De la Siliștea-Gumești în eternitate: Marin Preda sau sfințenia onestității literare

Într-o zi de 5 august 1922, la Siliștea-Gumești, într-un spațiu încă departe de a deveni un reper literar, dar profund marcat de munca pământului și de asprimea vieții rurale, se năștea cel care avea să schimbe literatura română. Provenind dintr-o familie numeroasă, Preda a simțit pe propria piele asprimea unei existențe în care supraviețuirea era singura filosofie acceptată, însă spiritul său a căutat dincolo de brazdă, spre lumina cărții. Rădăcinile unui destin literar Numele său de familie, purtat după mamă, ascunde o poveste tipic românească depre birocrație și sacrificiu, părinții săi nefiind căsătoriți legal pentru ca Joița Preda să nu-și piardă pensia de văduvă de război. Această mică inginerie socială a fost prima lecție despre supraviețuirea în fața sistemului, o temă pe care scriitorul o va rafina ulterior în marile sale romane. Copilăria i-a fost un amestec de muncă la câmp și lectură furată printre rândurile de porumb, purtând cu el permanent dorința de a înțelege „de ce” și „cum” se mișcă rotițele unei lumi care părea imuabilă, dar care stătea să explodeze sub presiunea istoriei. Drumul spre București Educația sa a fost un parcurs al obstacolelor depășite prin voință pură, de la învățătorul care îi împrumuta manuale pe care tatăl său, Tudor Călărașu, nu și le permitea, până la liceul din Alexandria sau școala normală din Abrud. În Cristur-Odorhei, profesorul Justin Salanțiu i-a intuit geniul, prezicându-i un viitor măreț, într-un moment în care tânărul Marin era doar un „visător” în clasă, pierdut printre teoreme și texte clasice. Aceste experiențe transilvănene aveau să pună bazele formării sale ca intelectual, oferindu-i o perspectivă mult mai largă decât cea strict regională, teleormăneană. Plecarea la București, realizată fără niciun sprijin financiar sau moral din partea familiei, a reprezentat gestul său de independență totală și intrarea într-o arenă a supraviețuirii urbane. Aici, tânărul de 20 de ani a simțit gustul amar al foamei și al singurătății, dormind prin tramvaie sau prin mansarde obscure, dar păstrând intactă flacăra scrisului. Această perioadă de privațiuni crunte a fost, de fapt, marea probă a caracterului său, momentul în care „viața ca o pradă” a fost îmblânzită prin forța cuvântului, pregătind terenul pentru ceea ce avea să devină cea mai solidă operă narativă a secolului XX. Debutul în literatură În primăvara anului 1942, Marin Preda pășea în redacția ziarului „Timpul”, ocupând un post modest de corector, dar purtând în geantă manuscrisele care vor schimba fața prozei românești. Debutul cu schița „Pârlitu” a fost scânteia care a aprins un foc ce nu s-a mai stins niciodată, fiind urmat de texte care dovedeau o maturitate timpurie uluitoare, precum „Salcâmul” sau „Noaptea”. Mai mult decât simple exerciții de stil, aceste scrieri scurte reprezentau radiografii ale sufletului uman aflat în momente de criză, surprinse cu un ochi clinic și o inimă plină de compasiune. Recunoașterea talentului Colaborarea cu marii intelectuali ai vremii, precum Eugen Lovinescu sau Ion Vinea, i-a oferit lui Preda legitimitatea necesară într-un mediu literar adesea refractar la „intrușii” din mediul rural. Participarea la ședințele cenaclului „Sburătorul” a fost testul suprem, unde citirea nuvelei „Calul” a stârnit o admirație sinceră, manuscrisul fiind cumpărat pe loc de Dinu Nicodin. Această recunoaștere din partea elitelor i-a confirmat că direcția sa, o proză realistă, densă, lipsită de idilizări false, este cea corectă pentru o națiune care trecea prin trauma războiului. În căutarea propriei voci Perioada sa la Institutul de Statistică și ulterior la „Evenimentul Zilei” i-a oferit acces la un volum imens de date despre realitatea socială a României, date pe care mintea sa de geniu le-a filtrat prin sita literaturii. Preda a învățat să numere sufletele înainte de a le da viață pe hârtie, înțelegând că adevărul literar trebuie să fie dublat de o cunoaștere profundă a contextului istoric. Schița „Rotila” sau articolele din „Vremea războiului” reflectă un autor implicat, atent la vibrația străzii și la delirul colectiv care cuprinsese societatea în anii ’40. În ciuda succesului incipient, Preda a rămas un mare singuratic în peisajul literar bucureștean, refuzând să se lase înregimentat în grupuri de interese și căutându-și permanent vocea autentică. Această perioadă de acumulări interne a fost esențială pentru gestația lungă a marelui său proiect epic, fiindcă tânărul scriitor înțelesese deja că marea literatură se extrage din propria suferință și din observarea minuțioasă a celuilalt. În locul statutului de simplu narator, și-a asumat rolul de interpret al destinului românesc, pe care l-a purtat cu o seriozitate aproape mistică. „Moromeții”, romanul care a schimbat literatura română Anul 1955 marchează publicarea primului volum din „Moromeții”, lucrarea care avea să devină instantaneu un reper și îl va consacra drept maestru incontestabil. Ilie Moromete, personajul central, este în realitate Tudor Călărașu, tatăl scriitorului, dar transfigurat într-un arhetip al țăranului-filosof, capabil de o ironie fină și de o contemplare socratică a lumii. Din punct de vedere filologic, romanul este o capodoperă a dialogului și a pauzelor semnificative, în care „poiana lui Iocan” reprezintă centrul universului unde se discută marea politică globală prin prisma prețului la grâu. Tăierea salcâmului, scenă celebră și simbol al ordinii ancestrale, prefigurează sfârșitul unei lumi și începutul unei ere a incertitudinii, în care răbdarea timpului se sfârșește brusc. Preda a surprins cu o acuratețe chirurgicală modul în care istoria intră în casele oamenilor fără să bată la ușă, distrugând legăturile de familie și forțând individul la alegeri imposibile. Pentru prima dată în literatura noastră, țăranul nu mai era o victimă plângăreață sau un rebel impulsiv, devenea un om de o complexitate intelectuală uluitoare, care trăia drama pierderii „liniștii” interioare. „Moromeții II”, drama unei lumi destrămate Al doilea volum al romanului, apărut ulterior, a continuat această frescă socială, arătând modul în care colectivizarea și noua ordine politică au măcinat definitiv fibra satului tradițional. Niculae Moromete, fiul cel mic, devine exponentul noii generații care încearcă să găsească un sens într-o lume care și-a pierdut reperele, reprezentând în mare măsură alter-ego-ul autorului. Lupta dintre tată și fiu capătă semnificația unei confruntări între două viziuni asupra lumii: cea a contemplației libere și cea a acțiunii subordonate unei ideologii, depășind dimensiunea unui simplu conflict între generații. Curajul
Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor

Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.
Ciprian Șerban îi răspunde lui Bolojan: Proiectul nu a fost îngropat, ci blocat de ONG-uri de mediu

Ciprian Șerban, fostul ministru PSD al Transporturilor l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan de dezinformare. Liderul de la Palatul Victoria a acuzat că la Ministerul Transporturilor „nu s-a făcut nimic” în privința proiectului de creșterea debitului de pe brațul Bala al Dunării. Clarificări privind proiectul Bala II „Domnule Bolojan, înainte să acuzați miniștrii PSD ai Transporturilor că „nu au făcut nimic” pentru brațul Bala, mai bine vă uitați în oglindă. Proiectul european Bala II nu a fost „îngropat”, cum dezinformați. Ci blocat de presiunile ONG-urilor de mediu”, notează pe Facebook fostul ministru. Șerban susține că proiectul era pregătit de implementare, având studiul de fezabilitate făcut și fiind adoptat prin HG, însă s-a lovit de un blocaj cauzat de ONG-uri de mediu. „Blocajul a apărut în momentul în care Comisia Europeană a solicitat modificări ample, la presiunea ONG‑urilor de mediu – modificări care ar fi însemnat reluarea întregului SF și o întârziere de ani”, spune social-democratul. Fostul ministru mai susține că Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați pregătește lansarea, în această toamnă, a licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor, astfel încât proiectul să poată avansa indiferent de ritmul negocierilor cu Bruxellesul. Șerban mai spune că speră ca subiectul să nu devină subiect de dispută politică și să se află printre prioritățile Guvernului în ciuda măsurilor de reducere a deficitului bugetar. „Amenajarea Bala II este o investiție strategică, nu un subiect de dispute, sper ca această investiție să fie prioritară și pentru dumneavoastră și nu să fie blocată sub motivul ”nu sunt bani”, mai precizează fostul oficial. Criza energetică de la Cernavodă și soluțiile propuse de Bolojan Reacția acestuia vine în contextul crizei energetice cauzate de închiderea unui reactor nuclear de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Avem un proiect care rezolvă creșterea debitului pe acest braț care a avut toate avizele necesare și a fost la Ministerul Transporturilor de patru ani de zile și din păcate nu a fost pus în practică. Dacă acel proiect ar fi fost realizat am fi avut un debit mult mai mare pe Dunărea veche și nivelul apei în zona pompelor care trag apa din Dunăre pentru răcire pentru Cernavodă ar fi fost cu siguranță mult mai mare”, a spus Bolojan într-o conferință de presă. Pentru menținerea debitului și asigurarea funcționării în continuare a centralei, autoritățile au luată măsuri precum detonarea unei stânci de pe brațul Bala și scufundarea unor barje pentru a dirija o parte din apă către Cernavodă.
Capitala caută specialiști pentru comisiile care vor desemna managerii teatrelor

Primele concursuri vor fi organizate pentru Teatrul de Animație Țăndărică, Teatrul Ion Creangă, Opera Comică pentru Copii și Teatrul Excelsior. Pentru fiecare teatru va fi desemnată o comisie de experți care va analiza proiectele de management și îi va intervieva pe candidați. Înscrierile sunt deschise până la 19 august. Cei interesați trebuie să transmită dosarul de înscriere către Primăria Municipiului București, împreună cu documente care atestă studiile și experiența profesională, și să precizeze instituția sau instituțiile pentru care doresc să facă parte din comisie. „Ne străduim să organizăm, în mod deschis și participativ, cele mai transparente proceduri de concurs posibile, tocmai ca cei interesați să poată participa la aceste concursuri cu încredere că nu există nicio agendă ascunsă pentru selecția managerilor teatrelor noastre”, a declarat primarul general, Ciprian Ciucu. Lista specialiștilor selectați va fi publicată pe 24 august, urmând ca membrii comisiilor să fie desemnați ulterior prin dispoziție a primarului general. Cine poate face parte din comisii Potrivit Primăriei Capitalei, pot candida persoane care au studii superioare și experiență profesională relevantă în domeniul instituției pentru care este organizat concursul, precum și competențele necesare pentru evaluarea proiectelor de management ale instituțiilor publice de spectacole. Fiecare dintre cele patru teatre are și condiții specifice de participare. Persoanele care s-au înscris la procedura organizată în luna martie trebuie să confirme că doresc în continuare să facă parte dintr-o comisie. Concursurile revin cu reguli noi Concursurile au fost suspendate în luna martie, după consultări cu actori, regizori și alți profesioniști din domeniul cultural. Ulterior, un grup de lucru a revizuit caietele de obiective pentru primele patru teatre. „În urma dezbaterii au reieșit două concluzii principale: nevoia unor caiete de obiective clare pentru fiecare teatru și garanții că din comisiile de recrutare vor face parte cei mai buni specialiști pe care îi putem găsi”, a declarat primarul general, Ciprian Ciucu. Caietele de obiective pentru primele patru teatre vor fi publicate săptămâna viitoare și vor fi supuse dezbaterii publice, anunță Primăria Capitalei. Urmează concursuri și la celelalte teatre din București Primăria Capitalei a anunțat că va organiza concursuri pentru desemnarea managerilor tuturor celor 15 teatre aflate în subordinea sa. După primele patru instituții, vor urma Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Masca, Teatrul Tineretului Metropolis, Teatrul Stela Popescu și Teatrul Dramaturgilor Români. Până la sfârșitul anului vor fi organizate concursuri și pentru Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie, Teatrul Mic și Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. Pentru fiecare teatru va fi desemnată o comisie de experți care va evalua proiectele de management, va intervieva candidații și va selecta viitorul manager.
Anthony Fauci a refuzat de peste 100 de ori să răspundă la întrebări despre COVID. Acum riscă urmărirea penală

Comisia pentru Securitate Internă și Afaceri Guvernamentale din Senat urmează să voteze dacă îl va declara pe Fauci „în dispreț față de Congres” și dacă va trimite cazul Departamentului Justiției, care ar putea decide deschiderea unei anchete penale, scrie AP. Fauci a invocat de peste 100 de ori dreptul la tăcere La audierea desfășurată săptămâna trecută, Anthony Fauci a invocat în repetate rânduri cel de-al Cincilea Amendament al Constituției Statelor Unite, care oferă dreptul de a nu răspunde la întrebări atunci când declarațiile ar putea fi folosite împotriva unei persoane într-un proces penal. Fostul oficial a refuzat astfel să răspundă la peste 100 de întrebări legate de gestionarea pandemiei de COVID-19. Dr. Anthony Fauci, fost director al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din cadrul Institutelor Naționale de Sănătate (NIH) a invocat în repetate rânduri cel de-al Cincilea Amendament al Constituției Statelor UniteFoto: Andrew Thomas / CNP/ABACAPRESS.COM Rand Paul susține că protecția constituțională nu se mai aplică Senatorul republican Rand Paul, președintele comisiei, susține că Fauci nu ar mai putea invoca acest drept, deoarece anul trecut a primit o grațiere prezidențială din partea fostului președinte Joe Biden pentru faptele comise între 2014 și ianuarie 2025. În opinia lui Paul, odată eliminat riscul unei urmăriri penale federale pentru acea perioadă, invocarea celui de-al Cincilea Amendament nu mai este justificată. Fauci: Există în continuare motive de îngrijorare Într-o declarație transmisă înaintea audierii, Anthony Fauci a explicat că se teme în continuare de posibile consecințe juridice. El a afirmat că senatorul Rand Paul încearcă de ani de zile să obțină declarații care ar putea fi folosite împotriva sa și a amintit că grațierea prezidențială nu îl protejează de eventuale anchete la nivelul statelor americane și nici de investigații privind un posibil mărturie falsă. Decizia finală aparține Departamentului Justiției Dacă rezoluția va fi aprobată în comisie, dosarul va fi trimis procurorilor federali din Washington, care vor decide dacă există motive pentru deschiderea unei anchete sau pentru formularea unor acuzații. Rand Paul a declarat că preferă această procedură în locul unui vot în plenul Senatului, unde o astfel de inițiativă ar avea șanse reduse de a întruni majoritatea necesară. Cazul ar putea avea implicații importante asupra modului în care Congresul poate obliga martorii grațiați să depună mărturie și ar putea crea un precedent pentru viitoare anchete parlamentare din Statele Unite.
Grindeanu: Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate și a deblocat peste 22 de miliarde de euro pentru România

Într-un mesaj publicat pe platforma Facebook, Sorin Grindeanu a afirmat că Parlamentul, cu sprijinul PSD, a reușit să adopte în ultimele două săptămâni o serie de acte normative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR. „Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva. Ne-am respectat promisiunile, apărând în același timp interesele românilor și ale României”, a transmis liderul social-democrat. Legile despre care PSD spune că au evitat penalități Grindeanu a enumerat mai multe proiecte legislative despre care afirmă că au fost adoptate pentru a evita pierderea fondurilor europene. Printre acestea se numără modificările la Codul administrativ, evaluate la 771 de milioane de euro, Codul urbanismului, pentru care este menționată o alocare de 972 de milioane de euro, legea privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire (771 de milioane de euro), precum și Legea integrității, aferentă unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. Liderul PSD a inclus pe listă și Legea biodiversității, despre care afirmă că elimină obstacole în calea dezvoltării infrastructurii și a capacităților de producție a energiei electrice, măsurile privind Vama și ANAF, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare, precum și legea referitoare la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, prin care este reglementat acordarea așa-numitului „beneficiu de tranziție” pentru adulții care părăsesc centrele rezidențiale. Totodată, Grindeanu a menționat aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, destinat modernizării și înzestrării Armatei României. Acuzații la adresa PNL și USR În aceeași postare, liderul PSD a susținut că o eventuală sesizare a Curții Constituționale privind Legea integrității, pe care spune că ar putea-o iniția parlamentari ai PNL sau USR, ar pune în pericol accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon. „Intenția unora de la PNL sau de la USR de a sesiza CCR, aflată în vacanță judecătorească, va conduce însă la pierderea banilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, fără a prezenta alte detalii. Precizări privind legea salarizării Sorin Grindeanu a mai declarat că parlamentarii social-democrați vor continua să participe la ședințele Parlamentului ori de câte ori va fi nevoie pentru ca România să nu piardă fonduri europene. În același timp, acesta a transmis că PSD așteaptă ca Guvernul demis să trimită în Parlament și proiectul legii salarizării, precizând că formațiunea va susține un act normativ care, potrivit acestuia, „respectă angajații din sistemul sanitar și educație”. Declarațiile liderului PSD au fost făcute în contextul dezbaterilor privind îndeplinirea reformelor asumate de România prin PNRR și accesarea fondurilor europene aferente acestora.
Coliva de struguri”, tradiția mai puțin cunoscută de 6 august

Schimbarea la Față a Domnului este prăznuită pe 6 august. Ziua amintește de momentul în care Iisus s-a arătat în slavă dumnezeiască pe Muntele Tabor. Potrivit tradiției, atunci L-au văzut transfigurat apostolii Petru, Iacov și Ioan. Chipul Său strălucea ca soarele, iar veșmintele deveniseră albe ca lumina. Semnificația religioasă a evenimentului Potrivit tradiției bisericești, minunea a avut loc cu puțin timp înainte de Patimile Mântuitorului. Scopul ei a fost să întărească credința ucenicilor înainte de răstignire. Astfel, ei nu aveau să se deznădăjduiască în fața evenimentelor ce urmau. Alături de Iisus s-au arătat și proorocii Moise și Ilie, reprezentând Legea și Profeții din Vechiul Testament. De ce se sfințesc strugurii pe 6 august În această zi, agricultorii duc la biserică struguri și alte roade ale pământului pentru a fi binecuvântate. Tradiția spune că darurile trebuie mai întâi sfințite de preot, apoi împărțite ca pomană. Strugurii binecuvântați sunt numiți, în unele zone, „coliva de struguri”. Obiceiul are rădăcini vechi în practica bisericească a aducerii primelor roade ca mulțumire adusă lui Dumnezeu. Până la această dată, mulți credincioși evitau să guste struguri din noua recoltă. Se credea că abia după sfințire pot fi consumați fără oprelișuri. Fiind zi de praznic în timpul Postului Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit și dezlegare la pește, vin și untdelemn.
George Simion spune că AUR este alături de Călin Georgescu: Trebuie să fie președintele României. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că nu respectă Constituția

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu la Gândul, Simion a fost întrebat dacă a mai discutat în ultimele zile cu fostul candidat la alegerile prezidențiale. „Vorbim constant și suntem alături de el în toate atacurile pe care le orchestrează unii și alții împotriva domniei sale”, a declarat liderul AUR. Întrebat despre posibilitatea ca Georgescu să fie propus pentru funcția de premier, liderul AUR a susținut că acesta ar trebui să ajungă președintele României. „Din punctul nostru de vedere, domnul Călin Georgescu trebuie să fie președintele României, în urma respectării procedurilor constituționale și a votului românilor. Deci, dacă mă întrebați «Călin Georgescu premier?», aș spune «Călin Georgescu președinte»”, a afirmat Simion. El a precizat că, în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier, reprezentanții AUR au respins varianta unui tehnocrat și au susținut că ar prefera un independent care beneficiază de susținere electorală. „Inclusiv la discuțiile de la Cotroceni, în încercarea unora și altora de a ne impune un premier tehnocrat, neales, de tip Dragoș Pîslaru, care dădea lecții azi de la tribuna Parlamentului, deși el a condus un partid care nu a trecut pragul electoral, la fel ca și Eugen Tomac, noi am spus: decât un astfel de tehnocrat, mai bine un independent de tip Călin Georgescu, care are voturi în spate”, a spus Simion. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că „trage de timp” George Simion l-a criticat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că amână desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru și că nu respectă Constituția. „Nicușor Dan nu respectă Constituția, este la Cotroceni în urma încălcării Constituției și a funcționării defectuoase a sistemului democratic românesc și alege să sfideze cetățenii români. Există o soluție constituțională, numită alegeri anticipate, dacă a doua variantă de premier nu trece. Alege să tragă de timp”, a adăugat George Simion. Simion a susținut că șeful statului ar acorda mai multă atenție unor proiecte precum Codul urbanismului decât găsirii unei soluții pentru formarea unui guvern. „Ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani” Liderul AUR a mai declarat că România are nevoie de un guvern cu un mandat de patru ani și cu susținere populară. „Dacă vrem să avem stabilitate în România, ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani, votat de români, cu susținere populară, care să vină cu un program pe care să-l poată aplica”, a spus Simion. El a acuzat partidele aflate la putere că nu au „nicio strategie” și că se bazează pe împrumuturi externe.
Suplimentele cu omega-3 nu încetinesc declinul cognitiv, arată un nou studiu | Ce recomandă cercetătorii în schimb

Suplimentele cu omega-3 sunt promovate de ani de zile ca o metodă de protejare a sănătății creierului, însă un nou studiu clinic pune sub semnul întrebării aceste beneficii. Cercetarea, realizată pe 365 de adulți cu vârste între 55 și 80 de ani, care consumau rar pește și prezentau un risc crescut de boală Alzheimer, a urmărit efectele administrării zilnice de suplimente bogate în acid docosahexaenoic (DHA), unul dintre principalii acizi grași omega-3 implicați în funcționarea creierului. Participanții au fost monitorizați timp de doi ani și comparați cu un grup care a primit placebo. Omega-3 a ajuns în creier, dar nu a îmbunătățit memoria Rezultatele au arătat că nivelul de DHA din lichidul cefalorahidian a crescut cu aproximativ 17% după șase luni de tratament, confirmând că suplimentul a ajuns în creier. Cu toate acestea, cercetătorii nu au observat îmbunătățiri în ceea ce privește memoria, funcțiile cognitive sau pierderea de țesut cerebral asociată bolii Alzheimer. Autorul principal al studiului, neurologul Hussein Yassine, de la Keck School of Medicine a University of Southern California, a declarat că suplimentele cu omega-3 „nu funcționează ca o soluție universală” pentru prevenirea declinului cognitiv. Ce recomandă specialiștii În locul suplimentelor, cercetătorii spun că dovezile susțin în continuare adoptarea unui stil de viață sănătos pentru reducerea riscului de demență. Printre recomandări se numără: activitate fizică regulată, un somn de calitate, reducerea stresului, o alimentație bazată pe alimente integrale și plante, consumul de pește gras, nuci și semințe, surse naturale de acizi grași omega-3. Suplimentele nu înlocuiesc alimentația Concluziile noului studiu sunt în linie cu alte cercetări recente, care arată că beneficiile consumului de pește sunt mai bine susținute de dovezi decât cele ale suplimentelor cu ulei de pește sau ulei din alge. Mai multe ghiduri medicale subliniază că persoanele care consumă pește în mod regulat au un risc mai mic de boli cardiovasculare, însă aceleași beneficii nu au fost demonstrate în mod constant pentru suplimentele alimentare administrate populației generale. Autorii studiului precizează că rezultatele nu înseamnă că suplimentele cu omega-3 nu au niciun rol în anumite situații medicale, însă ele nu susțin utilizarea lor pentru prevenirea declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer la persoanele în vârstă cu risc crescut.
Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final

Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.