Quentin Tarantino, despre Hollywood: o fabrică de cârnați fără gust cu interpreți distribuiți greșit
Quentin Tarantino a lansat un nou atac la adresa Hollywood-ului din perioada post-Covid, descriind industria cinematografică drept o „fabrică de cârnați fără gust”, plină de „interpreți distribuiți greșit”, „lingușire din partea publicului” și „pur și simplu prostii”, scrie The Independent. Într-un articol pentru revista Sight and Sound, regizorul Pulp Fiction a spus că i-a devenit „aproape imposibil” să vizioneze filme noi fără să simtă nevoia să „critice cu exasperare”. „Defectele, neverosimilitatea, lingușirea din partea publicului, interpreții distribuiți greșit sau pur și simplu prostii torpilează de obicei fiecare film nou care iese din fabrica de cârnați fără gust care se numea Hollywood”, a scris regizorul. Filmele din ultimii șase ani fac ca anii ’80 să pară anii ’30, mai spune Tarantino „În zilele noastre, întregul concept despre ce este un film este mai înclinat să-mi inspire dispreț decât generozitate. Ceea ce este corect, pentru că, prin comparație, filmele din ultimii șase ani fac ca anii ’80 să pară anii ’30”, mai spune Tarantino. Și continuă: „Dar nimic care să mă captiveze cu adevărat și să mă cucerească în tărâmul magic al plăcerii pe care îl vizitam regulat și care era motivul pentru care iubeam filmele mai mult decât orice altă formă de artă”. Apoi vine cu concluzia: „În zilele noastre aș prefera să citesc o carte”. Totuși, Tarantino are și cuvinte de laudă În ciuda criticilor sale, Tarantino a spus că i-a plăcut adaptarea din 2021 a filmului „West Side Story” de Steven Spielberg și capitolele 1 și 2 ale filmului „Horizon: An American Saga” de Kevin Costner, ambele lansate în 2024. De asemenea, el a lăudat filmul „The Rip”, un thriller polițist de la Netflix, regizat de Joe Carnahan, cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale. „A apărut un nou film plin de suspans care m-a captivat și m-a ținut în brațe pe toată durata sa”, a scris Tarantino despre film. „Filmul este un thriller polițist captivant, cu o premisă inovatoare, care reușește să ofere rezultate în moduri cu adevărat inteligente”. „The Rip” îi are în rolurile principale pe Damon și Affleck în rolul membrilor unei unități de poliție din Miami, a căror încredere începe să se destrame după ce ofițerii descoperă milioane de dolari ascunși într-o ascunzătoare abandonată.
Concertele lui Kanye West sunt permise în Olanda, în ciuda protestelor împotriva remarcilor sale antisemite
Rapperul american Kanye West, cunoscut și drept „Ye”, va avea voie să susțină două concerte în Olanda, ca urmare a unei decizii luate de un judecător, relatează Euronews. În ciuda controverselor ample din jurul rapperului american, Tribunalul Districtual din Amsterdam nu a găsit motive pentru a interzice spectacolele. West a făcut anterior numeroase remarci antisemite. Concertele sale sunt programate să aibă loc pe 6 și 8 iunie la Gelredome din orașul Arnhem, din estul Olandei. Concertele sale nu sunt o amenințare la ordinea publică Judecătorul a decis că spectacolele nu reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice. Astfel, a fost respinsă încercarea Consiliului Evreiesc Central din Olanda de a bloca evenimentele. Grupul a intentat un proces de urgență, invocând istoricul lui West de remarci antisemite. „Nu există indicii că prezența lui West în zilele următoare va duce la pericole concrete pentru ordinea publică”, a declarat instanța, potrivit sursei citate. Chanan Hertzberger, președinta Consiliului Evreiesc Central, a declarat că „sentimentul pe care îl avem este că e în regulă dacă ești antisemit”. Remarcile sale antisemite nu sunt „un motiv pentru a-i refuza intrarea” în Olanda Viceprim-ministrul olandez Bart van den Brink a declarat, săptămâna trecută, că sunt necesare „motive solide” pentru a interzice oamenilor intrarea în țară. El a menționat că „declarațiile anterioare ale lui West nu reprezintă, în acest moment, un motiv pentru a-i refuza intrarea”, mai specifică sursa. Organizatorii concertului spun că s-au vândut 70.000 de bilete pentru cele două spectacole din Olanda ale rapperului american. Mai multe concerte ale lui West din Europa au fost anulate Această decizie vine după ce multe dintre concertele europene ale lui West au fost anulate. Spectacolele au fost anulate inclusiv în Franța, Marea Britanie, Polonia și Elveția. Cele mai recente anulări au fost cele două concerte din Italia, care urmau să aibă loc luna viitoare în orașul nordic Reggio Emilia. Autoritățile italiene au anunțat că spectacolele lui West și ale colegul său rapper, Travis Scott, nu vor avea loc. Autoritățile au invocat motive de ordine publică și securitate, conform aceleiași surse. Când au început comentariile antisemite ale artistului Remarcile antisemite ale lui West au început în 2022, când a făcut o serie de comentarii jignitoare pe rețelele de socializare. Acestea au dus la eliminarea sa atât de pe X, cât și de pe Instagram. Muzicianul a fost concediat de agenția sa, iar mai multe branduri de modă s-au distanțat de West. În februarie 2025, West a început să vândă tricouri cu svastică. În luna mai, a lansat o melodie intitulată „Heil Hitler”, care îl lăuda pe liderul nazist. Aceasta a dus la retragerea vizei de intrare în Australia și la arestarea imediată în Brazilia. West a dat vina pe comportamentul său impulsiv Artistul și-a cerut scuze pentru acțiunile sale. Rapperul american a publicat un anunț pe o pagină întreagă în Wall Street Journal, la începutul acestui an. El a abordat comentariile sale antisemite din trecut, reflectând asupra unui „episod maniacal de patru luni de comportament psihotic, paranoic și impulsiv”. West a adăugat că „a pierdut contactul cu realitatea”, mai arată sursa.
Ludovic Orban critică varianta Eugen Tomac premier: Ar fi un premier surogat tot al PSD
Ludovic Orban a reproșat șefului statului întârzierea desemnării unui nou premier, la o lună după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului. „A trecut o lună de zile de la adoptarea moțiunii de cenzură. De o lună de zile președintele nu și-a îndeplinit atribuțiile constituționale de a desemna un premier”, a afirmat fostul premier. Potrivit acestuia, consultările cu partidele parlamentare ar fi trebuit organizate imediat după căderea Executivului, iar desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru nu trebuia amânată. Orban: Eugen Tomac ar fi susținut doar de PSD Referindu-se la scenariul în care Eugen Tomac ar fi desemnat premier, Orban a susținut că actualele poziții politice din Parlament indică faptul că o asemenea candidatură s-ar baza în principal pe voturile PSD. „Dacă faci o analiză serioasă pe voturile cui se bazează un eventual premier Eugen Tomac, nu se bazează decât pe voturile PSD”, a declarat acesta. Despre Eugen Tomac, Ludovic Orban afirmă că „este de fapt un premier surogat tot al PSD”. Fostul lider liberal a subliniat că, în opinia sa, pozițiile partidelor parlamentare nu s-au schimbat în ultimele 30 de zile și că nu există indicii privind formarea unei majorități solide în jurul unui astfel de candidat. Nu aș accepta o astfel de desemnare Ludovic Orban a afirmat că un prim-ministru trebuie să beneficieze de legitimitate politică și de susținerea unui partid puternic reprezentat în Parlament pentru a putea exercita eficient funcția. „Un om, ca să aibă cu adevărat autoritate în poziția de premier, trebuie să fie liderul unui partid puternic, reprezentat în Parlament”, a spus acesta. În opinia sa, acceptarea unei funcții de premier fără o susținere politică solidă ar transforma șeful Guvernului într-un „premier marionetă”. Orban invocă și declarațiile anterioare ale președintelui Fostul premier a amintit că președintele Nicușor Dan a declarat anterior că nu va desemna un premier fără dovada existenței unei majorități parlamentare. În opinia sa, desemnarea lui Eugen Tomac ar ridica semne de întrebare privind capacitatea acestuia de a obține votul de învestitură în Parlament.
Trump susține că un acord de pace cu Iranul ar putea fi încheiat în weekend
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”. „Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval. Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară. Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică. „Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump. Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune. Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”. Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie. „Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump. Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată. Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite. Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”. „Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump. Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”. Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Cum arată configurația parlamentară. Premierul desemnat de Nicușor Dan va avea o misiune complicată
Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii. În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați. Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică. Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturi Misiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD. În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul. Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Surpriză la ONU: Germania ratează locul în Consiliul de Securitate
Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi. În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU. Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite. Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul. Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027. Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.
Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
Listele de așteptare din spitalele europene: țara în care pacienții așteaptă aproape doi ani pentru o operație
Datele provin din raportul „Health at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care analizează timpii de așteptare din mai multe sisteme medicale europene, mai scrie Euronews. Una dintre cele mai îngrijorătoare situații este înregistrată în Marea Britanie, unde 11% dintre pacienți au raportat că au așteptat mai mult de un an pentru o consultație la un medic specialist. 11 mai 2026, Regatul Unit, Londra: Regele Carol al III-lea al Marii Britanii vizitează Centrul de Inovație King’s College London de la Centrul de Oncologie al Spitalului Guy’s din centrul Londrei pentru a marca cea de-a 300-a aniversare a spitalului. Foto: Eddie Mulholland/Daily Telegraph/PA Wire/dpa Chiar și în țări cu sisteme medicale bine finanțate, precum Franța și Germania, există întârzieri semnificative. Aproximativ 43% dintre pacienții francezi și 22% dintre cei germani au declarat că au așteptat între două luni și un an pentru a ajunge la un specialist. În Suedia, procentul este de 29%, iar în Regatul Unit de 32%. Consultațiile medicale de bază nu mai sunt întotdeauna rapide Raportul arată că și accesul la medicii de familie sau la asistenții medicali poate presupune perioade semnificative de așteptare. În Suedia, 23% dintre pacienți așteaptă mai mult de o săptămână pentru o consultație, procentul fiind de aproximativ 20% în Franța și Germania și de 18% în Marea Britanie. Dacă sunt incluse și persoanele care așteaptă între șase și șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania. Operațiile de cataractă, afectate încă de efectele pandemiei Pandemia de COVID-19 continuă să lase urme în sistemele sanitare europene. În Norvegia, 81% dintre pacienții care aveau nevoie de o operație de cataractă au așteptat mai mult de trei luni între evaluarea specialistului și intervenție. Finlanda urmează cu 71%. Situația este dificilă și în Marea Britanie și Portugalia, unde 58% dintre pacienți au depășit pragul de trei luni, precum și în Spania, unde procentul este de 53%. În schimb, Polonia, Ungaria, Suedia și Italia au raportat niveluri semnificativ mai reduse. Slovenia, record european la protezele de șold Cele mai lungi liste de așteptare sunt observate în cazul operațiilor de protezare a șoldului. În Slovenia, timpul median de așteptare a ajuns la 667 de zile în 2024, echivalentul a aproape doi ani. Pe următoarele locuri se află Polonia, cu 343 de zile, Ungaria cu 209 zile și Regatul Unit cu 174 de zile. Fiind vorba despre valori mediane, jumătate dintre pacienți au așteptat chiar mai mult decât aceste intervale. Timpi de așteptare pentru o operație la șold în țări europene. Sursa foto: OECD Potrivit OECD, listele de așteptare apar atunci când cererea de servicii medicale depășește capacitatea sistemului de sănătate. Specialiștii indică mai multe cauze: deficitul de personal medical, investițiile insuficiente, îmbătrânirea populației și creșterea cererii generate de noile tehnologii și tratamente disponibile. Expertul Luigi Siciliani, de la Universitatea York, atrage atenția că timpii de așteptare pentru serviciile medicale non-urgente au devenit una dintre cele mai importante probleme de politică publică din numeroase sisteme de sănătate europene. O problemă cu impact direct asupra sănătății pacienților Raportul OECD avertizează că amânarea tratamentelor înseamnă prelungirea perioadelor de durere și dizabilitate și poate duce la rezultate medicale mai slabe după intervenție. În plus, datele Eurostat arată că timpul de așteptare reprezintă una dintre principalele cauze pentru care europenii nu primesc la timp îngrijirile medicale de care au nevoie.
Germania, Franța și Marea Britanie pregătesc un plan pentru discuții cu Rusia privind războiul din Ucraina
Oficiali din cele mai mari trei economii ale Europei (Germania, Franța și Marea Britanie) au discutat posibilitatea organizării unor negocieri la care să participe ambele părți, afirmă surse citate de Bloomberg. Ei au discutat această chestiune și cu omologii lor ucraineni. În condițiile în care negocierile conduse de SUA sunt blocate, iar forțele ruse suferă pierderi tot mai mari pe fondul unui impas pe câmpul de luptă, cele trei state văd o oportunitate de a-l aduce, eventual, pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor, au spus sursele. Presiunea asupra Kremlinului crește și pe fondul atacurilor ucrainene cu drone tot mai eficiente în interiorul Rusiei. Prin deschiderea negocierilor acum, aliații europeni ar urmări să evite încă o iarnă în care Rusia va intensifica, cel mai probabil, atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice, în timp ce Putin încearcă să submineze moralul ucrainenilor. Decizia finală rămâne la Kiev Persoanele au subliniat că orice decizie finală privind lansarea unor tentative de dialog cu Rusia îi aparține lui Zelenski și că statele europene nu îl vor presa pe președintele ucrainean să accepte o strategie cu care nu este de acord. Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să discute în zilele următoare cu Friedrich Merz, din Germania, și cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Zelenski a avertizat că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme Patriot și de alte capabilități de apărare aeriană, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele țării. Luna trecută, el a spus că Europa ar trebui să încerce să își contureze un rol în eforturile de negociere care până acum au fost conduse în principal de SUA. Bloomberg a relatat luni că înalți oficiali din Ministerul rus de Finanțe l-au avertizat pe Putin că nivelul cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei se află pe o traiectorie nesustenabilă.
Secretar de stat în Ministerul Transporturilor avertizează: Trei conexiuni esențiale lipsesc din proiectul A0. Un exemplu clar de neglijență administrativă
„Autostrada de centură București A0 Nord: 3 conexiuni esențiale lipsesc din proiectul autostrăzii. La 3 ani de la semnarea contractului, niciunul dintre cele 3 noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiect”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de oficialul din minister. Cosma a spus că niciunul dintre cele trei noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiectul autostrăzii si a criticat CNAIR pentru „neglijență administrativă și de lipsă de anticipare în gestionare”, afirmând: „Să descoperi cu doar câteva luni înainte de finalizarea lucrărilor că o autostradă de peste 20 km riscă să rămână fără conexiuni funcționale către comunitățile pe care trebuie să le deservească este complet inacceptabil”. Acesta a explicat și stadiul celor trei noduri rutiere care trebuiau incluse în proiect. Nodul rutier de la Bâcu a fost complet omis din contractul inițial și face în prezent obiectul unui proiect separat, aflat abia în etapa studiului de fezabilitate. La Chitila, bretelele nodului modificat nu ajung până la DN7, iar realizarea sensurilor giratorii necesare conectării la rețeaua existentă de drumuri urmează să fie licitată separat. În cazul Mogoșoaiei, sensul giratoriu care ar trebui să asigure legătura cu DN1A este inclus în proiectul Centurii Buftea, cu termen de finalizare estimat pentru anul 2027. „Am solicitat de urgență CNAIR și constructorului să identifice soluții provizorii pentru toate cele trei puncte de conectare”, mai spune oficialul. Pentru zona Mogoșoaia s-a agreat deja prioritizarea lucrărilor cu constructorul variantei ocolitoare Buftea. În paralel, constructorul autostrăzii A0 a înaintat o propunere pentru realizarea unei bretele și a unui sens giratoriu provizoriu în DN1A.