachetul fiscal anunțat de Guvern prevedea un impozit de 4% pe cifra de afaceri pentru toate băncile din România, aplicabil atât pentru a doua jumătate a anului 2025, cât și pentru întreg anul 2026. Ulterior, forma modificată reduce nivelul la 2% pentru anul 2025 și la 1% pentru 2026, însă doar pentru băncile mici rămâne constant la 2% pe toată durata aplicării măsurii. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Ministrul Sănătății anunță că își va da demisia dacă noul sistem informatic al Casei de Asigurări nu e gata până în 2026
Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății – a anunțat că Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va fi funcțională integral până în luna decembrie a anului 2026. Acesta promite o digitalizare completă a serviciilor medicale, inclusiv dosarul electronic, rețeta digitală și accesul securizat pentru pacienți. În același timp, Alexandru Rogobete promite că va demisiona dacă promisiunea nu va fi transpusă în realitate. Într-o intervenție la Digi 24, Rogobete a repetat angajamentul ferm privind modernizarea sistemului de sănătate prin implementarea Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS),proiect major de digitalizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va integra dosarul electronic al pacientului, rețeta digitală și, totodată, va permite „trasabilitatea completă a serviciilor medicale”, oferind pacienților un modul de acces securizat, validat prin SMS, asemănător cu sistemele bancare moderne. Noul sistem va contribui la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale Ministrul Sănătății a accentuat că reforma are o importanță vitală importanța vitală și a declarat că implementarea integrală a PIAS este „esențială pentru creșterea transparenței și eficienței în domeniul sănătății”. „Îmi dau demisia dacă acest sistem nu se realizează până la sfârșitul anului 2026”, a punctat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a menționat și că – pe lângă beneficiile directe pentru pacienți și profesioniștii din domeniu – noul sistem va contribui și la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale. Citește și: MOTIVUL pentru care pilotul Cezar Osiceanu nu are apă potabilă de 4 ani. I-a facut plângere penală lui Nicușor Dan, pe vremea când era Primar General Industria jocurilor de noroc în genunchi, piața neagră EXPLODEAZĂ. „Distrugerea pieței legale și pierderi bugetare majore” Carambol pe Autostrada Soarelui, pe sensul de mers spre București. A fost activat PLANUL ROȘU de intervenție Dan Andronic EXPLICĂ de ce toți liberalii ar trebui să strige „Banzai, Bolojan!”, la Congresul PNL din 12 iulie 2025 Cristian Socol: „România nu a fost și nu va fi în INCAPACITATE de plată”/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Analiză | Taxa pe pierdere. Când statul profită de suferința celor vulnerabili: În loc să o reducă, o taxează
România a ajuns să aibă cel mai abuziv regim fiscal pe jocurile de noroc din toată Uniunea Europeană, în special când vine vorba de jucători. Nu pentru că ar funcționa. Ci pentru că, pe termen scurt, aduce bani ușor de colectat la buget. Dar acești bani nu apar din neant. Fie că vorbim de impozitul direct pe retrageri sau de taxele impuse operatorilor, ele sunt, în final, plătite tot din buzunarul jucătorilor. Integral din pierderile lor. Nu există alt tip de bani în acest sistem. Orice leu impozitat este un leu pierdut de cineva. „Acest manifest nu vine de la «patroni de păcănele» sau de la cazinouri. Vine din partea unei comunități care de ani de zile suportă abuzuri fiscale grosolane introduse de clasa politică. Suntem jucători, organizatori, părinți, cetățeni – oameni obișnuiți și informați care cer un tratament corect, nu favoruri”, se arată la începutul acestei analize care abordează supraimpozitarea jocurilor de noroc. Asta este realitatea fiscală pe care mulți o ignoră. (alte informații AICI) Tocmai de aceea, țările cu sisteme fiscale mature aleg să nu impoziteze jucătorii deloc. Nu din generozitate, ci pentru că nu există venit real care să justifice impozitarea. (citește în Forbes de ce Marea Britanie nu taxează pariurile) Miliardele încasate anual de stat vin din buzunarele jucătorilor Miliardele încasate anual de stat nu vin de la cazinouri. Vin din buzunarele jucătorilor – oameni obișnuiți, adesea vulnerabili. Se numește „protecție”, dar seamănă mai mult cu exploatare fiscală, scrie Andrei Alecu, CEO & Founder at LetsPoker. Aici apare ipocrizia: în timp ce autoritățile susțin că vor să protejeze oamenii, realitatea este că bugetul public se bazează exact pe pierderile lor. Când un jucător ajunge în impas financiar, statul nu intervine cu sprijin sau prevenție. Ci cu impozit. Fără deductibilitate. Fără logică economică. În loc să reducă suferința, sistemul o taxează. În loc să prevină comportamentele riscante, le monetizează. Taxarea actuală nu rezolvă nimic. Nu reduce dependența. Nu limitează riscurile. Doar adâncește problema și hrănește bugetul cu prețul celor mai afectați. S-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități În ultimii ani, s-a format o narațiune falsă, dar convenabilă pentru autorități: că jocurile de noroc sunt o problemă care poate fi rezolvată prin taxe. Că dacă le faci mai scumpe, le oprești. Că dacă impozitezi mai dur, „protejezi populația”. Realitatea e alta. În ultimii 10 ani, impozitele în acest domeniu au fost majorate aproape constant – de la praguri suportabile, la un regim fiscal care nu mai are echivalent nicăieri în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, discursul oficial a rămas același: că „flagelul” trebuie oprit prin noi taxe, și mai mari, și mai dure. Orice efect negativ este folosit ca pretext pentru o nouă rundă de înăspriri. Fără analiză. Fără rezultate. Doar reflex bugetar. Milioane de români se bucură în mod responsabil de aceste activități, fie că vorbim de un bilet la loto, un pariu la sport sau un turneu de poker între prieteni. Pentru majoritatea, e o formă de divertisment – o experiență care aduce emoție, adrenalină, uneori și satisfacție. Nu diferă, în esență, de a merge la concert, la cinema sau la cazino cu un buget clar și cu limite asumate. Un exemplu relevant este Marea Britanie, unde peste 40% din adulți au declarat că au participat la jocuri de noroc în ultima lună – dar rata estimată de jucători cu probleme este de doar 0,3%. (Raport UK Gambling Commission). Participare enorm mai mare comparativ cu România, dar probleme puține. De ce? Pentru că sistemul e reglementat corect, iar statul nu confundă moralismul cu protecția reală. Și da, firește că există și cazuri reale de dependență. Dar procentul este în medie de doar 1% și stabil la nivel global. Surprinzător pentru unii, țările care au interzis complet jocurile de noroc sunt și cele cu cele mai grave probleme legate de adicție, având rate cu 400% mai mari decat media. Statul român taxează astăzi jocurile de noroc cu un apetit fiscal record. Impozit pe câștig, fără deductibilitatea pierderilor, cu discuții recente privind TVA, CAS și CASS. Nu este o strategie fiscală, ci o vânătoare de venituri. Problema e că acei bani vin din buzunarele celor mai vulnerabili. În timp ce se pretinde protejarea populației, realitatea este o redistribuire inversă, de la cei care pierd cel mai mult către bugetul de stat. Ce nu spune statul: pierderile sunt ale celor vulnerabili Statul român justifică politicile fiscale din zona jocurilor de noroc printr-un discurs moralizator: că aceste măsuri „protejează” populația. În realitate, ele lovesc exact în cei care ar trebui sprijiniți. Potrivit The Lancet Public Health, utilizarea taxării ca instrument de sănătate publică în domeniul jocurilor de noroc este riscantă și poate avea efecte contrare celor intenționate. Taxarea excesivă nu reduce dependența, dar: crește presiunea asupra jucătorilor, alimentează migrarea către piața nereglementată, și întreține o dependență periculoasă a statului față de aceste venituri. Guvernele devin dependente de veniturile din taxe pe jocuri de noroc. Iar această dependență blochează orice reformă reală de sănătate publică, pentru că orice măsură care reduce pierderile jucătorilor reduce și veniturile statului. The Lancet Public Health, 2022 În plus, este bine documentat că aproximativ 1% din populație dezvoltă comportamente de joc problematice. Asta înseamnă că marea majoritate a jucătorilor nu sunt dependenți. Penalizarea tuturor pentru acest procent redus este ca și cum am interzice complet alcoolul doar pentru că există alcoolici. Știm deja din istorie unde duce o astfel de logică. Prohibiția din SUA n-a redus consumul de alcool — a crescut piața neagră, a dus la pierderea controlului statului, la violență și corupție. Exact acolo ne îndreptăm și noi dacă ignorăm semnalele. Este momentul în care a apărut celebrul fenomen denumit „Bootleggers and Baptists”: o alianță paradoxală între cei care moralizau public (baptiștii) și cei care profitau în tăcere (contrabandiștii). Primii cereau interdicția „pentru binele societății”. Ceilalți o susțineau în spate, pentru că le elimina concurența legală. Exact același tipar îl vedem astăzi și în România: parlamentari care mimează protejarea cetățenilor, dar în realitate contribuie la consolidarea unei piețe netransparente, în care doar statul și câțiva supraviețuitori fiscali mai câștigă. Baptiștii vor binele „moral”. Bootleggerii încasează. Iar jucătorii plătesc nota. Asta este poate cea mai gravă concluzie: România se transformă într-un stat care are interes direct ca oamenii să continue
Radu Burnete spune că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri. Concislierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă”, a spus Burnete. Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Date informative Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Tanczos Barna, despre impozitarea tuturor pensiilor: „Nu astăzi, dar pe viitor”
Întrebat dacă, în opinia sa, orice pensionar ar trebui să contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate, vicepremierul spus la Prima Tv că: „Nu astăzi, dar pe viitor. În viitor o să vedem, dar astăzi nu.” Printre măsurile din noul pachetul fiscal se află și impozitatea pensiilor de peste 3.000 de lei. „Eu cred că, inclusiv pensionarii, cel puţin în momentul de faţă, cei care au pensii mai mari de 3.000 lei, trebuie să contribuie cu o sumă minimă pentru a deveni asiguraţi. Cel care are, de exemplu, o pensie de 3.500 lei va contribui cu 50 lei. În momentul de faţă, au considerat colegii noştri şi am fost de acord până la urmă că pensiile sub 3.000 lei sunt prea mici ca să mai punem o povară la acel nivel. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie să se îndrepte către acest principiu fundamental de contribuţie şi beneficiu de servicii. Adică, dacă ai orice venit, contribui cu o anumită sumă şi trebuie să beneficiezi de servicii medicale”, a mai spus Tanczos Barna. CITITȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Autoritatea Vamală Română se confruntă cu noi acuzații. Evaziune de peste 5 mld. lei pe an / Vama Constanța favorizează zeci de companii-fantomă
Autoritatea Vamală Română se confruntă cu noi acuzații grave, cuvântul de ordine fiind evaziunea fiscală care ar ajunge la peste 5 miliarde de lei pe an. Mai mult, există și acuzații potrivit cărora la Vama Constanța ar fi favorizate zeci de companii-fantomă, iar „mecanismul” creează statului român un prejudiu uriaș. Alexandru Nazare – ministurl Economiei și al Finanțelor – a anunțat că trimite „de urgență” corpul de control în Vama Constanța. Controlul Ministerului de Finanțe durează deja de aproape două săptămâni și va continua, notează G4Media. Potrivit sursei citate, într-o scrisoare deschisă transmisă în data de 3 iulie, avertizorii – care se intitulează „Grupul vameșilor care s-au săturat” – susțin că Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor „sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de RON anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere”. Firmele „fantomă”, beneficiare ale unor informații secretizate Potrivit informațiilor transmise de „Grupul vameșilor care s-au săturat”, Vama Constanța ar favoriza zeci de companii românești „fantomă”. Aceste firme au acționariat românesc și/sau străin – în special italian – și ar fi implicate scheme de evaziune. (vezi AICI ancheta jurnalistică realizată de GÂNDUL) Firmele „fantomă” ar primi informații esențiale, secretizate, chiar de la Vama Constanța, la infrastructura Oil Terminal Constanța și ar fi „ajutate” prin diminuarea controalelor vamale. (informații uluitoare AICI) Multe dintre aceste firme autohtone – dar și altele înregistrate în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau Marea Britanie – folosesc capacități mari de depozitare și manipulare, redirecționând carburanți spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor. „Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate”, se arată în scrisoarea primită de G4Media. Mafia italiană, susținută masiv de grupările evazioniste locale: „Sunt speculate toate porțițele legislative” Potrivit informațiilor obținute de Gândul, mafia italiană, susținută masiv de grupările evazioniste locale, exploatează la maxim toate „portițele” descoperite în legislația națională învechită, tranzacționând anual – fizic sau scriptic – sute de mii de tone de produse pretroliere, în marea lor parte în sistem de taxare suspensive. „Apariția livrărilor care tranzitează teritoriul României către Ucraina oferă noi oportunități pieței negre”, avertizează sursele Gândul. „Grupările mafiote transfrontaliere, împreună cu evazioniști locali din piața petrolieră românească, controlează zeci de firme, direct sau prin interpuși, care sunt introduse periodic în lanțul de tranzacționare pentru eludarea plații accizelor și TVA. Aceste firme-paravan, după scurte perioade, devin inactive, solicită eșalonări, intră în insolvență sau faliment ori sunt vândute către cetățeni fără bonitate, în special bulgari și italieni, făcând aproape imposibila recuperarea prejudiciului”, dezvăluie sursele Gândul din piața petrolieră. Cantitățile de carburanți introduse astfel pe piața din Romania sunt tranzacționate rapid, dar la prețuri mult sub nivelul pieței legale, pentru a se obține foarte ușor încasarea sumelor și transferul către firme off-shore sau așa -zise „bidoane” de acumulare a banilor negri, de unde sunt scoși ulterior. „Toate aceste acțiuni sunt facilitate de societăți care dețin atestate angro de vânzare fară depozitare, pe lanțul de comercializare de la producător/importator și până la consumatorul final fiind 4-5 tranzacții scriptice succesive. Astfel se pierd taxe, iar mărfurile se mișcă fizic doar la ultima tranzacție, care este aferentă livrării efective din depozit către utilizator”, au mai explicat sursele Gândul, în exclusivitate. „Companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje «săgeți» interpuse” Reprezentanții „Grupului vameșilor care s-au săturat” avertizează și că o parte din motorina „albită” care ajunge în Prahova, Cluj și Bihor este controlată apoi de „rețele evazioniste autohtone, companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje «săgeți» interpuse”. Carburantul ar fi introdus în circuitul comercial fără plata TVA-ului, ceea ce face ca bugetul de stat să fie prejudiciat cu peste 5 miliarde de lei anual, iar acest „mecanism” ar fi realizat cu „suportul constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor”. „Grupul vameșilor care s-au săturat” vorbește și despre „sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina”, despre care avertizorii spun că se întorc lunar în România „pline cu motorină achiziționată din Ucraina, «reușind» cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe”, mai notează G4Media. Combustibilul ar fi descărcat în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova, iar de acolo ar fi aprovizionată piața neagră de carburanți. Conducerea Autorității Vamale Române este acuzată că „nu vrea să acționeze pentru eliminarea acestor surse de evaziune fiscală, fiind deja părtașă la extinderea acestui fenomen, în anumite județe existând deja adevărate familii compuse din evazioniști și conducerea autorităților vamale județene”. „Acordarea atestatelor este «recompensată» constant de catre evazioniști” G4Media și Info Sud-Est avertizează, prin această anchetă jurnalistică, asupra unor rețele de influență care se întind de la AVR către vămi, cu precădere Vama Constanța. „Regionalele vamale sunt responsabile de emiterea atestatelor de destinatar înregistrat și comerciant angro fără depozitare, astfel, în jurul acestora, s-au dezvoltat lanțuri infracționale de distribuție a carburanților. Aceste lanțuri sunt responsabile pentru evaporarea a sute de milioane de euro, prin metoda «missing trader» sau «suveica», bani care ar trebui sa ajunga la bugetul de stat ca acciză și TVA. Acordarea atestatelor este «recompensată» constant de catre evazioniști, firmele atestate disparand periodic si fiind înlocuite cu altele noi. Miliarde de euro dispar anual din bugetul statului, în timp ce autoritățile vamale mimează interesul și evită măsuri concrete, cum ar fi adaptarea legislației, reforma autorității vamale și a administrației fiscale, întărirea pârghiilor de prevenție și control, dar mai ales eliminarea din sistem a “cumetriilor” care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste”, se arată în scrisoarea transmisă de „Grupul vameșilor care s-au săturat”. Citește și: Florian Coldea acuză un denunț mincinos: „Voi face toate demersurile legale pentru a-mi susține și demonstra nevinovăția” Deținuți escrocați cu zeci de mii
Startup Nation 4, DEBLOCAT. Radu Miruță: „Vin cu o veste bună pentru antreprenori!”
Ministerul Economiei anunță, vineri, că a deblocat programul Startup Nation 4, finanțat din fonduri europene în valoare totală de 444 milioane euro, prin semnarea ordinului de ministru care permite lansarea acestuia în două etape, a anunțat ministrul Radu Miruță. „Vin cu o veste bună pentru antreprenori! Astăzi am semnat ordinul de ministru care deblochează şi dă drumul la Strartup Nation 4, programul cu finanţare europeană în valoare totală de 444 milioane euro. Iniţial, tot proiectul de 444 milioane de euro era blocat, pentru că nu se atinsese pragul minim de 25.000 de aplicanţi sub 30 de ani. Am păstrat această condiţie, dar am găsit o soluţie corectă: l-am spart şi împărţit lansarea în două etape, ca să nu mai ţinem pe loc pe nimeni”, a anunţat, vineri, ministrul Radu Miruţă pe pagina sa de Facebook. Potrivit ministrului, acest lucru înseamnă, concret, că cei 22.000 de tineri care au aplicat deja „pot merge mai departe către finanţare”, până la 50.000 euro/proiect. „Pentru diferenţa de aproximativ 3.000 de locuri rămase, vom deschide o nouă etapă de înscrieri, astfel încât să ajungem la ţinta totală. Cu alte cuvinte, nu era corect să ţinem pe loc 22.000 de oameni care îşi doresc să performeze, să se dezvolte şi să-i ajute pe ceilalţi să crească foar pentru că încă nu s-au înscris ultimii 3.000”, afirmă Miruţă. Potrivit Ministerului Economiei, din 1 august vor începe cursurile de antreprenoriat – o etapă obligatorie înaintea depunerii proiectelor pentru finanțare. Se estimează că primele aplicații vor putea fi depuse în luna septembrie. Un aspect important anunțat de minister este că procesul se va desfășura în paralel: participanții care finalizează mai rapid cursurile vor putea aplica imediat, fără a aștepta finalizarea tuturor înscrierilor. Selecția finală a câștigătorilor se va face după parcurgerea tuturor etapelor obligatorii. Ministerul afirmă că obiectivul principal este sprijinirea antreprenorilor la început de drum și reducerea birocrației în accesarea fondurilor europene. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Cum explică directorul SALROM factura pentru „cina” de 12.500 de euro și bacșiș de 900 euro
Directorul Salrom, Constantin Dan Dobrea, a fost anunțat la Antena 3 CNN, de către ministrul Economiei, că va fi demis, împreună cu întreaga conducere a Salrom, pentru dezastrul de la Salina Praid și pentru „cina” de 12.500 de euro organizată de Salrom după surparea salinei. Directorul s-a apărat și a spus că a fost de fapt un eveniment, însă locația evenimentului cu cea a cinei nu corespund. În cadrul intervenției, directorul Salrom a declarat că a fost de fapt un eveniment, însă în realitate conferința s-a desfășurat la București, iar petrecerea într-o locație de 5 stele din Prahova. „Nu a fost o petrecere. Lucrurile stau în felul următor: în perioada 10-13 iunie, la București, s-a desfășurat reuniunea anuală a producătorilor de sare din Europa. EUsalt este asociația producătorilor de sare, e singura voce autorizată în această industrie la nivelul Uniunii Europene și cea care promovează schimbare de legislație, promovează modificări ale legii pentru a proteja producătorii de sare europeni. Factura despre care se vorbește este singura cheltuială pe care a avut-o Societatea Națională a Sării pe parcursul desfășurării acestei conferințe, care a durat 4 zile. A fost cina de final, de închidere a conferinței și ultima întâlnire în care s-au tras concluziile după terminarea acesteia.”, a declarat directorul Salrom. Constantin Dan Dobrea a spus evenimentul a fost programat cu un an în urmă. „Din păcate, niciunul dintre colegii mei și nici eu nu am fost acolo pentru că eram la Praid. Conferința care se organizează se programează cu un an înainte. A fost organizată din 2024. Eu nu i-aș spune o masă de final. A fost o întâlnire la care s-au tras concluziile, care, firesc, oamenii aceia care după imediat după finalizarea acelei întâlniri, au plecat cu avionul, fiecare în țara de origine, nu putea fi amânată, având în vedere că fusese organizată cu un an înainte. Au fost peste 125 de participanți din toată Europa. Exact pentru aceștia s-a plătit și eu nu consider ca la un număr atât de mare de participanți suma a fost una foarte mare.”, a mai declarat directorul Salrom. CITIȚI ȘI:
Judecătorii CCR care se vor retrage neagă că ar fi cerut vreo primă de pensionare/ „Niciunul nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani”
Trei judecători ai Curții Constituționale a României ar urma să se pensioneze începând cu 1 iulie 2025. În ciuda informațiilor care au ajuns în spațiul public, niciunul dintre magistrați nu a solicitat vreo primă de pensionare, se arată într-un comunicat transmis de CCR. Curtea Constituțională neagă că ar exista un judecător, aflat în pragul pensionării, care să fi solicitat vreo primă de pensionare, așa cum a ajuns informația în spațiul public. „În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, se arată în comunicat. În ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. „Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.” Potrivit informațiilor apărute, referitoare la situația de mai sus, CCR ar fi avut pe ordinea de zi a ședinței de joi acordarea a trei indemnizații de pensionare, în valoare de 180.000 lei, către trei judecători aflați la final de mandat: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, deși Guvernul a interzis astfel de plăți, iar CCR nu are fonduri prevăzute în buget pentru astfel de situații. CITEȘTE ȘI: Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională” George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Ilie Bolojan anunță și a doua etapă de măsuri: „Avem ministere unde au fost dublate salariile”
Premierul Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie. În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”, iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor. „În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan. Există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% – 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”, mai anunță șeful Executivului. „Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele