Uniunea Europeană susține returnarea migranților din Ceuta în Maroc. Printre cei vizați sunt și sute de minori neînsoțiți
Comisia Europeană susține returnarea persoanelor care se află ilegal în Ceuta, inclusiv a minorilor neînsoțiți, după valul mare de migranți care a ajuns în exclava spaniolă la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euronews. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat marți că autoritățile spaniole și marocane trebuie să gestioneze situația și să se asigure că persoanele care nu au dreptul să rămână în Ceuta sunt returnate cât de rapid. „Prioritatea este acum ca autoritățile spaniole și marocane să mențină controlul situației și să asigure o returnare rapidă a tuturor celor care rămân ilegal în Ceuta”, a declarat Markus Lammert într-o conferință de presă. Acesta a spus că returnările sunt prevăzute de legislația Uniunii Europene și sunt reglementate în prezent de Directiva privind returnarea. În viitor, acestea vor fi reglementate și prin noul regulament european privind returnarea. „Există, de asemenea, prevederi pentru returnarea migranților care se află ilegal pe teritoriu, inclusiv a minorilor neînsoțiți”, a spus Markus Lammert. Potrivit estimărilor prezentate săptămâna trecută de ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, în Ceuta mai sunt aproximativ 5.000 de migranți aflați ilegal pe teritoriu, dintre care 1.898 sunt minori. Autoritățile spaniole au spus că vor să îi returneze pe toți cei aflați ilegal în Ceuta în țările lor de origine, precizând că aceștia nu vor fi transferați în Spania continentală. Marocul a anunțat, la rândul său, că este pregătit să colaboreze cu Spania și cu partenerii europeni pentru returnarea migranților neînsoțiți. Comisia Europeană a spus și că există măsuri de prevenire a unor astfel de situații. Acesta a declarat că, pe viitor, instituția mizează pe prevenire și descurajare, colaborând cu platformele și cu organizațiile de verificare a informațiilor pentru a „contracara rețelele infracționale care răspândesc dezinformare” și pentru a „intensifica lupta împotriva traficului de migranți”. La rândul său, comisarul european Magnus Brunner a declarat luni, într-un mesaj pe X, că Spania desfășoară „o muncă importantă și necesară” pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Valul de migrație din 30 iulie a fost unul dintre cele mai mari înregistrate în Ceuta. Potrivit estimărilor spaniole, aproximativ 72.000 de persoane au trecut atunci în exclavă, aproape toate fiind ulterior returnate în Maroc.
Fratele prințesei Diana promite că va spune adevărul despre ea într-o nouă carte. Când va fi publicată
Charles Spencer, fratele regretatei prințese Diana, va publica o nouă carte în care povestește viața surorii sale, din perspectiva lui. Cartea, intitulată „Swan Song: Diana, My Sister” (trad. „Cântecul lebedei: Diana, sora mea”), va apărea la aproape 30 de ani de la moartea acesteia. Ce spune fratele prințesei Diana despre noua carte pe care a scris-o despre ea „Având în vedere că se apropie aniversarea a 30 de ani de la moartea tragică a Dianei, am fost din nou copleșit de solicitări pentru interviuri despre sora mea. Acest lucru m-a convins să-mi aștern în scris propriile gânduri și amintiri, o dată pentru totdeauna, în loc să trec din nou prin disconfortul de a citi opiniile altora, dintre care multe se bazează pe neadevăruri care, în timp, au ajuns să fie acceptate drept adevăr. Vreau să vorbesc în numele Dianei și să o fac într-un mod deschis și pozitiv”, a spus Charles Spencer, potrivit BBC. „Scopul acestei cărți este de a spune adevărul despre Diana din perspectiva fratelui ei, așa cum am încercat să fac și atunci când am luat cuvântul la înmormântarea ei”, a adăugat el, notează The Guardian. El a mai spus că speră ca această carte să le permită oamenilor să înțeleagă cine era ea cu adevărat. „O personalitate unică și dinamică, plină de iubire, carismă și îndoieli de sine, care a trăit viața la maxim și a lăsat în urmă o lume mult mai bună, în ciuda faptului că a părăsit scena vieții la o vârstă atât de fragedă”, a spus fratele prințesei Diana. Prințesa Diana a murit în urma unui accident rutier în Paris Prințesa Diana, care a murit la vârsta de 36 de ani în urma unui accident de mașină la Paris în 1997, ar fi împlinit 65 de ani pe 1 iulie anul acesta. Fiii ei, prințul William și prințul Harry, aveau 15, respectiv 12 ani la momentul decesului ei. Cartea este așteptată să apară pe 22 septembrie în Marea Britanie. Potrivit Reuters, prințesa Diana a devenit cea mai fotografiată femeie din lume după ce s-a căsătorit cu Charles în anul 1981. Ulterior, căsnicia s-a deteriorat, iar cei doi au divorțat în 1996.
Tablou de criză. Ministrul interimar al Mediului: peste 100 de comunități au restricții de apă în România
Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. „Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România”, a declarat ministrul interimar al Mediului. Diana Buzoianu a explicat de ce criza apei este amplificată de deciziile politicienilor. „Mai degrabă au existat comitete pentru situații punctuale, pentru crize punctuale. Avem de ani de zile blocată la sertar strategia de gestionare a secetei din România. De-a lungul anilor, domeniile cele mai afectate de acest fenomen extrem au fost domeniile cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a explicat Buzoianu. Ministrul interimar al Mediului a vorbit și despre măsurile luate de actualul Guvern. „Am alocat cei mai mulți bani pentru lucrările de infrastructura (…) lucrări necesare pentru a se menține apa, pentru a face lacuri de acumulare, pentru a putea să avem rezervele de apă. (…) Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani, astăzi România ar fi arătat cu totul și cu totul altfel în fața secetei (…) am fi fost mult mai pregătiți și cu un acces la apă mult mai bun. Avem șantiere în număr record pentru baraje, diguri și poduri. Este infrastructura necesară. Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective”, a precizat Buzoianu. Ministrul interimar al Mediului a mai menționat măsurile privitoare la legea privind mecanismul apei și la cele privitoare la investițiile pentru lucrările la baraje.
Kanye West va susține concerte în Rusia. Artistul, refuzat de Europa, stârnește controverse
Concertele au fost programate în această toamnă pe un stadion din Sankt Petersburg. Acestea vor fi de mare amploare, potrivit anunțului dat, luni, de organizatori, citat de New York Times. Vor fi primele concerte susținute de un artist occidental în Rusia, încă de la începutul Invaziei din Ucraina în februarie 2022. Acestea sunt programate să aibă loc în 20 și 11 octombrie la Gazprom Arena, care este și cel mai mare stadion din Sankt Petersburg. În ultimii ani, artistul afro-american a devenit cunoscut mai mult pentru declarațiile sale antisemite și neo-naziste, decât pentru muzica sa, afirmă sursa citată. Concertele lui „Ye” din Sankt Petersburg ar putea stârni reacții negative. În Rusia, mulți activiști conservatori susțin că țara ar trebui să renunțe la ultimele vestigii ale culturii occidentale. Parlamentarul conservator rus, Vitaly Milonov, a sugerat ca rapperul să interpreteze cântece tradiționale rusești pentru a se integra. „Poate că după asta își va înceta comportamentul dezgustător și va deveni o persoană normală”, a declarat Milonov într-un videoclip. Fanii, entuziasmați de concerte Totuși, concertele au stârnit un val de entuziasm printre fani. Aproape toate biletele cele mai scumpe, cu prețuri de peste 1.850 de dolari, s-au epuizat în câteva ore de la anunțul de luni, potrivit site-ului concertelor. Biletele cele mai ieftine, la un preț de aproximativ 105 dolari, s-au epuizat până seara în Rusia. Yunis Teimurkhanly, proprietarul unuia dintre cele mai importante hoteluri din Sankt Petersburg, a declarat că a avut: „o explozie de rezervări, apeluri și mesaje” după anunțarea concertelor, potrivit unui anunț dat pe Telegram. Puțini artiști occidentali au mai concertat în Rusia după începerea războiului După începutul invaziei în Ucraina, rapperi americani au renunțat să mai organizeze concerte în Rusia. Totuși, în ciuda sancțiunilor occidentale, artiști precum Tyga și DaBaby au cântat în Rusia anul trecut, iar Jason Derulo a susținut în această vară un concert acolo. Deși zvonuri privind concertele lui „Ye” în Rusia există de ceva vreme, în 2024, rapperul a participat la aniversarea unui designer de modă rus. Kanye, interzis în Europa În ultimele luni, Ye a încercat să susțină un turneu în Europa, însă concertele sale au fost refuzate în mai multe țări, din cauza declarațiilor sale antisemite și pro-naziste. În aprilie, guvernul britanic a anunțat că îi interzice lui Ye intrarea în țară pentru a fi cap de afiș la un festival important din Londra, afirmând că prezența sa „nu ar fi în interesul public”. De atunci, concertele sale din Franța, Italia și Polonia au fost anulate pe fondul unor reacții similare, deși rapperul a susținut concerte de amploare în Olanda, Turcia și Albania, ilustrând atitudini diferite față de libertatea de exprimare în Europa.
Tensiune uriașă. Rusia a mutat o fregată cu o armă periculoasă la bord lângă o insulă germană
Rusia a trimis o fregată, dotată cu rachete hipersonice Zircon, în apropierea insulei germane Fehmarn, în Marea Baltică, potrivit The Telegraph. Este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO. O navă modernă și o rachetă periculoasă Fregata Admiral Kasatonov a fost observată în apropierea insulei Fehmarn săptămâna trecută. Este considerată una dintre cele mai avansate nave militare ale Rusiei și poate să lanseze atacuri la mare distanță. Zircon este o rachetă de croazieră hipersonică manevrabilă, dezvoltată și utilizată de armata Rusiei. Aceasta este concepută pentru a atinge viteze de până la 9 ori mai mari decât viteza sunetului (Mach 9). Racheta poate lovi ținte maritime și terestre la distanțe de peste 1.000 de kilometri. Sistemul de urmărire al navei a fost dezactivat, astfel încât nu este clar dacă fregata se mai află în zonă. Recent, în zonă a ajuns și distrugătorul Admiral Levchenko al armatei ruse. Rusia amenință, NATO ia măsuri Nava Admiral Kasatonov a apărut în Marea Baltică ca urmare a amenințărilor Kremlinului de a ataca nave europene. Președintele Vladimir Putin a declarat că este gata să „răspundă” la tentativele de a captura nave legate de „flota sa umbră”. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a mers și mai departe, susținând că Moscova are dreptul de a ataca navele comerciale ale „statelor ostile” chiar și în ape neutre, dacă suspectează că acestea transportă încărcături în numele inamicului. Recent, un raport al serviciilor de informații americane a sugerat că Rusia ar putea ataca NATO în următoarele săptămâni, pentru a testa capacitatea Alianței de a răspunde. Se vorbește despre mai multe scenarii, inclusiv despre atacuri limitate asupra Poloniei sau asupra statelor baltice.
Franța anchetează campaniile de dezinformare împotriva candidaților la prezidențialele din 2027
Parchetul din Pris a anunțat, marți, că a deschis o anchetă în cazul campaniilor de dezinformare îndreptate împotriva a doi candidați la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, informează AFP. Concret, campaniile de dezinformare i-au vizat pe Edouard Philippe și Gabriel Attal, doi foști premieri francezi considerați potențiali candidați la alegerile prezidențiale de anul viitor. Ce informații false circulau în spațiul online despre cei doi Potrivit POLITICO, pe rețeaua X au apărut videoclipuri fabricate care foloseau elemente de identitate vizuală ale unor platforme de știri franceze cunoscute și care susțineau că Edouard Philippe, care suferă de alopecie, a fost diagnosticat cu o boală neurodegenerativă. În același timp, și Gabriel Attal a fost ținta unor știri false pe X și pe TikTok, potrivit cărora el ar suferi de boala Parkinson și ar consuma droguri. Attal a denunțat aceste știri ca fiind false și a depus o plângere. Pe de altă parte, Philippe s-a abținut să comenteze public postările, deși principalii săi aliați le-au catalogat drept o probabilă interferență rusă. POLITICO mai notează că agenția franceză specializată în monitorizarea interferențelor străine online, Viginum, a indicat rețelele afiliate Rusiei, Storm-1516 și Matriochka, ca posibili suspecți în operațiunile de dezinformare care îi vizează pe cei doi foști premieri francezi. O strategie deja folosită în alte alegeri Campania nu este un caz izolat. Potrivit cercetătorilor, aceeași rețea a folosit metode similare și în Germania, înaintea alegerilor regionale din septembrie. Strategia urmărește să exploateze tensiuni și controverse deja existente, prin materiale care par să provină de la instituții media reale. Alegerile prezidențiale din Franța vor avea loc în primăvara anului 2027.
Diana Buzoianu caută 20 de tineri care să participe la deciziile României privind clima și mediul
Diana Buzoianu: „Vocea tinerilor trebuie să conteze” Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că noul mecanism ar trebui să le ofere tinerilor posibilitatea de a participa constant la elaborarea politicilor publice în domeniul climei și al mediului. „Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să aibă un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice”, a declarat Diana Buzoianu. Potrivit ministrei, Consiliul va încerca să aducă împreună tineri din regiuni și medii diferite și să creeze „un dialog bazat pe date, știință și informații verificate”. Ce va face noul Consiliu Activitatea CCT-CM va acoperi teme precum schimbările climatice și adaptarea la efectele acestora, biodiversitatea, poluarea, gestionarea deșeurilor, educația climatică și de mediu și participarea publică. Cei 20 de membri vor putea participa la consultări cu instituții, experți, comunități și alți tineri, vor analiza subiecte de actualitate și vor formula recomandări de politică publică. Ei vor putea, de asemenea, să urmărească modul în care propunerile lor sunt analizate de instituții. Cine se poate înscrie Selecția este deschisă persoanelor cu vârste între 14 și 35 de ani, care locuiesc în România și sunt interesate de climă, mediu, participare civică, comunicare, educație sau domenii conexe. Ministerul precizează că nu este necesară experiență profesională anterioară în domeniul mediului, climei sau al politicilor publice. Candidații vor fi evaluați în funcție de motivație, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare. Organizatorii spun că vor urmări și o reprezentare cât mai diversă din punct de vedere teritorial, social și al categoriilor de vârstă. Înscrierile sunt deschise până pe 31 august Aplicațiile pot fi depuse până la 31 august 2026, ora 23:59. Evaluarea va avea loc între 1 și 4 septembrie, iar candidații ajunși pe lista scurtă vor susține interviuri în perioada 8–11 septembrie. Cei 20 de membri vor fi anunțați pe 12 septembrie 2026, iar prima întâlnire fizică a Consiliului este programată în perioada 14–18 septembrie. Transportul și cazarea participanților din alte localități vor fi suportate de organizatori. Secretariatul tehnic al Consiliului va fi asigurat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, în timp ce Ministerul Mediului va asigura legătura cu procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. UNICEF România va sprijini participarea copiilor și aplicarea unor metode adaptate vârstei.
Antibioticele nu trebuie luate întotdeauna 7 zile. Ce arată un nou studiu despre tratamentele mai scurte
Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi. Cercetarea, publicată în Open Forum Infectious Diseases, atrage atenția asupra diferenței dintre recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice, scrie Science Alert. „Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost mult timp una dintre cele mai cunoscute recomandări privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, însă, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor. Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite. Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun. Antibioticele și rezistența bacteriană Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat. În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată. Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri. În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției. Antibioticele nu trebuie oprite fără recomandarea medicului Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor. Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia. Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile. În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar oferi o astfel de recomandare în anumite situații. Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi. Antibioticele trebuie administrate conform recomandării medicului Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, un rezultat considerat încurajator de cercetători. Specialiștii susțin că schimbarea recomandărilor privind durata tratamentului trebuie explicată pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice. Mesajul principal nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să oprească tratamentul când simptomele dispar. Antibioticele trebuie luate exact conform recomandării medicului, iar durata optimă poate fi mai scurtă sau mai lungă în funcție de situație. „Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.
Moscova, vizată de un nou atac masiv cu drone. Rusia susține că peste 600 de aparate au fost lansate spre capitală. Incendii și răniți în regiune
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat marți dimineață că o fetiță de 10 ani, o femeie și un bărbat de 27 de ani au fost răniți în urma atacurilor și a căderii dronelor sau fragmentelor acestora. Cele mai serioase pagube raportate oficial au fost în zona Pavlovski Posad, la aproximativ 70 de kilometri est de Moscova. Un incendiu a izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar locatarii au fost evacuați. Un alt incendiu s-a produs într-o clădire de pe strada 1 Mai, iar în satul Kuznețî o casă a ars în totalitate. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a susținut că incendiul de la blocul din Pavlovski Posad ar fi fost provocat de sistemele rusești de apărare antiaeriană în timp ce încercau să intercepteze dronele. Afirmația nu a putut fi verificată independent. Un nou depozit Wildberries, lovit Autoritățile ruse au confirmat, de asemenea, că o dronă a lovit un depozit Wildberries din zona Atlant-Park, în districtul Bogorodski. A izbucnit un incendiu, care a fost ulterior localizat. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de guvernator, nu au existat victime la acest obiectiv. La Kolomna, fragmente ale dronelor au provocat un incendiu la un pavilion comercial din apropierea centrului comercial Globus. Au fost avariate și clădirea stării civile, un magazin și ferestrele unui imobil de locuințe. În Elektrostal au fost avariate o mașină și o stație de transformare, iar la Kotelniki au luat foc schele și materiale izolante pe șantierul unui complex rezidențial. Canale ucrainene de Telegram au distribuit separat imagini despre care susțin că arată un incendiu la o uzină de aluminiu din regiunea Moscovei și un alt incendiu în zona Liuberțî. Imagini distribuite de locuitori din Staraia Kupavna, la est de Moscova, surprind explozii și mașini care se deplasează în grabă pe străzi, potrivit relatărilor preluate de presa ucraineană. Moscova, atacată din nou la doar două zile după un raid uriaș Atacul din noaptea de 17 spre 18 august vine la numai două zile după un alt raid de proporții asupra Moscovei și a mai multor regiuni din Rusia. Pe 16 august, Sobianin a afirmat că aproximativ 600 de drone s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, dintre care 201 au fost distruse deasupra regiunii. Ministerul rus al Apărării a susținut atunci că 822 de drone ucrainene au fost doborâte la nivelul întregii Rusii. Atacul din 16 august a provocat inclusiv un incendiu major la centrul logistic Wildberries din Koledino, în apropiere de Podolsk. Un bărbat în vârstă de 83 de ani a murit, iar mai multe persoane au fost rănite. Imagini filmate de Reuters au arătat o coloană uriașă de fum ridicându-se deasupra depozitului situat la aproximativ 45 de kilometri sud de Moscova. Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, vizând rafinării, infrastructură industrială și logistică și obiective despre care Kievul susține că sprijină efortul militar al Moscovei. Depozitele Wildberries au devenit în ultimele săptămâni o țintă repetată, Ucraina acuzând compania că este folosită inclusiv în lanțurile logistice care deservesc armata rusă.
Viorica Dăncilă îl critică dur pe Ilie Bolojan: Este arogant și complet desprins de realitatea din România
Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” difuzată pe Gândul.ro. „Și arogant, dar mie mi se pare că dânsul este într-o campanie electorală. Adică dânsul este complet desprins de realitatea din România. Tocmai vorbeam de crizele suprapuse. Dânsul inaugurează creșe, pasaje în condițiile în care provocările cu care se confruntă România sunt foarte mari. Deci mie mi se pare că dânsul, în loc să dea un răspuns problemelor pe care le au românii, dânsul încearcă să se ducă în alte zone legate mai mult de imaginea dânsului”, a declarat Viorica Dăncilă. Fosta șefă a Guvernului l-a criticat pe Bolojan și pentru întâlnirea cu președinta CCR. „Pe de altă parte, această abordare a dânsului, că trebuie să ne întâlnim cu șef de companie, păi nu poți să pui egalitate între președintele Curții Constituționale și un șef de companie. Adică, totuși, repet, este o separare a puterilor în stat. Nu mai există și tot dânsul a fost cel care a transformat executivul în legislativ. Să nu uităm că Dânsul, de când a venit la putere, a guvernat prin asumarea răspunderii și ordonanțe de urgență. Parlamentul pentru dânsul nu prea a existat. Iar acum face același lucru în ceea ce privește justiția. Justiția nu i se subordonează. Justiția trebuie să fie independentă. Iar astfel de întâlniri trebuie făcute publice, dacă nu au nimic de ascuns”, a precizat Viorica Dăncilă. Simina Tănăsescu, întâlnire secretă cu Bolojan înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii integrității Ședința CCR de luni a avut loc după informațiile apărute în spațiul public privind o întâlnire, vineri, între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a arătat că informațiile apărute au generat „întrebări legitime”, în condițiile în care întrevederea ar fi avut loc într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională. CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai autorității executive au exclusiv un caracter administrativ și organizatoric.