VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Nutriționist: Milioane de oameni își încep ziua în cel mai prost mod posibil
Micul dejun cu pâine prăjită, cafea și mezeluri este una dintre cele mai răspândite rutine matinale. Nutriționistul Luis Miralles avertizează însă că această combinație provoacă vârfuri de insulină, oboseală și senzație de foame la doar câteva ore după masă. De ce este problematică pâinea prăjită dimineața Miralles spune că feliile de pâine prăjită consumate zilnic sunt de obicei preparate din făină rafinată și însoțite de mezeluri de slabă calitate, conform okdiario.com. Această combinație generează vârfuri de insulină și o stare de anxietate la câteva ore după masă. Nutriționistul susține că micul dejun de acest tip poate provoca inflamație pe tot parcursul zilei. Mulți oameni consideră normale oboseala sau balonarea de dimineață, fără să le asocieze cu ceea ce mănâncă la prima oră. Glutenul și intestinul Specialistul menționează că glutenul din făina rafinată „distruge intestinul”. Îl leagă direct de senzația de disconfort pe care unele persoane o resimt după micul dejun. Miralles pune la îndoială și recomandările celor care prezintă acest tip de mic dejun drept o opțiune sănătoasă. Susține că agravează problemele metabolice și hormonale. Ce recomandă în schimb În locul pâinii prăjite, nutriționistul propune un mic dejun bogat în grăsimi de calitate și proteine: șuncă, slănină, ouă și avocado. Potrivit lui Miralles, aceste alimente reglează sistemul hormonal și metabolic, mențin energia pentru mai multe ore și reduc nevoia constantă de cafea. Un mic dejun proteic generează și o senzație de sațietate mai mare, prevenind foamea de la mijlocul dimineții.
Bogdan Rodeanu respinge ideea guvernului tehnocrat: Exact ce le convine celor de la PSD și AUR
Provocările unui guvern tehnocrat Bogdan Rodeanu a avertizat că o guvernare tehnocrată se va desfășura cu dificultăți, argumentând prin lipsa parlamentarilor care să susține demersurile Executivului în forul legislativ, evidențiind influența PSD și AUR asupra inițiativelor guvernamentale. „Guvernul tehnocrat: exact ceea ce le convine celor de la PSD-AUR. O guvernare tehnocrată poate lua decizii în ședința de Guvern. Problema începe după aceea. Ordonanțele de urgență și proiectele de lege nu se opresc la ușa Guvernului. Ele ajung în Parlament. Ajung în comisii. Ajung la vot. Și ajung, inevitabil, la mâna unei majorități PSD-AUR”, notează pe Facebook Bogdan Rodeanu. Rodeanu a evidențiat că situația actuală a țării nu permite experimente tehnocrate, întrucât PSD caută să își conserve privilegiile și sinecurile, iar AUR are nevoie de conflict permanent și destabilizare pentru a-și alimenta discursul. „Situația României de astăzi nu permite o guvernare tehnocrată. PSD are nevoie să conserve privilegiile, sinecurile și mecanismele prin care și-a menținut influența în stat ani la rând. AUR are nevoie de conflict permanent, de blocaj și de destabilizare pentru a-și alimenta discursul politic”, evidențiază deputatul USR. Care este opțiunea USR? Rodeanu consideră că alternativa corectă este asumarea unui guvern minoritar. „Dar dacă mă întrebați care este alternativa, răspunsul meu este simplu. Un guvern minoritar are în spate partide politice. Are senatori și deputați. Are oameni care îi apără proiectele în comisii, în plen și în negocierile politice de zi cu zi”, spune liderul USR. Deputatul a recunoscut misiunea extrem de dificilă pe care o are premierul desemnat, Eugen Tomac, de a asigura stabilitatea țării, puncâtn dcă ormațșiunea va particpa la discuții, „din respect pentru președintele Nicușor Dan”. „Premierul desemnat, Eugen Tomac, are o misiune dificilă: să construiască o formulă guvernamentală capabilă să ofere stabilitate și să continue reformele de care România are nevoie. Din respect pentru președintele Nicușor Dan și pentru efortul de a găsi o soluție pentru țară, dialogul este necesar”, conchide deputatul.
SUA anunță că au doborât drone iraniene în zona Strâmtorii Ormuz
Armata americană a anunțat că a interceptat și doborât patru drone iraniene lansate vineri spre Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, potrivit AP. Potrivit Comandamentului Central al SUA, dronele reprezentau „o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”. Ca reacție, forțele americane au atacat mai multe sisteme radar de supraveghere de pe coasta Iranului. Episodul amenință armistițiul fragil din ultimele luni Incidentul are loc într-un moment de tensiune majoră în regiune, după ce Teheranul a impus un blocaj asupra coridorului strategic din Golful Persic, provocând creșteri puternice ale prețurilor la energie și sporind temerile privind destabilizarea comerțului global. Acesta este cel mai recent episod din seria confruntărilor dintre Iran și Statele Unite, care pun presiune asupra armistițiului fragil negociat în ultimele luni și asupra eforturilor diplomatice de a preveni extinderea conflictului. Trump: „Vom câștiga într-un fel sau altul” La începutul săptămânii, drone iraniene au lovit principalul aeroport din Kuweit, avariind grav un terminal de pasageri. Atacul s-a soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor zeci, iar aeroportul a fost închis temporar. În ciuda escaladării tensiunilor, președintele Donald Trump a declarat că este convins că administrația sa va reuși să gestioneze conflictul. „Vom câștiga într-un fel sau altul”, a afirmat Trump joi, în Biroul Oval. Context Administrația americană a salutat în același timp noul armistițiu convenit între Israel și guvernul libanez, în urma negocierilor mediate de SUA la Washington. Totuși, gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a respins acordul și a continuat atacurile în regiune. Situația din Liban complică și mai mult eforturile internaționale de a stabiliza zona și de a redeschide complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru economia globală. Iranul a transmis că orice acord de încetare a focului trebuie să includă și conflictul din Liban.
Pur și simplu dezgustător: Regizorul Martin Scorsese, criticat după ce a declarat că IA e un instrument benefic în cinematografie
Legendarul cineast Martin Scorsese se confruntă cu un val de critici, după ce a declarat că inteligența artificială este benefică în procesul de preproducție al filmelor, potrivit BBC. Scorsese este cel mai recent regizor important care a adoptat inteligența artificială. El a devenit consilier al unei companii de inteligență artificială, declarând că dorește „să împingă limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”. Compania a lansat un și un viceoclip cu Scorsese. În filmuleț, regizorul folosește inteligența artificială pentru a crea instantaneu imagini pentru storyboard-uri. Acestea arată cum ar trebui să arate personajele, locațiile și scenele cheie, potrivit sursei. IA îl ajută să comunice „ceea ce vede în minte” Într-un comunicat, el a precizat că a avut întotdeauna dificultăți în a „comunica ceea ce vede în minte distribuției și echipei” în storyboard-uri. „Sunt interesat de intersecția dintre tehnologie și povestire și de a vedea cum aceasta poate împinge limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”, a explicat Scorsese. „Trebuie să fim deschiși” la evoluțiile în cinematografie „Nu uitați, cinematografia este un mediu tânăr, are doar în jur de 125 de ani, așa că trebuie să fim deschiși la modul în care poate evolua”, a adăugat regizorul. El a menționat că a folosit tehnologia 3D în filmul „Hugo” și tehnologia de reducere a îmbătrânirii pentru filmul „The Irishman”. De asemenea, a spus că inteligența artificială îl poate ajuta acum să-și transmită ideile „mai clar și mai eficient echipei sale creative”, mai arată sursa citată. „Am testat recent asta într-o scenă. Capacitatea de a vizualiza și de a partaja imediat storyboard-ul a fost eliberatoare din punct de vedere creativ. În timpul procesului de preproducție, timpul costă bani. Acest lucru ne-a permis să ne mișcăm mai rapid fără a sacrifica măiestria sau calitatea”. Critici de la fani și membri ai industriei Declarațiile sale au primit mai multe critici din partea unor fani și membri ai industriei cinematografice. Karla Ortiz, care a lucrat în departamentul artistic la filme precum Avengers: Endgame, Black Panther și Doctor Strange, a spus că „îi aruncă pe toți artiștii de storyboard cu care a lucrat vreodată. Le distruge mijloacele de trai cu modele care probabil sunt antrenate pe baza lucrărilor acelor artiști storyboard”. „A-i folosi moștenirea și puterea pentru așa ceva este pur și simplu dezgustător”, a mai declarat Ortiz. Regizorul de animație Samuel Deats a declarat că „îmi ia literalmente câteva secunde să fac storyboard-ul pentru o scenă. Nu există absolut niciun motiv să avem nevoie de o inteligență artificială. Aceasta este construită pe munca furată a milioane de artiști pentru a-ți face storyboard-ul”, mai menționează sursa. Utilizatorii din online i-au luat apărarea Alții de pe rețelele de socializare l-au apărat pe Scorsese și utilizarea inteligenței artificiale în film. „Utilizarea inteligenței artificiale este, practic, doar un alt efect special, precum CGI. Și, așa cum s-a demonstrat, Scorsese nu este împotriva unor astfel de progrese tehnologice”, a scris un utilizator. Nu e primul regizor care îmbrățișează inteligența artificială Scorsese este departe de a fi primul cineast de renume care este adeptul potențialului inteligenței artificiale. Regretatul actor Val Kilmer a fost înviat de inteligența artificială pentru a apărea într-un film viitor. El a fost de acord să joace înainte de moartea sa, în aprilie 2025. În schimb, Guillermo Del Toro a spus anul trecut că „ar prefera să moară” decât să folosească inteligența artificială, potrivit aceleiași surse.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Nicușor Dan respinge acuzațiile că își face guvernul lui: Nu există o altă soluție pro-occidentală. Țara trebuie guvernată
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a respins și comparațiile cu acuzațiile formulate în trecut la adresa foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, potrivit cărora aceștia și-ar fi creat „propriul guvern”. Nicușor Dan a susținut că situația actuală este diferită, deoarece, în opinia sa, nu există în acest moment o altă soluție politică pro-occidentală. „Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului. Nicușor Dan a insistat că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost motivată de orgoliu politic sau de dorința de a controla viitorul Cabinet, ci de nevoia de a răspunde unei situații politice complicate. „În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele. Întrebat cine își va asuma un eventual eșec al viitorului Executiv, Nicușor Dan a răspuns că fiecare om politic este responsabil pentru deciziile pe care le ia. „Orice om politic își asumă toate gesturile pe care le face. Dar, repet, în momentul acesta a fost un gest de asumare a unei realități. Țara trebuie guvernată”, a mai spus președintele.
Emmanuel Macron, după explozia de la Constanța: Suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România
„Am trimis trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul” Rugat să comenteze situația din portul Constanța, Emmanuel Macron a declarat: „Securitatea întregii Europe și în special Securitatea României este de o importanță extrem de mare pentru Franța. De aceea, la câteva ore după izbucnirea războiului din Ucraina am decis, la cererea autorităților române, să trimitem trupele noastre pentru a vă proteja teritoriul. Și de aceea astăzi, suntem națiunea cadru care oferă securitate pentru România. Suntem alături de autoritățile dumneavoastră și vom face ceea ce autoritățile române consideră necesar pentru a proteja suveranitatea terestră și aeriană”. „Puteți conta pe noi” Șeful statului francez a fost întrebat și dacă suplimentează trupele Franței prezente în România. Macron a răspuns că totul depinde de evaluări, dar România se poate baza pe Franța: „Depinde de evaluarea comună a amenințării. Astăzi vedem uneori această provocare și evident, aceste incursiuni ale dronelor. De fiecare dată clarificăm și reiterăm acest sprijin deplin iar poziția noastră se va adapta în funcție de cerințe și necesități. Dar puteți conta pe noi”. O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port. Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Cel mai mare festival dedicat industriilor creative: Peste 30 de expoziții și 300 de designeri în București
Festivalul, care se încheie pe 21 iunie, propune un amplu program de expoziții, instalații, tururi ghidate și experiențe care explorează felul în care designul și arta influențează modul în care oamenii locuiesc, lucrează, se deplasează, interacționează și se raportează la spațiul urban. Designul ca motor de dezvoltare Zece clădiri emblematice ale Capitalei găzduiesc peste 30 de expoziții, iar 300 de designeri și artiști își prezintă lucrările în cadrul festivalului. Programul include mai mult de 200 de evenimente dedicate orașului, organizate cu sprijinul a peste 100 de parteneri expoziționali. Prezent la evenimentele dedicate designului, tehnologiei și arhitecturii, în cadrul cărora sunt prezentate proiecte realizate de designeri și studiouri din România, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea orașului, stimulând industriile creative și creând spații de dialog între profesioniști, instituții și public. Mai multe afaceri, mai multe venituri la buget „Un astfel de festival aduce împreună comunitatea de arhitecți în special, pe cei care sunt interesați de dezvoltarea orașului. Se adună industrii creative, se adună proiecte, se face schimb de idei”, a spus Ciucu. Potrivit edilului, dezvoltarea industriilor creative are efecte pozitive și asupra economiei locale. „Cu cât mai mulți oameni sunt angrenați în industria creativă, cu atât mai bine merg afacerile în oraș și cu atât adună primăria mai multe taxe și impozite. Primăriile trebuie să beneficieze cât de mult se poate de competențele care există în orașul lor”, a transmis Ciucu. Cum vede Ciucu Bucureștiul peste un deceniu Întrebat cum ar vrea să arate Bucureștiul peste zece ani, primarul general a vorbit despre un model urban inspirat de marile orașe europene, cu mai mult spațiu pentru pietoni, mobilier urban de calitate și zone publice care încurajează viața comunitară. „Îmi plac orașele așezate, ordonate, curate, cu aer curat, pietonalizate, cum sunt cele europene. Vitrinele, mobilierul urban, restaurantele în aer liber fac orașele să se prezinte ca o sufragerie în care noi cu toții ieșim să luăm masa împreună și să fim o comunitate. Așa mi-ar plăcea să fie”, a afirmat acesta. Idei pentru viitorul Capitalei Bucharest Design Festival se desfășoară în mai multe spații culturale și clădiri reprezentative din București, printre care Piața Amzei, Calea Griviței, Palatul Brezoianu, ARCUB, clădirea Cina, Galeria Mincu și Muzeul Național Cotroceni. Printre evenimentele care mai pot fi vizitate până la încheierea festivalului se numără expoziții dedicate identității vizuale a României, proiecte ale tinerilor creatori și expoziții internaționale de design. Programul include, de asemenea, instalații, intervenții urbane și evenimente organizate în mai multe zone ale Capitalei, care pun în discuție viitorul Bucureștiului, patrimoniul construit și utilizarea spațiului public. În majoritatea locațiilor, accesul este gratuit pe bază de înregistrare online și QR code.